Page 53 - Drumul_socialismului_1980_10
P. 53
ícolas Ceauşescu In R.S.F.
T o v a r ă ş u l Nicolae Elena Ceauşescu, o vizită Federative Iugoslavia, tova
Ceauşescu, secretar general oficială de prietenie în Iu răşul Tvietin Miatovici şi
al Partidului Comunist Ro goslavia, în ultima decadă a preşedintelui Prezidiului
Comitetului Central al Uni
mân, preşedintele Republicii a lunii octombrie a.c., la in
unii Comuniştilor din Iugo
Socialiste România, va efec vitaţia preşedintelui Prezi slavia, tovarăşul Stevan Do-
tua, împreună cu tovarăşa diului Republicii Socialisto ronski.
Din cronica întreceriisocialiste
ECONOMII 316 tone şi minereu cupri noi şi semnificative depă
1
LA CHELTUIELILE fer extras şi prelucrat — şiri de pian la foţi indica
MATERIALE 7 800 tone. De menţionat torii de producţie. De la
că aceste sporuri s-au rea începutul anului, ei au
Muncind cu entuziasm lizat in condiţiile cînd la realizat peste prevederi o
şi hotărîre, colectivele de indicatorul cheltuieli ma producţie globală de 6,8
muncă de la E. M. Deva teriale la 1 000 lei produc milioane lei, o producţie
şi-au depăşit pînă în pre ţie marfă, economiile de marfă de 7,8 milioane lei,
zent sarcinile de pian Ia păşesc 6 milioane lai de ia iar ia netă — 11,5 milioa
producţia globală cu peste începutul anului. ne Iei. între colec
10 milioane Iei, la marfă tivele de muncă care şi-au
cu 604 000 lei, iar la netă IMPORTANTE adus o contribuţie hotărî-
cu 116 milioane lei. în DEPĂŞIRI de plan
sortimente fizice, cele mai I.A TOŢI INDICATORII toare la aceste succese se
mari piusuri se înregis numără cele de Ia Musa-
trează la cupru în concen Oamenii muncii de riu III, Valea Morii şi Va
trate — 67 tone, sulf — la I. M. Barza raportează lea Arsului.
Sub preşedinţia tovarăşu socială a Republicii Socia Plenara a evidenţiat suc 2. Plenara a luat cunoş
lui Nicolae Ceauşescu, se liste România pe anul 1981, cesele obţinute de oamenii tinţă do modul cum au fost
cretar general al Partidului care urmează întru totul o- muncii din întreaga ţară în rezolvate apelurile şi me
Comunist Român, în zilele rientările fundamentale sta îndeplinirea prevederilor moriile adresate Congresu
de 14 şi 15 octombrie a a- bilite de Congresul al XII- planului pe 1980, pe între lui al Xll-lea al partidului
vut loc Plenara Comitetului lea al Partidului Comunist gul cincinal, şi a exprimat constatând că în perioada
Conţi al al Partidului Comu Român privitoare la viito hotărîrea organelor şi orga care i trecut, in baza man
nist Român. rul cincinal, etapă nouă, nizaţiilor de partid, a co- datului dat do Congres, s-a
La lucrările plenarei au calitativ superioară în în .muniştilor, a întregului nos acţionat cu operativitate, cu
participat membrii Consiliu făptuirea Programului parti tru popor de a acţiona cu spirit de răspundere în ve
lui Suprem al Dezvoltării dului de făurire a societăţii întreaga energie în vederea derea soluţionării acestora
Economico şi Sociale, cadre socialiste multilateral dez reali- irii exemplare a sar şi a apreciat că, în linii ge
secţia
VuL.m,
—
I.R.I.U.M.P.
din ministere, instituţii cen voltate şi înaintare a ţării cinilor de producţie pe ul nerale, lucrările privind re lierul de montaj agregat do susţineri hidraulice Frr.ncisc. ate
Şoo
Mnistrui
central.
îm
trale şi organizaţii de masă, spre comunism, în creşterea timul trimestru al acestui zolvarea memoriilor adre preună cu echipa de lăcătuşi montaj, condusă de Ioan Jina,
redactori şefi ai presei cen continuă a bunăstării între an, pentru pregătirea temei sate Congresului partidului pregătesc montarea unui arbore cotii.
trale care nu sînt membri gului popor, ţelul suprem nică şi înfăptuirea planului in legătură cu situaţia do Foto: VIRGIL ONOÎU
ai CC. al P.C.R. al politicii partidului nostru. pe 1981, primul an al nou partid a solicitanţilor, sînt
Pe marginea documente Plenara a dat o înaltă a- lui cincinal. Totodată, pro- terminate.
lor înscrise pe ordinea d_e zi preciere contribuţiei perso zentîndu-se stadiul desfăşu Plenara a aprobat în una
au luat cuvîntul tovară nale a tovarăşului Nicolae rării lucrărilor agricole de nimitate raportul privitor la « «
şii : Gheorghe Dumitrache, Ceauşescu, secretarul gene toamnă, au fost arătate mă rezolvarea apelurilor şi me
Gheorghe Blaj, loan Tara- ral al partidului, preşedin surile ce se întreprind în moriilor adresate Congre
chiu, Ştefan Mocuţa, Va- tele Republicii Socialiste vederea strîngerii şi depo sului al Xll-lca.
sile Muşat, loan Foriş, Miu România, la elaborarea pro zitării întregii recolte ta 3. Plenara a hotărît tre
Dobrescu, Petre Dănică, Io- iectului planului pe anul toate culturile, efectuării cerea din rîndul membrilor
sif Szasz, Vasile Potop, Ni 1981, evidenţiind • şi cu a- grabnice a însămînţărilor, supleanţi în rindul membri
colae Iosif, Vasile Ogher- cest prilej rolul său deter în scopul asigurării condi lor Comitetului Central a Pînă nu demult, la Sec (ia noastră ajung azi în
laci, Mircea Refec, Neculai minant în fundamentarea o~ ţiilor corespunzătoare obţi tovarăşilor Kovacs Iosif şi ţia de cherestea Vaţa, buş nouă ţări, fiind apreciate şi,
Agachi, Virgil Trofin, An biectivelor dezvoltării eco nerii unei bune recolte în Petre Preoteasa. tenii cu diurnei! ul sub 20 cm firesc, mult căutate.
gelo MiciUescu, loan A- nomice şi sociale a ţării, anul viitor. luau drumul focului. Astăzi Vorbind despre diversifi
vram. _realizării programului de Plenara a hotărât ca pro In încheierea dezbaterilor acest drum nu mai exista. carea producţiei sortimenta
1. Plenara Comitetului ridicare continuă a nivelu iectul Planului naţional u- a luat cuvîntul tovarăşul — Valorificarea superioa le — o sarcină expresă
Central al Partidului Comu lui de trai material şi spi nic de dezvoltare economi- NICOLAE CEAUŞESCU, se ră a masei lemnoase consti trasata de partid şi, in ace
nist Român a dezbătut şi a- ritual al poporului, transpu co-socială a României pe cretar general al Partidului tuie principala problemă ca- iaşi timp, o permanentă
probat în unanimitate pro nerii în viaţă a hotărîrilor anul 1981, să fie supus dez Comunist Român. re-i frămintă pe oamenii căutare a colectivului de
iectul planului naţional unic Congresului al Xll-lca al baterii şi aprobării Marii Cuvîntarea se dă publi noştri — releva Teodor Că- munci, de la această sec
de dezvoltare economico- Partidului Comunist Român. Adunări Naţionale, cităţii. tană, şeful secţiei. Practic, ţie, de a-şi valorifica mai e-
«
s f f l e o a « ® ® © ţ ) ® « © « ® » » ® o ®i a # ® ¡s « © e » o nimic nu pierdem din lem ficient produsele — trebuie
nul pe care-1 prelucrăm. De arătat că s-au făcut pro
la cherestea — principalul grese semnificative. Faţă
sortiment —şi pină la ru de doua sortimente (che
meguş, iotul este folosit. restea şi traverse), care se
Pînă acuin vreo doi ani, ru produceau in 1966, astăzi
meguşul îl aruncam. în pre s-a ajuns la 33 de produse.
zent este utilizat in scopuri Dintre acestea, o parte sînt
Cîteva cifre : 2 618 ha fără pierderi a recoltei. industriale. I.M.C. Bîrcea şi
arături, 2 432' ha teren pre înfăţişîndu-ne aceste rea în Consiliul unie agroindustrial Haţeg I.L.F.O.R. Tirgu-Mureş ni-1 livrate beneficiarilor ca se
gătit, 2 129 ha fertilizate cu lizări, care situează con cumpără cu 100 lei tona. mifabricate sau prefabrica
îngrăşăminte chimice şi na siliul Haţeg pe locul IV pe te pentru mobilă. Ce în
turale, 1 347 ha însămînţate judeţ, tovarăşii Ioan Dumi De asemenea, deşeurile ca seamnă aceste cifre ? Evi
cu grîu şi 218 ha porumb tru, preşedinte, Ioan Me- re rezultau în urma pre dent,,o punere mai bună în
recoltat. Aoesta este bilan drea, directorul S.M.A., şi lucrării le vindeam popu valoare a materiei prime
ţul activităţii desfăşurate Iustin Vasiu, inginer şef laţiei cu 110 lei mc, dar mai folosite — lemnul. De exem
în această toamnă, pînă a- al consiliului, subliniau răniineau, lotuşi, cantităţi plu, in urmă cu trei ani,
cum, de către mecanizator preocuparea deosebită pen apreciabile care... putre la un mc de cherestea se
rii, ţăranii, cooperatorii şi tru calitatea lucrărilor de zeau. în prezent, toate de consumau 2,5 mc buşteni,
specialiştii, din Consiliul vt- pregătire a patului germi şeurile le tocăm pentru iar acum s-a ajuns la -1,7
nic agroindustrial Haţeg. nativ, grija pentru respec P.A.L. şi P.F.L. Valoarea lor mc. Dacă ne referim însă
Ele sînt rodul muncii de tarea tehnologiilor, mani sub această formă — 270 Ia producţia de lăzi, la a-
puse fără preget pentru festate de către mecandza- , lei la mc. Cu ajutorul mi- ceeaşi unitate de măsură,
însămînţarea griului în ce torii şi specialiştii din uni-"- nigaterelor instalate, buşte consumurile s-au redus .cu
le mai bune condiţii, asigu- tăţi. nii cu diametre mici sînt peste un mc de cherestea.
rîndu-se astfel o bază trai Pe unităţi, situaţia însă- tăiaţi şi întrebuinţaţi la con Şi, o comparaţie valorică. în
nică obţinerii de producţii mînţării griului, la data de fecţionarea lăzilor de am 1966, dintr-un metru cub
sporite în anul viitor, pen î5 octombrie, se prezenta balaj, destinate aproape in
tru strângerea la timp şi astfel : La pregătirea terenului se munceşte intens şi la C.A.P. L1VIU BRAICA
Clopotiva. Iată-I pe tînăml Dorel Dăioni, lucrînd Ia discuit, exclusivitate exportului.
C. A. I\ Plan (lia) Realizat (ha) intr-o tarla de pe care s-au cules cartofii. Produsele realizate de sec- {Continuare in pag. a 2-a)
Haţeg 75 75
Rîu Alb 145 131 w*f * nvmnt e ***** r « vkc/ r jam*** * mm* mt/
local
funcţionează
într-un
Sîntămăria-Orloa 95 73 prin muncă patriotică peste gara Oră ştie a expediat, pînă reparat şi amenajat numai
fabricile
către
prezent,
in
100 ml de şanţ la fundaţia
Sîmpetru 130 119 gardului care va împrejmui producătoare de zahăr, peste prin munca voluntară a i
Li vadia 155 130 noua şcoală generală a sa 3 ooo tone sfeclă. Se preconi membrilor cooperativei. (N. «I
Şerel 115 87 tului. zează ca pînă Ia finele aces Sbuchea, corespondent). l
tei luni să mai fie expediate
Rîu Bărbat no 75 i 55 seara de întrebări a MATERNITATE PENTRU încă 3 000 tone, depăşindu-se ® INTRODUCEREA APEI
comuna Baia dc Criş — au i
Nucşoara Ï40 92 î ŞI RĂSPUNSURI. „Ştiinţa şi ANIMALE. La Cooperativa cu mult cantitatea planificată POTABILE. La Rişculiţa —
Sălaşu de Jos 155 100 « religia despre apariţia şi evo- agricolă de producţie din pentru această bază de re continuat lucrările de intro ăl
Sălaşu de Sus 320 184 I luţia vieţii pe pămint“ a fost Turdaş, s-a termiuat in aces cepţie. ducere a apei potabile in lo
de întrebări
şi
ma
tema serii
zile
construcţia
unei
te
Silvaş 220 125 ' răspunsuri, organizată de bri- ternităţi pentru vaci, cu o H SE LĂRGEŞTE GAMA calitate. Intr-o singură zi, să \
Unirea 230 101 I gada ştiinţifică a municipiului capacitate de 35 capete şi a DE SERVICII CĂTRE POPU tenii au executat aproximativ *
Pui 180 55 Deva, în colaborare cu Inlre- unui profilaetoriu pentru vi LAŢIE. Venind în intîmpina- 300 ml şanţuri. De asemenea,
* prinderea cinematografică ju- ţei. Obiectivul s-a realizat de ren cerinţelor tot mai mari au început lucrările la rezer
încheierea insămînţării şedinte, şi Eufrosina Buf I deţeană, la Căminul cultural către membrii cooperatori, ale populaţiei, Cooperativa voarele de apă.
din Cozia.
oraşul
meseriaşi
,.Retezatul«
griului la C.A.P, Haţeg este nea, inginer şef pentru în s cu concursul unor întreprinde îşi lărgeşte din continuu Haţeg PAUL VALER
care
lucrează
ia
gama
un succes al eforturilor de cadrarea lucrărilor în epo I m MUNCA patriotica. rile din împrejurimi. de servicii către populaţie.
puse de către mecanizatorii ca optimă şi de calitatea a- t La Tirnava de Criş — loea- Astfel, recent, a înfiinţat o
aparţine
de
ee
Htate
comuna
Vioreî Vlăiconi, Andrei cestora. Aproape de sfîrşiluî ' | Va ţa de Jos —, aproximativ 18 SFECLA DE ZAHAR LI nouă secţie în cadrul căreia
Bara şi Cornel ŞeronJ, & N. BAD1U VRATA CĂTRE BENEFI so produc luminări. De re
executat
au
preocupărilor manifestate s 50 de eetăţeni t ^ ^ CIARI, Baza de recepţie din marcat şi faptul că secţia
>
de Axente Viţionescu, pre (Conîinuare h pag. a 2-oJ r ________ ^______ t /*»<