Page 51 - Drumul_socialismului_1980_10

135 • MIERCURI, 15 OCTOMBRIE 1980

Permanenta grijă faţă de era Jba înşă'minţarea piraír^
ZIUPSE
(Urmare din pag. 1) -norul Nicolae Uiieorghi.u, V . , uni tute c.. . . insa-
— Alături de celelalte •pentru fiecare cetă|ean din la Petroşani, 11 dispensare şeful 'fermei vegetale. Şi aici ■iniivtcit cu ■g«iu 65 iha tlin
îomâiua — sectoare ale vieţii sociale judeţ. De asemenea, staţii­ medicale comasate in me- nat îşi aduc o contribuţie s-a terminat recoltarea-sfe­ cele 105 prevăzute în plan,
>re!iiwiiuu'ii- hunedorene, asistenţa sani­ le de salvare au fost dota­ ■ diul urban şi un mare nu- deosebită ■mecanizatorii loan clei tie : zahăr -şi «,au trans­ inginerul .loan Nistor, îm-
atului mtm- tară a cunoscut în anii lu­ te cu maşini, numărul aces­ jmăr de dispensare în me­ Pesoar, Cornel Magda, .loan portat -şi livrat .peste I HliJ preună cu Leona Toa'der,
másiune di- contabil,şi Dori Qns:o.ş, ..ma­
i Bucureşti. minoşi ai socialismului o tora crescînd, în aceeaşi diul rural. Vom intensifica Cîzu, Gligor [Gherechev .Oc­ tone. Se lucra cu trei ma­
: Tragerea dezvoltare deosebită, măr­ perioadă, de la 35 la 120. ■activitatea profilactică atit ' tavian Savu şi Livru Luoa. şini la transport .de sfeclă, gaziner, încărcaseră -o re­
s turie jnateriaiă a politicii — -Desigur, «paralel cu in colectivităţile de copii, Se lucrează ido zor la icule- în -această săptămînă — morcă cju îSămînţă care ur­
iocialittte partidului, a secretarului său dezvoltarea bazei materiale cit şi in colectivele de mun­ sul porumbului, la tăiatul - spunea tovarăşa Marfa Clor ma să fie . dusă în Cinip. in
de voie bu­ general privind sănătatea a crescut şi numărul cadre­ că. Educaţia sanitară a cocenilor -şi eliberarea te­ nai, .primarul comunei —se toate cele,trei.brigăzi : Min­
ce populare populaţiei. V-am ruga to­ lor medicale. po.pulaţiei, îndrumarea că­ renului într-o daria de 35 vor transporta şi ce le.-aproa­ tia, Vete.l şi .Herepeia, s-a
ioiiieresc varăşe director, pentru în­ — Aşa este. In prezent tre o viaţă raţională este ha, mare urmează să 'tie, se­ pe ,200 tone de sfeclă care trecut la culesul .porumbu­
ceput, Să oieriţi cititorilor un alt obiectiv al nostru, mănată cu -grâu. Am încie- se -mai află în cimp. S-a lui. losif Ştaier, Augustin
Vţenesc lucrează în judeţ 884 me­
noştri cîteva date privind alături de lupta împotriva put culesul porumbului joia tnecut şi ,1a culesul porum­ Pădureanu, Minerva Zasloţi,
le poezie şi dici faţă de 588 in 1965 şi bolilor contagioase şi redu­ trecută — .a ţinut să mc in­ bului dc.pe-o tarla dc .8 ha Silvia Petreţ, Ghizeiu Dră-
creşterea bazei materiale în
sectorul pe care îl condu­ cerea maladiilor care pro­ formeze to.vmrăşa Ana Găi­ şi .mai-semănăm cu griu .15 ghici sînt ciţlva din coi
i voacă incapacitatea de mun­ na, contabil :şef — şi ani ha. Astfel, >se va ajunge la peste 60 do cooperatori ca­
ceţi.
— In primul rînd doresc Interviu cu că. Desigur, aceasta «este o strins recolla ide pe >6 lia. peste 10() ,ha. Intre cei care re munceau la cules împreu­
nă cu familiile lor. Şi aici,
să subliniez faptul că toate dr. MARIA BEREŞ, prezentare succintă. Sintem Acum -sînt la -cules peste 450 erau la cules de .por.umb ca şi în .alte unităţi, -para­
in
tarlaua
de
cooperatori
realizările noastre în do­ convinşi ca tot ce ne-am i-am notat , pe Cornelia Bc-
e î medic primar, „Butca“, la -brigada Ghimin- xa, Petru ,şi Aurel Turcu, lel cu culesul se ' taie coce­
meniul ocrotirii sănătăţii se propus se va materializa,
* nuntă din directorul Direcţiei avînd garanţia înfăptuirilor dia, şi in tarlaua „Roşiile“, Emil Gropeanu, Cornel Mo- nii şi se eliberează 'terenul.
ui datorează politicii înţelepte sanitare judeţene fără precedent de -pînă a- la brigada Baripo.toc. Iată şi ga, din Soimuş, Elena Popa, Aceeaşi activitate rodnică
c : „ Expío- a partidului nostru, perso­ cum, obţinute cu deosebire numele citorv.a dintre ei : brigadier, loan’ '.funie, Petru am îutîlnil şi la C.A.P. De­
cţic a stu- nal tovarăşului Nicolae Jenica Cîj.u, Aurelia Fîlip, Hăncrlă, Trăiau Lazăr, Ro­ va, unitate care din cele
ematografic Ceauşescu, care s-a preocu­ în etapa de după Congresul Ana Popa, Cornelia Andrei, man Gristea din Balata. 320 ‘ha cu grîu a reuşit să
pat cu deosebită atenţie şi 3.200 cadre medii sanitare al IX-lea al partidului, eta­ Marin Crăciun, Galenia îir cadrul C.A.P. Leşnic — însuminţeze peste 250 ha.
de acest domeniu vital al faţă de 2 500. în aproape pă ce poartă amprenta gin- Blaj, brigadieră la Banpotoc, a ţintit să ne informeze .pri­ Activitatea în câmp la
progresului. dirii prestigioase a secreta­
toate localităţile rurale Dumitru Voica, Costică De- marul comunei, Io.an Ş.tcf, şi siriusul recoltei -şi la se­
în anii de la eliberarea funcţionează un medic (a- rului general al partidului, helean, Dumitru Crăciun, E- Octavian Burzâ, şeful secţiei mănat trebuie intensificată
patriei noastre de sub do­ colo unde la ora actuală a viziunii sale clare, ştiin­ lena Pescar, brigadier la de mecanizare-— se lucrea­ în întreg judeţul, pentru ca
minaţia fascistă şi mai cu nu există, asistenţa .medi­ ţifice privind mersul înain­ Ohimirtdia. ză la semănat ;şi a început roadele toamnei să fie puse
seamă în deceniul şi jumă­ cală este asigurată .prin di­ te al societăţii noastre so­ în cadrul comunei Şoimuş, recoltatul porumbului cu la adăpost în magazii, iar
tate care s-a scurs de la cialiste. sămînţa sub brazdă în tim­
: 6,00 Ka- rijare), iar intr-un mare nu­ Interviu realizat de la brigada din satul Bejan combina. La semănat grîu
umeţii; 7,00 Congresul al IX-lea al parti­ măr de localităţi serviciile a cooperativei -din locali­ lucra mecanizatorul Tranda­ pul cel mai scurt posibil. Şi,
,00 Revista dului, au apărut pe „harta medicale sînt realizate de V. PÀTAN tate, se :aflau la -arat .8 trac­ fir Buruiană, împreună cu scurtarea timpului depinde
erul melo- -‘"vătătii“ judeţului două
iu <le ştiri; doi sau mai mul(i medici, toare, iar la pregătirea te­ Verginica Belea, preşedinte, de modul cum oirganizăm
ascultători - şpitale noi cu cîte 700 de în ceea ce priveşte stoma­ Vata <le Jos. Noua bază renului 4. I. Cutoanu, ,N. şi , cooperatorul Augustin munca şi folosim forjele u-
î de ştiri; paturi fiecare — ia Hune­ tologii, în 1965-existau doar dc tratament dotată cu a- Ifrim, Gh. Tăma.ş, A. Ma­ Crişan. Pe combină se .afla mane şi mijloacele mecani­
de muzică doara şi Petroşani —, două iparatiurit modernă .şi cadre
Din ţările 68, iar acum 177. dc specialitate. Asistenta tei, I. -Raţ, I. Pîsu, I. Buga Lucian Bobar, iar Ia trans­ ce pe care Ie avem la dis­
Noi înre- dispensare — policlinici cu — Ce ne puldţi spune Dorina Ceanu execută tra­ sînt citiva dintre cei care port cu remorca Ionel Urs. poziţie. Acum contează fie­
lui „Gavril profil stomatologic cu cîte tament la sala de fiziote­ se aflau la volanul tractoa­ Tot aici, Graţian Bistrion şi care oră. Prin urmare tim­
Iaşi, diri- despre calitatea asistenţei rapie I.
îtche; 11,00 10 unităţi de lucru — la sanitare ? relor. însfiminţarea griului Matei .Petru recoltau şi în- pul trebuie folosit la maxi­
11,05 Mi- Deva şi Hunedoara •—, sta­ Foto : V. AZUGEANU este asigurată de mecaniza­ silozau furaje. ' La C.A.P. mum
lor; 11,35 ţia de salvare judeţeană şi — Dacă acum 15 ani pe torul Remus Lupoş .şi ingi-
Jadio-TV. ; cap de locuitor reveneau
ştiri; 12,05 Oficiul farmaceutic, un dis­ doar 11,6 prestaţii medica­
folclorului pensar policlinic în oraşul
rdonate e- Călan, patru dispensare me­ le, numărul acestora a a-
Cîntece dc juns la 19,25. în acelaşi an
a 1 la 3 ; dicale urbane — la Deva, de referinţă, aproape 10 la
oman ia — Simeria, Hunedoara, Petro­
iriile Cam- şani —, 11 dispensare ru­ sută din bolnavi trebuiau
ial; 16,55 spitalizaji în alte judeţe;
17,00 Bu- rale — la Bulz eşti, Orăştioa-
5 Odă li în­ ra, Sălaşu de Sus, Rîu de astăzi, mai puţin de 1 la
nora raun- suta trebuie să facă apel ia © Simpozion. La' liM. Duja a a/ui loc luni un 'simpo­
•-întece si Mori, Lăpugiu ş.a. — 9 cre- marile clinici ale ţării. Da­ zion cu tema „Generalităţi privind metoda de exploatare
esc corale >şe, o bază de tratament şi torită grijii faţă de mamă prin subminare parţială". Expunerea noii metode a fost
; 18,00 O-
Con ceriul secţie de baineofizioterupie şi copii, mortalitatea in­ primită cu deosebit interes de.numeroşi participanţi, dat
Litera şi ■pentru recuperare medica­ fantilă a scăzut foarte mult, fiind faptul că se preconizează ca această tehnologie să
50 Cadenţe lă cu 100 de paturi la De­ in timp ce natalitatea a ’fie experimentată ■ in anul viitor la mina Diija.
i zi înt.r-o
ii muziea- va şi alta la Vata de Jos. crescut de la 9,6 la 16,2 la © Colocviu de istorie. Muzeul mineritului, din Petro­
l stop mu- Au fost executate extinderi, mie. şani, a organizat la Clubul din Aninoasa un colocviu de
amenajări, modernizări în — Mergînd pe această li­ istorie avind ca temă „60 de ani de la greva generală
aproape toate unităţile sa­ nie a îmbunătăţirii asisten­ din România“, eveniment ce va fi aniversat la '20 octom­
nitare din judeţ. în aceeaşi ţei sanitare a populaţiei, ce brie a.c.
perioadă acestea au fost obiective vă propuneţi pen­ © Beneficiarii sint şi constructori. După ce constructo­
dotate cu mijloace fixe (în tru viilor ? rii de utilaj minier de la I.U.M.P. au finalizat, cu forţe
proprii, 14 apartamente intr-un blo.c din zona pieţei ali­
majoritate -aparatură de ma­ — Nu peste mult timp mentare, de cîteva zile ei au mai preluat execuţia unei
talele răs- re tehnicitate) în valoare vor fi date în folosinţă: scări la blocul 5 din centrul oraşului, de care, bineînţeles, !
locului şi do peste 2 milioane iei a- spitalul judeţean din De­
igi, te iu- ial, la care .s-a adăugat va cu 430 paturi şi cel oră­ vor beneficia tot ei.
IEDOAEA / © Concurs naţional. La Izvorul Mureşului are loc cea
er (Flacără aparatura specială trimisă în şenesc din Haţeg cu 200 pa­ de-a 7-a ediţie a concursului naţional de speologie. La
ipitan Ne-' judeţul nostru de către Mi­ turi (fiecare cuplate cu dis­
l); In aş- nisterul Sănătăţii. Merită pensar policlinic), dispen- concurs participă şi membri ai cercului speologic ,-Piatra
rta); Albă Roşie" din Petrila. Le urăm succes in marea confruntare.
e ca tran- subliniat şi faptul că în pre­ sare-poliefinici în oraşele
orul); PE- zent la 1000 de locuitori re­ Brad, Vulcan şi Lupeni sec- © Reprezentare. La întîiriirea internaţională dintre ar­
r
1 liaiduei- vin 12,4 paturi, faţă de 8,6 ţie de Jbalneoterapie şi re­ caşii din R.S.R. şi R.P.U., care a avut loc sîmbătâ şi du­
îtîlnire de minică în Capitală, a participat, cu rezultate bune, şi un
oicmbrie); în 1965, crescînd • considera­ cuperare medicală cu 100 reprezentant al Văii Jiului '— Maestrul sportului Vasile Ta-
ija (Repu- bil şi cheltuielile sanitare paturi şi bază :de tratament
Noi aven- maş, din Aninoasa. Sportivul nostru s-a clasat pe locul .2
Poseidon în .clasamentul final individual, după Mihai Birza (Ol+m-
orizontal Maistrul instructor — implicat cu răspundere
VULCAN: ■ pia Satu Mare). Felicitări !
entru crl- © Practica productivă. De .cîteva zile, la baza didac­
; Sub pa- tică din Parîng, se află nm practică productivă 20 de elevi
ceafărtil); în pregătirea practica a elevilor
-ii (Milic- ai 'Liceului de iconstrucţii 'din Hunedoara. Pînă în 5 no­
Omul pe Adaptarea activităţii de iembrie ei au posibilitatea să ;pună un practică cunoştin­
ă-1 ultăin continuare şi de integrare afirmare, in care p.oate fi movării tehnologiilor mo­ ţele acumulate pe băncile şcolii.
1
UNOASA: instruire practică a elevi­ în produejie. mai ,util şi poate .avea mai derne în paralel cu o me­
i (Munci- lor la nevoile forţei de Deşi există din partea u- miilte satisfacţii. Aceasta todologie adecvată de lu­ ■’© Spectacol. Mîine, ora 19, la Casa de .cultură din
il: omul muncă, la profilul economic nor părinţi, chiar şi a unor presupune o valorificare cru, a eliminării din prac­ Petroşani, Teatrul Naţional din Craiova prezintă un spec­
ce (7 No- tacol .cu piesa ,¡Viaţa unei femei" .de - Aurel Baranga.
: Găină al judeţului este problema maiştri instructori, rezerve mai bună ,a timpului desti­ tica curentă a ’procedeelor
îua ro- centrală asupra căreia ca­ în această direcţie, arătăm nat instruirii de către maiş­ •meşteşugăreşti, puţin .’efi­ C. A. VOINESCU
\: Prima drele de specialitate din că este nedrept ca elevele tri, pentru pregătirea fiecă­ ciente. Se aşteaptă o con­
; ORÂŞ-
(Patria); şcoli sînt chemate-să veghe­ care urmează licee indus­ rei lucrări (materii prime, tribuţie substanţială din
Flacăra) ; ze şi să acţioneze cu răs­ triale, altele declt cel de materiale, S.D.V.-uri etc.). partea .colectivului de maiş- aceştia se. numără şi (Eu- !
arna bo- pundere în acest nou an de industrie -uşoară, să intre în Trebuie să se aibă în ve­ tri-instruct:ori la activitatea
cultură) ; gen Moţa, lucrător la . ba- |
oe punte învăţămînt. Dealtfel, aceas­ clasa a IX-a cu un handi- dere nu criteriile valorice, şi conducerea cercurilor lastiera Săuleşti, .şi 'Ionel *
' : Eboli. tă problemă a constituit cao greu de recuperat din ci necesităţile impuse de tehnico-aplicative .pentru e- ¡Basa, încadrat la .Şantierul j
CALAN : punctul de referinţă în a- punct de vedere al iniţierii levi. Şi pe linia cercetării
de cultu- iniţiere, învăţarea meseriei _______________________ _ .-3-4 construcţii .Deva — ¡lo- '
noua ini- naliza pe care cadrele de în prelucrările imecanice. şi posibilităţile de preluare ■ştiinţifice şi a creativităţii tul Simeria. Recent, îrrţpo- I
jIA : Co- specialitate — maiştri .şi in­ Este dificil de realizat ;o a unor repere .şi produse tehnice, maiştrii-instructori ,© Urmele vorbesc. Din 3riv<a lor a început ur.mă- J
— seriile gineri din şcolile judeţului orientare şcolară sigură -a din planul .de producţie al trebuie să aibă o mai mane locuinţa lui Ci A. din rirea penală pentru infrac- j
— au făcut-o-recent-.şi unde elevilor, la nivelul clasei - a unităţilor patronatoare şi ..preocupare, am zice o mai Haţeg • dispăruseră obiecte ţiunea de deţinere de u- S
măsurile stabilite au avut Vl-a, dar există totuşi .mari beneficiare ale forţei de reală preocupare I de îmbrăcăminte în va- nelte de pescuit interzise. *
în vedere orientările date şanse de reuşită, în condi­ muncă. Maistrul-instructor poate ■loare de 3 600 lei şi 'suma - u P s 'în undiţă...
rin
s 0
lnvăţămîntului românesc de ţiile în care s-a asigurat (pe In funcţie de posibilităţile şi trebuie să fie maestru în de '9 000 lei. Cazul a fost ® Di erse - Pe ra za e
, , °- I
^
Cong esul al XII-lea al parcursul primelor două locale, vom cuprinde în no­ pregătirea practică a elevi­ reclamat, iar organele de f™ . . V} / . |
t
os
116 1
partidului, de documentele clase gimnaziale) (parcurge­ menclatorul de lucrări pro­ lor. El are un rol determi­ miliţie, cercetînd urmele Val ntl 4 1
° ^ 5 *
pentru primului forum al educa­ rea integrală a programei, duse specifice industriei nant în apropierea elevului . găsite la faţa locului, au Kerekcş, din Ungu- |
Vremea ţiei şi învăţămîntului şi ale realizarea întregii game de de o meserie sau alta, în
urmun 1
raşl
’
udeiul
î
Clu)
'
J
instabilă, activităţi şi lucrări, cu o mici şi artizanale. Pentru depistarea aptitudinilor co­ găsit şi pe făptaş. Hoţul •pe bază de mandat pentru > '
noros. celui de-al II-lea ‘Congres îndrumare competentă şi o că maistrul este cel ce are se numeşte Sallac Terezia,
ploi de al consiliilor populare. Ra­ posibilitatea de punere în piilor, in orientarea lor. de 44 de ani, de loc din că au de executat pedep- I
ntul va cordarea eficientă a instrui­ observare — (înregistrare valoare a tuturor resurse­ DaCă se va implica cu se­ se -contravenţionale. Au *
sectorul sistematică) — a progrese­ riozitate în munca .pe car Lupeni, fără ocupaţie, re- fost ’returnaţi 4a adresă. {
a mini- rii practice la cerinţele for­ lor elevilor. Observaţiile lor. Ne referim aici la e- cidivistă în ale furtului.
între 5 ţei de muncă impune inten­ conomisirea materiilor pri­ şi-a asumat-o, activitatea sa Obiectele şi banii s-au gă- Pentru încălcarea decrete- *
xima în- sificarea acestei activităţi făcute pe parcursul activi­ me şi a materialelor, eco­ va răspunde cu succes ce­ •sit asupra ei. Urmează să lor T53/1970 şi 76/1975, .au J
încă din clasele mici, în aşa tăţii practice, mai ales în nomisirea de energie şi fo­ rinţei majore de racordare dea socoteală. fost 'trimişi în judecată şi J
ïle două fel îneît la sfîrşitul clasei privinţa aptitudinilor, tre­ losirea deşeurilor. El este eficientă a muncii de in­ • condamnaţi: loan Coandă t
a Încălzi buie să fie cunoscute de di­ struire ia nevoile forţei de © Mai bine cu undiţa, la 6 luni închisoare ; Mi- <
nai mult a Vl-a să fie încheiată pre­ riginte şi valorificate în dis­ chemat să contribuie şi la muncă, ia profilul economic 'Pescuitul amator se face, hai Berbecu, la 2 luni în- J
ploua. gătirea specifică pe sexe, cuţiile cu elevii şi părinţii gospodărirea şcolii şi la al judeţului. cum se ştie, cu .undiţa, chisonre. Ambii aveau do- |
să se treacă la cuprinderea dezvoltarea bazei didactico-
; în ge- acestora. Ele pot influenţa, 'Sînt însă unii care îl fac miciliul în Petriia. Tempo- '
erul mai fetelor din clasele a VII-a după caz, opţiunea primară materiale a acesteia. ting. P. PLOPŞOREANU cu unelte interzise. .între rar s-nu mutat.
a ploua, şi a VIII-a în activităţile privind profesiunea, orien­ Indiferent de natura lu­ inspector
ierviclu : •Rubrică realizată cu sprijinul •
industriale, proporţional cu tarea copilului spre acea me­ crărilor executate, maistrul la Inspectoratul şcolar Inspectoratului judeţean de interne '
posibilităţile de calificare in serie în care are şanse de •instructor are obligaţia pr.o- judeţean