Page 53 - Drumul_socialismului_1980_10
P. 53

ícolas Ceauşescu In R.S.F.


                                                                                              T o v a r ă ş u l  Nicolae  Elena   Ceauşescu,   o   vizită   Federative  Iugoslavia,  tova­
                                                                                            Ceauşescu,   secretar   general   oficială  de  prietenie  în  Iu­  răşul   Tvietin   Miatovici   şi
                                                                                            al  Partidului  Comunist  Ro­  goslavia,  în  ultima  decadă   a   preşedintelui   Prezidiului
                                                                                                                                                  Comitetului  Central  al  Uni­
                                                                                            mân,  preşedintele  Republicii   a  lunii  octombrie  a.c.,  la  in­
                                                                                                                                                  unii  Comuniştilor  din  Iugo­
                                                                                            Socialiste  România,  va  efec­  vitaţia   preşedintelui   Prezi­  slavia,  tovarăşul  Stevan  Do-
                                                                                            tua, împreună cu tovarăşa  diului Republicii Socialisto  ronski.
                                                                                                   Din cronica întreceriisocialiste

                                                                                                      ECONOMII          316  tone  şi  minereu  cupri­  noi  şi  semnificative  depă­
                                                                                                                                              1
                                                                                                   LA CHELTUIELILE      fer  extras  şi  prelucrat  —    şiri  de  pian  la  foţi  indica­
                                                                                                     MATERIALE          7  800  tone.  De  menţionat   torii  de  producţie.  De  la
                                                                                                                        că  aceste  sporuri  s-au  rea­  începutul   anului,   ei   au
                                                                                                 Muncind   cu   entuziasm   lizat  in  condiţiile  cînd  la   realizat  peste  prevederi  o
                                                                                               şi  hotărîre,  colectivele  de   indicatorul   cheltuieli   ma­  producţie  globală  de  6,8
                                                                                               muncă  de  la  E.  M.  Deva   teriale  la  1  000  lei  produc­  milioane  lei,  o  producţie
                                                                                               şi-au  depăşit  pînă  în  pre­  ţie  marfă,  economiile  de­  marfă  de  7,8  milioane  lei,
                                                                                               zent  sarcinile  de  pian  Ia   păşesc  6  milioane  lai  de  ia   iar  ia  netă  —  11,5  milioa­
                                                                                               producţia  globală  cu  peste   începutul anului.  ne   Iei.   între   colec­
                                                                                               10  milioane  Iei,  la  marfă                     tivele  de  muncă  care  şi-au
                                                                                               cu  604  000  lei,  iar  la  netă   IMPORTANTE    adus  o  contribuţie  hotărî-
                                                                                               cu  116  milioane  lei.  în   DEPĂŞIRI de plan
                                                                                               sortimente  fizice,  cele  mai   I.A TOŢI INDICATORII  toare  la  aceste  succese  se
                                                                                               mari   piusuri   se   înregis­                    numără  cele  de  Ia  Musa-
                                                                                               trează  la  cupru  în  concen­    Oamenii muncii de   riu  III,  Valea  Morii  şi  Va­
                                                                                               trate — 67 tone, sulf —       la I. M. Barza raportează  lea Arsului.









             Sub   preşedinţia   tovarăşu­  socială  a  Republicii  Socia­  Plenara  a  evidenţiat  suc­  2.  Plenara  a  luat  cunoş­
           lui  Nicolae  Ceauşescu,  se­  liste  România  pe  anul  1981,   cesele  obţinute  de  oamenii   tinţă  do  modul  cum  au  fost
           cretar  general  al  Partidului   care  urmează  întru  totul  o-   muncii  din  întreaga  ţară  în   rezolvate  apelurile  şi  me­
           Comunist  Român,  în  zilele   rientările   fundamentale   sta­  îndeplinirea   prevederilor   moriile   adresate   Congresu­
           de  14  şi  15  octombrie  a  a-   bilite  de  Congresul  al  XII-   planului  pe  1980,  pe  între­  lui  al  Xll-lea  al  partidului
           vut  loc  Plenara  Comitetului   lea  al  Partidului  Comunist   gul  cincinal,  şi  a  exprimat   constatând   că   în   perioada
           Conţi  al  al  Partidului  Comu­  Român  privitoare  la  viito­  hotărîrea  organelor  şi  orga­  care  i  trecut,  in  baza  man­
           nist Român.                rul   cincinal,   etapă   nouă,   nizaţiilor  de  partid,  a  co-   datului  dat  do  Congres,  s-a
             La   lucrările   plenarei   au   calitativ   superioară   în   în­  .muniştilor,  a  întregului  nos­  acţionat  cu  operativitate,  cu
           participat  membrii  Consiliu­  făptuirea  Programului  parti­  tru  popor  de  a  acţiona  cu   spirit  de  răspundere  în  ve­
           lui   Suprem   al   Dezvoltării   dului  de  făurire  a  societăţii   întreaga  energie  în  vederea   derea   soluţionării   acestora
           Economico  şi  Sociale,  cadre   socialiste   multilateral   dez­  reali-  irii  exemplare  a  sar­  şi  a  apreciat  că,  în  linii  ge­
                                                                                                                                        secţia
                                                                                                                                                                VuL.m,
                                                                                                                                    —
                                                                                                                           I.R.I.U.M.P.
           din  ministere,  instituţii  cen­  voltate  şi  înaintare  a  ţării   cinilor  de  producţie  pe  ul­  nerale,  lucrările  privind  re­  lierul   de   montaj   agregat   do   susţineri   hidraulice   Frr.ncisc.   ate­
                                                                                                                                                           Şoo
                                                                                                                                                    Mnistrui
                                                                                                                                             central.
                                                                                                                                                                      îm­
           trale  şi  organizaţii  de  masă,   spre  comunism,  în  creşterea   timul   trimestru   al   acestui   zolvarea   memoriilor   adre­  preună  cu  echipa  de  lăcătuşi  montaj,  condusă  de  Ioan  Jina,
           redactori  şefi  ai  presei  cen­  continuă  a  bunăstării  între­  an,  pentru  pregătirea  temei­  sate   Congresului   partidului   pregătesc montarea unui arbore cotii.
           trale  care  nu  sînt  membri   gului   popor,   ţelul   suprem   nică  şi  înfăptuirea  planului   in  legătură  cu  situaţia  do         Foto: VIRGIL ONOÎU
           ai CC. al P.C.R.           al politicii partidului nostru.  pe  1981,  primul  an  al  nou­  partid   a   solicitanţilor,   sînt
             Pe   marginea   documente­  Plenara  a  dat  o  înaltă  a-   lui  cincinal.  Totodată,  pro-   terminate.
           lor  înscrise  pe  ordinea  d_e  zi   preciere   contribuţiei   perso­  zentîndu-se   stadiul   desfăşu­  Plenara  a  aprobat  în  una­
           au   luat   cuvîntul   tovară­  nale   a   tovarăşului   Nicolae   rării   lucrărilor   agricole   de   nimitate  raportul  privitor  la           « «
           şii  :  Gheorghe  Dumitrache,   Ceauşescu,   secretarul   gene­  toamnă,  au  fost  arătate  mă­  rezolvarea  apelurilor  şi  me­
           Gheorghe  Blaj,  loan  Tara-   ral  al  partidului,  preşedin­  surile  ce  se  întreprind  în   moriilor   adresate   Congre­
           chiu,   Ştefan   Mocuţa,   Va-   tele   Republicii   Socialiste   vederea  strîngerii  şi  depo­  sului al Xll-lca.
           sile  Muşat,  loan  Foriş,  Miu   România,  la  elaborarea  pro­  zitării   întregii   recolte   ta   3.  Plenara  a  hotărît  tre­
           Dobrescu,  Petre  Dănică,  Io-   iectului   planului   pe   anul   toate   culturile,   efectuării   cerea  din  rîndul  membrilor
           sif  Szasz,  Vasile  Potop,  Ni­  1981,  evidenţiind  •  şi  cu  a-   grabnice   a   însămînţărilor,   supleanţi  în  rindul  membri­
           colae   Iosif,   Vasile   Ogher-   cest  prilej  rolul  său  deter­  în  scopul  asigurării  condi­  lor   Comitetului   Central   a   Pînă  nu  demult,  la  Sec­  (ia   noastră   ajung   azi   în
           laci,  Mircea  Refec,  Neculai   minant  în  fundamentarea  o~   ţiilor   corespunzătoare   obţi­  tovarăşilor  Kovacs  Iosif  şi   ţia  de  cherestea  Vaţa,  buş­  nouă  ţări,  fiind  apreciate  şi,
           Agachi,  Virgil  Trofin,  An­  biectivelor   dezvoltării   eco­  nerii  unei  bune  recolte  în   Petre Preoteasa.  tenii  cu  diurnei!  ul  sub  20  cm   firesc, mult căutate.
           gelo   MiciUescu,   loan   A-   nomice  şi  sociale  a  ţării,   anul viitor.                               luau  drumul  focului.  Astăzi   Vorbind   despre   diversifi­
           vram.                     _realizării   programului   de   Plenara  a  hotărât  ca  pro­  In   încheierea   dezbaterilor   acest drum nu mai exista.  carea  producţiei  sortimenta­
             1.   Plenara   Comitetului   ridicare  continuă  a  nivelu­  iectul   Planului   naţional   u-   a   luat   cuvîntul   tovarăşul   —  Valorificarea  superioa­  le   —   o   sarcină   expresă
           Central  al  Partidului  Comu­  lui  de  trai  material  şi  spi­  nic  de  dezvoltare  economi-   NICOLAE  CEAUŞESCU,  se­  ră  a  masei  lemnoase  consti­  trasata  de  partid  şi,  in  ace­
           nist  Român  a  dezbătut  şi  a-   ritual  al  poporului,  transpu­  co-socială   a   României   pe   cretar  general  al  Partidului   tuie  principala  problemă  ca-   iaşi   timp,   o   permanentă
           probat  în  unanimitate  pro­  nerii  în  viaţă  a  hotărîrilor   anul  1981,  să  fie  supus  dez­  Comunist Român.  re-i   frămintă   pe   oamenii   căutare   a   colectivului   de
           iectul  planului  naţional  unic   Congresului   al   Xll-lca   al   baterii   şi   aprobării   Marii   Cuvîntarea  se  dă  publi­  noştri  —  releva  Teodor  Că-   munci,  de  la  această  sec­
           de dezvoltare economico-   Partidului Comunist Român.  Adunări   Naţionale,      cităţii.                   tană,  şeful  secţiei.  Practic,   ţie,  de  a-şi  valorifica  mai  e-
                                                                                           «
            s f f l e o a « ® ® ©                             ţ ) ® « © « ® » » ®         o ®i a #  ® ¡s «   © e » o   nimic  nu  pierdem  din  lem­  ficient  produsele  —  trebuie
                                                                                                                       nul  pe  care-1  prelucrăm.  De   arătat  că  s-au  făcut  pro­
                                                                                                                       la  cherestea  —  principalul   grese   semnificative.   Faţă
                                                                                                                       sortiment  —şi  pină  la  ru­  de   doua   sortimente   (che­
                                                                                                                       meguş,   iotul   este   folosit.   restea  şi  traverse),  care  se
                                                                                                                       Pînă  acuin  vreo  doi  ani,  ru­  produceau   in   1966,   astăzi
                                                                                                                       meguşul  îl  aruncam.  în  pre­  s-a  ajuns  la  33  de  produse.
                                                                                                                       zent  este  utilizat  in  scopuri   Dintre  acestea,  o  parte  sînt
             Cîteva cifre :   2 618 ha  fără pierderi a recoltei.                                                      industriale.  I.M.C.  Bîrcea  şi
           arături,  2  432'  ha  teren  pre­  înfăţişîndu-ne   aceste   rea­  în Consiliul unie agroindustrial Haţeg  I.L.F.O.R.  Tirgu-Mureş  ni-1   livrate  beneficiarilor  ca  se­
           gătit,  2  129  ha  fertilizate  cu   lizări,   care   situează   con­                                      cumpără  cu  100  lei  tona.   mifabricate   sau   prefabrica­
           îngrăşăminte  chimice  şi  na­  siliul  Haţeg  pe  locul  IV  pe                                                                       te  pentru  mobilă.  Ce  în­
           turale,  1  347  ha  însămînţate   judeţ,  tovarăşii  Ioan  Dumi­                                           De  asemenea,  deşeurile  ca­  seamnă  aceste  cifre  ?  Evi­
           cu  grîu  şi  218  ha  porumb   tru,   preşedinte,   Ioan   Me-                                             re  rezultau  în  urma  pre­  dent,,o  punere  mai  bună  în
           recoltat.  Aoesta  este  bilan­  drea,   directorul   S.M.A.,  şi                                           lucrării  le  vindeam  popu­  valoare   a   materiei   prime
           ţul   activităţii   desfăşurate   Iustin   Vasiu,   inginer   şef                                           laţiei  cu  110  lei  mc,  dar  mai   folosite  —  lemnul.  De  exem­
           în  această  toamnă,  pînă  a-   al   consiliului,   subliniau                                              răniineau,   lotuşi,   cantităţi   plu,  in  urmă  cu  trei  ani,
           cum,   de  către  mecanizator   preocuparea   deosebită   pen­                                              apreciabile   care...   putre­  la  un  mc  de  cherestea  se
           rii,   ţăranii,   cooperatorii   şi   tru   calitatea   lucrărilor   de                                     zeau.  în  prezent,  toate  de­  consumau  2,5  mc  buşteni,
           specialiştii,  din  Consiliul  vt-   pregătire  a  patului  germi­                                          şeurile   le   tocăm   pentru   iar  acum  s-a  ajuns  la  -1,7
           nic   agroindustrial   Haţeg.   nativ,  grija  pentru  respec­                                              P.A.L.  şi  P.F.L.  Valoarea  lor   mc.  Dacă  ne  referim  însă
           Ele  sînt  rodul  muncii  de­  tarea   tehnologiilor,   mani­                                               sub  această  formă  —  270   Ia  producţia  de  lăzi,  la  a-
           puse   fără   preget   pentru   festate  de  către  mecandza-  ,                                            lei  la  mc.  Cu  ajutorul  mi-   ceeaşi   unitate   de   măsură,
           însămînţarea  griului  în  ce­  torii  şi  specialiştii  din  uni-"-                                        nigaterelor   instalate,   buşte­  consumurile  s-au  redus  .cu
           le  mai  bune  condiţii,  asigu-   tăţi.                                                                    nii  cu  diametre  mici  sînt   peste  un  mc  de  cherestea.
           rîndu-se  astfel  o  bază  trai­  Pe   unităţi,   situaţia   însă-                                          tăiaţi  şi  întrebuinţaţi  la  con­  Şi,  o  comparaţie  valorică.  în
           nică   obţinerii   de   producţii   mînţării  griului,  la  data  de                                        fecţionarea  lăzilor  de  am­  1966, dintr-un metru cub
           sporite  în  anul  viitor,  pen­  î5 octombrie,   se prezenta                                               balaj,  destinate  aproape  in
           tru strângerea la timp şi  astfel :                       La   pregătirea   terenului   se   munceşte   intens   şi   la   C.A.P.                L1VIU BRAICA
                                                                   Clopotiva.   Iată-I   pe   tînăml   Dorel   Dăioni,   lucrînd   Ia   discuit,   exclusivitate   exportului.
            C. A. I\                 Plan (lia) Realizat (ha)      intr-o tarla de pe care s-au cules cartofii.        Produsele realizate de sec-  {Continuare in pag. a 2-a)
            Haţeg                         75          75
            Rîu Alb                      145         131                                     w*f * nvmnt e ***** r « vkc/ r jam*** * mm* mt/
                                                                                                                                                                     local
                                                                                                                                                 funcţionează
                                                                                                                                                             într-un
            Sîntămăria-Orloa              95          73                                      prin   muncă   patriotică   peste   gara  Oră  ştie  a  expediat,  pînă   reparat   şi   amenajat   numai
                                                                                                                                         fabricile
                                                                                                                                   către
                                                                                                                           prezent,
                                                                                                                       in
                                                                                              100  ml  de  şanţ  la  fundaţia
            Sîmpetru                     130         119                                      gardului   care   va   împrejmui   producătoare   de   zahăr,   peste   prin   munca   voluntară   a  i
            Li vadia                     155         130                                      noua   şcoală   generală   a   sa­  3  ooo  tone  sfeclă.  Se  preconi­  membrilor   cooperativei.   (N.   «I
            Şerel                        115          87                                      tului.                   zează  ca  pînă  Ia  finele  aces­  Sbuchea, corespondent).  l
                                                                                                                       tei  luni  să  mai  fie  expediate
            Rîu Bărbat                   no           75         i   55 seara de întrebări     a   MATERNITATE   PENTRU   încă  3  000  tone,  depăşindu-se   ®   INTRODUCEREA   APEI
                                                                                                                                                 comuna  Baia  dc  Criş  —  au  i
            Nucşoara                     Ï40          92         î   ŞI   RĂSPUNSURI.   „Ştiinţa   şi   ANIMALE.   La   Cooperativa   cu   mult   cantitatea   planificată   POTABILE.   La   Rişculiţa   —
            Sălaşu de Jos                155         100         « religia despre apariţia şi evo-  agricolă   de   producţie   din   pentru   această   bază   de   re­  continuat   lucrările   de   intro­  ăl
            Sălaşu de Sus                320         184         I luţia vieţii   pe pămint“ a   fost  Turdaş,  s-a  termiuat  in  aces­  cepţie.  ducere  a  apei  potabile  in  lo­
                                                                             de întrebări
                                                                                         şi
                                                                                                                  ma­
                                                                    tema serii
                                                                                                 zile
                                                                                                     construcţia
                                                                                                             unei
                                                                                             te
            Silvaş                       220         125         '    răspunsuri, organizată de   bri-  ternităţi   pentru   vaci,   cu   o   H   SE   LĂRGEŞTE   GAMA   calitate.  Intr-o  singură  zi,  să­  \
            Unirea                       230         101         I gada   ştiinţifică   a   municipiului   capacitate  de  35  capete  şi  a   DE  SERVICII  CĂTRE  POPU­  tenii   au   executat   aproximativ   *
            Pui                          180          55            Deva,  în  colaborare  cu  Inlre-   unui   profilaetoriu   pentru   vi­  LAŢIE.   Venind   în   intîmpina-   300  ml  şanţuri.  De  asemenea,
                                                                 * prinderea cinematografică ju-  ţei.  Obiectivul  s-a  realizat  de   ren   cerinţelor   tot   mai   mari   au  început  lucrările  la  rezer­
             încheierea   insămînţării   şedinte,   şi   Eufrosina   Buf­  I deţeană, la Căminul cultural   către   membrii   cooperatori,   ale   populaţiei,   Cooperativa   voarele de apă.
                                                                    din Cozia.
                                                                                                                                     oraşul
                                                                                                               meseriaşi
                                                                                                                       ,.Retezatul«
           griului  la  C.A.P,  Haţeg  este   nea,  inginer  şef  pentru  în­  s              cu   concursul   unor  întreprinde­  îşi   lărgeşte  din  continuu   Haţeg   PAUL VALER
                                                                                              care
                                                                                                  lucrează
                                                                                                          ia
                                                                                                                                           gama
           un  succes  al  eforturilor  de­  cadrarea  lucrărilor  în  epo­  I   m MUNCA patriotica.  rile din împrejurimi.  de   servicii   către   populaţie.
           puse  de  către  mecanizatorii   ca  optimă  şi  de  calitatea  a-   t  La  Tirnava  de  Criş  —  loea-     Astfel,   recent,   a   înfiinţat   o
                                                                            aparţine
                                                                                   de
                                                                        ee
                                                                   Htate
                                                                                      comuna
           Vioreî   Vlăiconi,   Andrei   cestora.  Aproape  de  sfîrşiluî   '  |  Va  ţa  de  Jos  —,  aproximativ   18  SFECLA  DE  ZAHAR  LI­  nouă   secţie   în   cadrul   căreia
           Bara  şi  Cornel  ŞeronJ,  &             N.   BAD1U                               VRATA    CĂTRE   BENEFI­  so   produc   luminări.   De   re­
                                                                                      executat
                                                                                  au
           preocupărilor   manifestate                           s   50   de   eetăţeni   t   ^  ^  CIARI,  Baza  de  recepţie  din  marcat   şi   faptul   că   secţia
                                                                 >
           de Axente Viţionescu, pre­  (Conîinuare h pag. a 2-oJ   r ________ ^______ t                                                                           /*»<
   48   49   50   51   52   53   54   55   56   57   58