Page 50 - Drumul_socialismului_1980_10
P. 50
Pag. ¿ URUMUL SOCIALISMULUI NR. 7
M,55 Fotbal :
Anglia Ii
le Câmp
dini. Tn
reotă de
In pan
pronoex]
La întrebarea ,,ce trebuie să lopelor, ,-angajîndu-se ;in nume- . 16.50 Din ţării
■J&acem 'dn continuare“, există le celor .pe care ;îi reprezintă, J
SÎNT CREATE TOATE CONDIŢIILE PENTRU Adunările generale ale oamenilor muncii ce au avut un singur răspuns : maşinile că vor iace tot ce-se poate ca 17,15 Dc drag
iul — ci
care
anvelopele
le
avem,
REALIZAREA SARCINILOR ANULUI 1981 loc in toate unităţile economice din industrie, construc pe carburanţii pc care ii pri ţanuî in curs să :fie Încheiat 17,55 Almanal
.cu rezultate bune, iar 1981 —
şi
ţii, din celelalte domenii de activitate, s-au desfăşurat mim, să-i folosim cu mai mul ■ cu realizări superioare.
Reprezentanţii .oamenilor
sub puternica inriurire a cuvîntărilor rostite de secreta tă competenţă. muncii de da I.T.A. HuneUoa- 18.00 Forum
care
printre
vorbitori,
Alţi
Pe primele nouă luni ale la faptul că unele utilaje rul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, Remus Ghiorghian, Nicolae De ra-Deva s-au angajat că vor 18.25 Specia.«
anului colectivul l.M. Băr- încă nu sînt folosite la ca la Consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R. din 29—30 dea, Aristotel Chiţimia, loan acţiona cu :toată ¡răspunderea, | muzicii
astfel - ca ultimul an al actua- ;
băteni a obţinut următoare pacitatea maximă. Directo mai, Ia Şedinţa plenară iărgiiă a Consiliului Naţional Clep. Silviu Tir teu, Arpad Ke- tutui cincinal să se Încheie cu 18.50 1001 de
,au
importan
le realizări : © valoarea rul întreprinderii, ing. Ovi- al Oamenilor Muncii, din 13 iunie a.c. precum şi a ex reştely, asigurării subliniat piese de rezultate bune, stabilind .mă 19.00 Telcjurn
ţa
cu
producţiei marfă depăşită cu diu Avramescu, arăta că re punerii prezentate in faţa Congresului al II-lea al con schimb, urgentarea primirii u- suri ferme ca 1981, încă de a- 19.20 Actualii
4 milioane lei ; © la pro zultatele ar fi putut fi siliilor populare, ea şi în climatul de plenară angajare nor remorci, necesitatea re- eum, să fie temeinic pregătit. economi
ducţia globală o depăşire de mult mai bune dacă fieca general de holărirea de a încheia cu rezultate cit mai verificării tuturor' traseelor din LIVIU BRAICA 19,10 Noi, fei
judeţ, calitatea slabă a anve-
8,3 milioane lei ; ® produc re la locul său de muncă bune anul 1980 şi de pregătire a tuturor condiţiilor 20.20 Obiceiul
ţia suplimentară de cărbu şi-ar fi dat mai mult in pentru trecerea ia înfăptuirea cincinali''■'* următor. Dez Tara O.
ne extras — 25 000 tone. teresul pentru îmbunătăţi baterile concrete, analitice, critice şl -..locritice ce au ENERGETiCiENII ÎŞI VOR FACE DATORIA 20,45 Film ai
Din cele de mai sus re rea calităţii cărbunelui. avui loc în cadrul adunărilor generale — elocvente zia“.‘ Pi
zultă că încă de la începu Tot din dezbateri a reieşit •expresii ale autoconducerii muncitoreşti — au reliefat dioului
„Bucure
tul anului colectivul l.M. că mina Bărbăteni dispune holărirea muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor, a în După 9 luni do activita respecta planul de revizii şl
Bărbăteni a înţeles datoria în prezent de un colectiv tregului personal muncilor, de a iace lotul pentru rea te din acest an, colectivul reparaţii. 22.25 T ele juri
ce o au minerii de a da lizarea exemplară a istoricelor hotărîri ale Congresului I.E. Deva a obţinut un bi Adrian Rovinaru : Cărbu
patriei cit mai mult Cărbu de muncitori harnici, care al XH-lea al partidului, în spiritul hărniciei şi înaltului lanţ fructuos : planul pute nele care ni se livrează din
ne. Realizările din această au meritul principal în ob patriotism ce caracterizează oamenii acestor meleaguri. rii efectiv utilizate a fost Valea Jiului e uneori de = iEAD
perioadă situează colecti ţinerea rezultatelor de pî- realizat în proporţie de slabă calitate .şi întîmpinăin
vul în fruntea întrecerii nă acum, dar există rezer 102,63 la sută, planul pro mari necazuri din acest |
ve suficiente pentru îmbu
dintre întreprinderile mi nătăţirea activităţii, pentru ducţiei totale a fost depă punct de vedere. BUl URFî?i
niere din 'Valea Jiului. Suc folosirea forţei de muncă, şit cu 150 milioane MWh, Toţi cei ce au luat cu- I. d io program u
Radiojurnal;
cesul înregistrat nu numai pentru lichidarea manifes iar la producţia netă s-au vintul şi-au exprimat con- , *esei; 8,10
că nu i-a determinat pe mi tărilor de indisciplină, pre obţinut suplimentar 4,5 mi vingerea şi holărirea i«t_- Jiilor; 9,00 1
neri să se culce pe laurii cum şi pentru stabilizarea lioane lei. a-şi spori preocuparea pen 9.05 Ităspunc
victoriei, ci i-a ambiţionat forţei de muncă. Programul unic al dez tru realizarea exemplară a lor; 10,00 B
10.05 interpi
şi mai mult să-şi perfecţio în planul de dezvoltare a voltării economico-sociale sarcinilor pe 1981. Edifica populară;
neze activitatea viitoare. întreprinderii pentru anul pe 1981 prevede o creştere toare din acest punct de ve socialiste; 1
Do aceea, dezbaterile din viitor se prevede o creşte a producţiei de energie e- dere au fost cele spuse de gistrări ale
Mus ic eseu“
cadrul adunării generale a re a producţiei cu 50 000 lectrică pe bază de cărbu Florea Bereş, loan Lut, loan jor Ion I
oamenilor muncii au por tone de cărbune. Actualul ne, iar materialul prezen Lobonţ, Alexandru Muntea Buletin de
crofonul pic
nit însă nu de la succese, ci climat de muncă -— de tat in faţa adunării gene nu, 'Mircea Bădărău şi alţii, A van pro mie:
de la neajunsuri, domon- foarte multe - ori holărîtor rale — bazîndu-se pe ex Ştefan Manta, de pildă, zi 12.00 Buletir
eonu
strînd maturitatea acestui în obţinerea rezultatelor de perienţa şi capacitatea pres cea : Din 12,31
nostru;
colectiv, care, deşi mic şi prestigiu — a fost foarte tigiosului colectiv — aprecia — Colectivul nostru este comunice; 1
tînăr, ştie să se autoanali bine caracterizat de maistrul că aceste sarcini sint rea ferm decis să facă tot ceea pace; 13,00
zeze. în cuvîntul lor nu mecanic Tudor Mocanii, ca lizabile. ce depinde de el, valorifi- 15.00 Fotb
Anglia. Prc
meroşi vorbitori — Mihai re afirma că minerii de,da Pe lista vorbitorilor în cînd superior experienţa, p tonalul ui
Gbenceanu, Mihai Dumitru. Bărbăteni sînt hotă rî ti să adunarea generală s-au în capacitatea de care dispu Sfatul medi
rezervele
interne
ne,
ce
Nicolae Zgura, Stan iureş S’ menţină în fruntea în scris 10 oameni, lată citeva există in întreprindere. Esle letin de ştir
bii române;
spicuiri :
— s-au referit la lipsa u- trecerii dintre întreprinde Alexandru Aruncutean: insă nevoie a se lua, de că cii înfrăţite
nor piese de schimb, scule rile miniere ale -Văii fiului Termocentrala de la Paro- tre centrala de resort, de jocuri; 17
de Teodor
sau utilaje strict necesare şi in anul 198I. şoni, ce funcţionează de 26 către ministerul nostru, rele serii;
pentru îmbunătăţirea proce de ani, are nevoie urgentă măsuri care să ne ajute în rapsozilor;
-
sului de producţie al minei. C. IQVANESCU spiritul legi
de reparaţii capitale. In activitate. Seriozitatea cu sonore; 2
sistăm de mult asupra pro care au fost abordate pro oră; 23,00 1
le; 23.30—5,<
blemei, dar nu s-a între blemele planului pe 1981 /.icul I10Ci.lt
prins nimic în acest sens. dovedeşte că în anul ce vi
ÎN CLIMATUL DEPUNE! RĂSPUNDERI fsaia Miulescu: Termo ne onergeticienii de la Min
MUNCITOREŞTI centrala Mintia a fost şi tia şi Paroşeni îşi vor tace
este foarte solicitată de că in mod exemplar datoria. t €
tre dispeceratul naţional,
Adunarea generală a re ce muncim în - această ini din care cauză n-am putut 7RA1AN BONDOR
prezentanţilor oamenilor moasa.şi nobilă ramură, sun DEVA :
muncii de la întreprinde tem ferm hotăriţi isă valori pimcl a L j :
apei
(Pairi
rea de prospecţiuni şi ex ficăm superior capacitatea HOTAR III SĂ ÎMBUNĂTĂŢEASCĂ besc (Arta)
plorări geologice Deva s-a profesională de care dispu RITMICITATEA APROVIZIONĂRII Cascadorul
constituit, prin desfăşura nem, priceperea şi pasiunea ra) ; Uimit«
(Siden
mo
rea dezbaterilor, prin con ce ne caracterizează pentru POPULAŢIEI te pt a rea p :
ţinuta] bogat al acestora, a ne realiza 'cu cinste «me ca zăpada
într-o puternică expresie a nirea. da firul (Co :
TKOŞANI
autoconducerii muncitoreşti Abordind activitatea anu Adunarea generală a re Scurtarea recepţiei măr lor (iJnirei
.aba.uaj
ate-
şi
Pe*.*.,oş..uii—secţia
prou>:i H uri,
în acţiune. Coi care au luat lui viitor cu optimism, cu lierul-montaj«conibine. Maistrul maşini Zvîncă, împreună cu sub- prezentanţilor oamenilor furilor — dacă se . poale —, gradul III
Ilie
cuviritul — in număr ma •convingerea ca sarcinile ins'iîieml V\ iorc! Li vădani şi lăcătuşul Mtrcea Rus se con muncii de ta I.C.R.A. De recepţie în tranzit —, ca ele Aventură i
biiea) ; LU
re — , pornind de la rea sînt pe deplin realizabile, sumă asupra montării unui angrenaj de acţionare pentru va s-a desfăşurat sub sem să ajungă cit mai repede la turi pe
lizările obţinute in primele participanţii la dezbateri au combina de abataj tip C.A.îl. Foto : Virg.il QMOIU nul unui succes : realizarea, cumpărători, pregătirea din (Cultural) ;
(M unei tore;
9 luni ale acestui an, din făcut şi o seama do propu înainte de termen, a preve timp a loturilor de măria, Nici o do'
tre care amintim depăşirea neri menite a asigura tra derilor planului cincinal, asigurarea din timp sau mă (Munci
planului producţiei fizice cu ducerea in viaţă a obiecti succes ce re! i ■ . i, po de o confecţionarea în întreprin tru steagui
LONEA : î
4 267 m foraje şi 625 m ga velor pe 1981, primul an al parte dimensiunile eforturi dere a unor piese de schimb rul); PET1
lerii, au supus activitatea cincinalului viitor. Spicuim SPiRIT EXIGENT ÎN ABORDAREA lor întregului colectiv, iar necesare aparaturii de me care nu tr
întreprinderii la o atentă şi citeva dintre acestea : VIITOARELOR OBIECTIVE pe de altă parte dovedeşte canizare a lucrărilor în de (Muncit ore
Bună
profundă analiză, scoţînd Nicolae Gheorghe : Să se o realitate — buna aprovi pozite, introducerea marii şi tor esc); sear
în evidentă experienţa bu întreprindă eforturi mai zionare a populaţiei jude micii mecanizări la încărcat, păianjen s«
na acumulată în cercetarea substanţiale pentru asigura — ,;Sd şiie. se cunoaşte, a- sarcinile la producţia netă cu ţului cu mărfuri agroalimen- descărcat şi stivuit, acolo iembrie) ;
şi punerea în exploatare a rea unităţilor do prosp.ee- eeasta-i situai ia**'-nu trebuie să 3,8 la sulă realizînd economii tare. unde e posibil şi altele, sau vuit;
bogăţiilor subsolului jude ţiuni din Valea Jiului cu mai "fie o lozincă ce circulă la costurile de producţie in Pornind de aici, dezbate sînt urgenţe de a căror re- şic); GUTT
cu a ti ta uşurinţă în întreprin
iubire
valoare de 13 220 000 lei.
ţului Hunedoara şi al altor forţa do muncă necesara, derea noastră — spunea in cu- Pornind de la aceste reali rea cifrelor de plan pe anul zolvd-e va depinde opera TIE: Să (
cîteva judele limitrofe şi, .deoarece în anul viitor sar vinlul său Silviu Popescu, şe- zări vorbitorii — intr-un spi 1981 s-a produs într-o notă tivitatea cu care vor ajun Domnul M
Deva.
în acelaşi timp, au jalonat cinile .unităţii cresc foarte iul Autobazei 1 — generale La rit critic şi autocritic — au a- generală de optimism şi ge mărfurile din tranzite şi GEOAGJU-
deschis,
cum
principial,
răiat
adunării
si'irşitul
să
bocilor (C
căile pe care trebuie să se mult. ne întoarcem ia locurile de s-a muncit, de ce unele re încredere în forţele proprii, depozite la cumpărători, HAŢEG :
ar ioneze pentru a crea ca fosif ZavQcld : Este nece •muncă pe deplin convinşi că, zultate nu sînt pe măsura po optimism degajat atît din sporirea productivităţii mun (Popular);
tri-
pe
trebuie
intr-adevăr,
planurile
în
dru adecvat traducerii în sar să se realizeze o mai ■ mestrul IV a.c. şi pe 1981 — sibilităţilor, ce Dezbaterile făcut au materialele prezentate cit şi cii oamenilor. — seriile
Knock-out
continuare.
viaţă a sarcinilor anului buna repartizare a utilajelor primul an al următorului cin scos în evidenţă, de asemenea, din luările de cuvint în Reintroducerea mai rapidă ră) ; SIME:
viiloi. p > şantier^ şi, în acelaşi cinal — sint realizabile. Pentru că există la toate autobazele cursul dezbaterilor, susţinut în circuit a ambalajelor, co mă (Mure
in
rezerve
-
tn lumina marilor obiec timp, să fie procurate noi că aceasta aşadar, este ce realitatea. Să numeroase valorificate, interne unii de realizarea pe 9 luni din relată cu mai buna folosire losul din
l-II (Lumi
suficient
hotărim,
avem
de
că
tive stabilite de Congresul maşini specifice activităţii făcut... tovarăşi nu se preocupă în su acest an în proporţie de a mijloacelor de transport
al Xl!-lea al partidului pen de prospecţiuni şi explo Aceste cuvinte reflectă exact ficientă măsură de găsirea u- 104,7 la sută a livrărilor, auto impune o mai bună
dezbaterilor
4
„temperatura* *
din
asi
se
care
tru cercetarea şi prospecta rări. cadrul adunării generale ■ a re nor căi o prin exploatare să superioară de 105,1 la sută a planului conlucrare' cu comerţul cu
gure
rea geologică — care tre loan Roseti : Să organi prezentanţilor oamenilor mun a parcului de maşini, ci se de aprovizionare şi de 101,3 amănuntul.
buie să cunoască o deose zăm în întreprindere cursuri cii de la I.T.A. Hunedoara — mulţumesc cu ¿n-avem an la sută a productivităţii îmbunătăţirea ritmicităţii
velope,
bită extindere, 'pentru a o- de calificare în meseriile de Deva. într-adevăr, • ea s-a con •stăm 1“. n-avem carburanţi, muncii. Premisele încheierii livrării de mărfuri către
forum
intr-un
stituit
autentic
fer: economiei româneşti care avem nevoie. democratic, unde participanţii In afara lipsurilor arătate în cu succes a acestui ultim magazinele din Valea Jiu Timpul
aflată în plin avînt noi loan 'Şerdean : Se impu au analizat cu răspundere co darea de seamă avem şi alte an al actualului cincinal sînt lui, spunea Elena Marines azi, 15 oc
surse de materii iprime şi e- ne o mai bună organizare a munistă • rezultatele obţinute pe neajunsuri care puteau fi re deci create. cu, este condiţionată de me va fi în {
zolvate de noi sau de cei pe
cu
nergelice — participanţii la . muncii pe şantiere. îmbună cele 9 luni ale anului in curs, care Si • reprezentăm — afirma Condiţiile ce se cer înde canizarea rapidă a depozi Local cerul
insistind,
în
vor
a-
deosebit,
mod
dezbateri au abordat cu tăţirea.disciplinei pentru că supra neajunsurilor, venind cu Romulus Munteanu, inspector plinite pentru ca - şi în anul telor de aici şi de asigura scurtă du
şef la IJT.A. Mă refer la fap
mult curaj necazurile gu se înregistrează încă multe propuneri in vederea îmbună tul că nu s-au folosit, întot 1981, 'primul an al viitorului rea spaţiilor de depozitare sufla moc
Te
vestic.
în
viitoare.
care se confruntă, lipsuri absenţe nemotivate. tăţirii de activităţii prezentată de deauna, cu eficienţa maximă cincinal, sa se. desfăşoare o adecvate. mă va fi
darea
seamă
le ce s-au manifestat în Propuneri însemnate au Iosîf Bulea, directorul între maşinile şi oamenii «pe careţi activitate 'rodnică în privin Gospodărirea mai bună şi şi 10 grad
.munca lor. fărut în cuvîntul lor -şl .Au prinderii, se arăta că plănui avem. Cîte camioane — în per ţa aprovizionării populaţiei ferirea de consumuri abu tre 15 şi :
de
funcţionare
—
stare
fectă
fost
— Avem.datoria de a pu rel Nicoară, Viadimir Gal- la venituri brute sută, a plusuri depă n-au stat aşteptîndu-şi „stăpî- cu mărfuri alimentare au zive a unor mărfuri, folosi Pentru
cu
şit
l,l
la
mai
ne ,i. dispoziţia celor ce eeneo, Dorel Şandrău şi mari înregistrîndu-se la indica nii“ plecaţi în concedii de o- fost evidenţiate în cuvîntul rea cit mai intensă a apro mTc : Vrei
exploatează subsolul din a- -alţii, care au completat pro- torii „tone-km-convenţionali“ dihnă, ori de boală ? Cum să lor de tovarăşii Mircea Ra- vizionării .directe, îmbunătă uşor. Ceri
această
^călători-km“.
lu
Prevederile
de
eeastă parte a ţării — au ¡grainul de masuri prezen • şi planului nu au fost însă în numim favoritism, stare incompeten ţiu, Gheorghe Vaş, Viorel ţirea relaţiilor cu amănun noros, iar
cruri:
arătat in cuvîntul lor Gheor- tat în fază -de proiect şi deplinite la ,,tone expediate“ ţă, lipsă de orientare ? Sarci Părău, loan Bar, loan Căta- tul, toate acestea, reieşite La muu
gh,- Negescu, Iosîf Mîrza, apoi adoptat de adunarea şi .,tone pe <tkm“ decît în pro nile de plan pentru trimestrul nă, Elena Marinescu Nico- din dezbateri, Vor asigura neral inst;
porţie, de 91 la sută şi. respec
Victor Teodoiu Mihai Mi ■genei ala tiv, "99.8 la sută. Pe 8 luni, oa TV al acestui an şi pentru" 1981 dim Gaşpar, Abel Clemnic, şi în anul .1981 Ta I.C.R.A. o mult norc
(Meteoroli
:acest
’mobilizatoare,
ştim
sînt
-
ca alţii — noi .zăcăminte menii muncii . de la I.T.A. De- lucru. Dar printrvo .mobiliza Martin Feicraben, Comei .activitate .rodnică. Oana V.
do materii -prime. iNoi, cei ¿ti., ».UrvLtiZXPfU va-Hunedoara şi-au depăşit re plenară le putem îndeplini. Cornea şi alţii. ION CIOCLEI