Page 54 - Drumul_socialismului_1980_10

Ha.) uKUMUL socialismului nk

Problemele eticii şi echităţii socialiste trebuie să se sile AF ELE

io centrul atenţiei organizaţiilor de partid din comerţ io,no ToUîşco;

ii ea na
...A început in 1956, în cum... sună. Laminator ! Pe u,oo Roman­
„Organizaţiile tio partid — înţeles, cultivarea în rindui le pînă „la zi-‘ şi citind te­ doar urmele vechi ale unor episodu)
sublinia tovarăşul Nicolae lucrătorilor a unei atitudini mele ce urmau a fi dezbă­ „fapte“ demult uitate, nu lunca de odinioară a Cer- atunci un cuvint: ce-şi cău- 12,15 Telex
10,00 Telex
(ioauşescu la Consfătuirea tot mai corecte faţă de cum­ tute în continuare, n-am este de mirare că am ţinut nei, cu, venirea constructor ta un loc în „dicţionarul u- 16,05 Şcoala
pe tara a oamenilor muncii părători. No-a. relevat în. a- găsit nici măcar, una al că­ să stăm de vorbă cu un alt rilor şi cu un telefon (uni- niversului de foc hunedo- calităţi
uin comerţul socialist — • calaşi tiinp eiî*j£atorită pre­ rui subiect săi se refere con­ membru al biroului organi­ cut element ce- prevestea: rean“. Şi, ca să-şi dove- 10,23 Volei ir
Steaua
trebuie să-şi îndeplinească ocupărilor manifestate pe cret la activitatea politico- zaţiei de bază, tovarăşa E- noul, modernul), deci cu un dească sieşi, poate şi alto- Iccţiuni
î'i mai bune condiţii toiul aceasta linie, in cele nouă educativă, să analizeze pro­ lena- Ungureanu, secretar telefon ihtr-o salcie: Timp ra, că nu şi-a ales: mese- Ruşi
de unire a forţelor tuturor luni, cîte au trecut din anul blematica vizînd respecta­ adjunct cu propaganda. de doi ani s-a construit un ria aşa, după... ureche, a. 17.25 Viaţa c
18,35 Desene
oamenilor muncii din co­ in curtr, planul la desface­ rea de către comunişti, de La fel ca şi ceilalţi doi alt lăcaş metalului hunedo- fost în stare să: se- ia la, Kum. E
merţ, do in tari re a discipli­ rea mărfurilor a fost reali­ către ceilalţi lucrători a nor­ interlocutori, dînsa ne spu­ rean — blumingul — ce întrecere cu... calculatorul 19.00 T ele juri
nei-, a ordinii, în uşa fel in­ zat in procent de 101,2 ia melor eticii şi echităţii so­ ne că „intr-adevăr, este vi­ avea să devină, scriindu-şi electronic. In timp ce ma- 19.25 Actualii
19,45 Ora tin
cit activitatea lor sa ras- sută, cel al beneficiilor in cialiste. Nu dorim să di­ na noastră, a biroului, că istoria prin oamenii săi, şina: aceea cu memorii... de 20,23 Jumalii
punda cerinţelor partidului proporţie do 1!6 la sulă, în- minuăm importanţa celor­ am scăpat din vedere acest unul din purtătorii faimei ferită reuşea să: lamineze călători
.*>i steiului, exigenţelor tutu­ registrîndu-se peste 450 000 lalte probleme supuse dez­ aspect important. Dar îl în­ laminatelor româneşti in Iu- un lingou. în 42 de secu-n- 21.00 Pagini
t:rului r
ror cetăţenilor patriei noas­ lei economii la cheltuielile baterii in adunările de dreptăm chiar în acest tri­ me. Fervoarea muncii s-a de, Viorel Neag a obţinut 22,10 Tel ejun
tre . de circulaţie a mărfurilor. partid, dar, avînd în vede­ mestru. în. ce priveşte gaze­ împămîhtenit de atunci pe recordul unei laminări —
aceste locuri unde natura 32 secunde, A fost un ritm
’urnind de la aceste ce­ Rezultatele sint bune. Dar re că este vorba de activi­ ta de perete, chiar astăzi am fusese stăpirră altădată, infernal. Dar omul e om şi
rinţe, am cuutat sa aflam cum noi, cumpărătorii, mai tatea de comerţ, în care lu- schimbat colectivul; de re­ Constructorii care-şi termi- mai şi oboseşte,
cum acţionează- biroul or­ dacţie şi o vom pune la noseră treburile n-au ple- La o altă linie ds lami-
ganizaţiei de partid de la punct“. cat, au rămas, să, edifice nare. — cea de 1 300 mm BLJCUREŞ'
l.C.S. AJimenlara Deva in VIATA DE: PABTÎB Ni s-a mai spus că pro­ ceea ce astazi se numeşte aveam să întilnim alţi şi clioprogvaniii
direcţia educării lucrători­ blemele legate de conduita Uzina nr. 4 laminoare, din alţi bărbaţi,, care, oră de Radiojurnal;
8,i0
presei;
lor in spiritul eticii şi e- lucrătorilor, do modul în ca­ cetatea otelului. oră îngenunchează puterile diilor; 9,00 1
chită[ii socialiste, dezvol­ întilnim, din păcate, ia unii crătorii au zilnic contacte re ei îşi desfăşoară munca Laminatorii din augustul şi greutatea tonelor de me­ 9,0.î Răspum
tării răspunderii comunişti­ lucrători din unităţile ali­ directe cu populaţia-, cre­ au fost abordate în adună­ iul 1958, cînd au început tal, impătimaţi de;., stator- lor; 10,00 B
lor, <i celorlalţi oameni ai mentare manifestări contrare dem că era absolut necer rile generale ale oamenilor sărbătorile oţelului, s-au, lă­ nicie. Din cabina: de coman­ 10.05 Radi
meilor; 10,35
muncii faţă de îndeplini­ nu numai normelor comer­ sară măcar o dezbatere (da­ muncii, in dezbaterile din sat pătrunşi pentru mai de­ dă a ca-jei, învăluită in ar­ 11.00 Buletin
rea sarcinilor de pfan, cul­ ţului, ci chiar spiritului e- că nu chiar două) pe aceas­ cadrul învă(ămîntului poli- parte de patosul febril al cadele luminii ţişnite din Corul Fila
tivării unei poziţii comba­ ticii şi echităţii socialiste, tă temă. Mai ales că in tico-ideologic, în şedinţele lucrului cu metalul, de do- miezul cu nuanţă: solară a nia M din
Avan premi e
tive împotriva fenomenelor am încercat să aflăm, in rindui lucrătorilor s-au consiliului şefilor de unităţi goarea cuptoarelor în febra lingoului, ori desprinse din 12.00 Bule Li j
negative, a manifestărilor primul rînd, ce se. întreprin­ semnalat cazuri de abateri etc. Este bine, dar, credem Revista mus
de dezinteres- şi superficia­ de pe linia educării lucră­ de Ia regulile de comerţ, noi, insuficient. Deoarece, iui amator;
moara foit
litate faţă de consumatori. torilor, imprimării în con­ de încălcare a disciplinei se ştie, organizaţia de în «sietefia universului 13.00 De la
De la bun început tova­ ştiinţele lor a ideii de res­ muncii, care trebuiau supu­ partid, comuniştii sint che­ Club uni vei
răşul Nicolae Nandrea, di­ pect faţă de cumpărători, se dezbaterii comuniştilor. maţi să conducă, să mobi­ diojumal; 1
triotice de
rectorul întreprinderii şi se­ de respectare ferată a nor­ Este drept că, în planuL lizeze pe toţi lucrătorii la da foc ai Hunedoarei cu; 10,25 T
cretar adjunct, cu probleme melor comerţului socialist, de măsuri adoptat în adu­ îndeplinirea exemplară a nizare în a
economice ui biroului orga­ eticii şi echităţii. narea de concluzii ce a sarcinilor, la întărirea or­ A rusalii bl uri
nizaţiei de partid, ne spurre întrucât din discuţia pur­ avut loc In urma finalizării dinii, la eliminarea oricăror cărora renaşte- incandescen- porţile, de cer ale lami-noru.- sate; 10,55
Iui; 17,00 II
că biroul organizaţiei de- tată cu tovarăşul Nicolae discuţiilor individuale era carenţe din activitate. ta oţelului, de plăcerea de lui, doi foşti colegi de- ban- 17.05 Oplni;
a rmnui acea împărăţie de că din şcoala profesională
baza, împreuna cu C.OiM. Lazar, secretar adjunct cu prevăzut (la. punctul 10) ca iar problemele eticii şi e- foc. Firesc. Aici, la lami- privesc. şi, cu mişcări a- ,Te apăr şi
mea — pr
şi-au îndreptat atenţia în probleme- organizatorice in in perioada iunie-octombrie clxităţii socialiste, modul în nocre', simţi mai puternic proape insesizabile, stri­ 18.00 Orele
citevo direcţii principale : biroul organizaţiei de buză, să fie prezentate in adună­ care lucrătorii din comerţ teneuCin
practicarea unui comerţ mo­ n-am reţinut nimic concret rile generale expuncri-dez- înţeleg sa respecte normele ca oriunde pulsul întregului vesc mastodonţii de- fier ; 20,30 Maga^
ţific; 21,00
dern, eficient, pe măsura legat de acest important, ca­ batori axate pe teme de e- scrise şi. nescrise aie co­ combinat. Drumurile de foc IHeş Pavel şi Miliar Goro- 21.05 Radio
bazei materiale şi a condi­ pitol al muncii de partid, tică-, a muncii, de conduită merţului socialist, aie rela­ ale metaiidtii, începute la garu. De prin 1960, legaţi zi intr-o o
ţiilor croate in judeţul nos­ am încercat, împreună, să comunistă. Dar nu s-a făcut ţiilor cu publicul larg, sint cocserie, aglomeratoare ori cu. trup şi suflet de mese- rii muzical«
Smetana;
tru ; îmbunătăţirea continuă ne lămurim consultînd do­ încă aşa ceva. Dacă mai a- prea importante pentru a l furnale, se, adună, mănunchi, rie-, hotărăsc destinele me.- stop inuzic
a iprovizionării ; asimilarea cumentele organizaţiei. Şi, dăugam că în ziua docu­ nu face obiectul unor ana­ pecetluind; in contururi dic- metalului. „Pînă- cînd ?“ —
unor metode de organizare spre mirarea noastră, stu­ mentarii . noastre gazeta de lize temeinice în cadrul a- tate de caje, destinul oţe- ii întrebăm noi. „Pînă cînd:
a vinzării care să permită diind planul cu temele ce perete arata exact ca o vi­ dunărilor de partid. Iul ui... Caja -— prima poar- nu vom mai putea" — ne ClN¡
reducerea, timpului do sta­ s-au dezbătut in adunările trină părăsită, iar la panoul tă a comhinatului prin ca- spun ei, continuind să: stru-
ţionare in magazine şi, bine­ generale, procesele verba- „Faptul zilei* se vedeau MIRCEA LEPADATU re oţelul purcede in lume... nească: cu aceeaşi meticu-
Oţelul pleacă. Oamenii ră- lozitate capriciile celor DEVA: V
min. Rămin pentru că oda- peste 14000 de cai-putere, tria); Ucid:
tă încetăţeniţi de universul putere cit să urnească din tul calului
Semănatul grîyüyï de foc le- vine: greu- să se loc. două- cargouri incărca- DO ARA: C;
(Flacăra);
mai despartă: de. spectaco- te-... evident cu laminate de dcrurgistul)
(Ai
si culesul porumbului Iul lingourilor cu izbucniri Hunedoara. Pe drumul aţe- gheaţă (Coi
strigă
perpetue, de viaţă, in ciuda lului e imposibil să nu-l in-
faptulu-i că. bătălia de zi cu tUneşti şi pe Ion Grigorea- TROŞAN1 :
1
(Unirea);
.Urmare din oag ') suprafaţa de 27 na. care: zi pentru nucleele-din ci vi - nu, maistru principal, omul ciul LII (7
urmează să se ¡n.sămmţeze lizaţia metalului este isto- care, pornind de la sârbă- toarcerea l
c u griu. Sf'inânatuJ griului vitoare. toarea primei laminări, a neanu — s
LU
blica);
semănatului la cultura griu­ trebuie accelerat şi la „Eu sint aici de la începu- străbătut in aceleaşi locuri uj- steaj.
lui. aşa cum rezultă clin C.A.P. Pui, Ia Siivaş. pre­ tul biumingului. Am fast şi etapele unei multiple cali- V* ‘LCAN :
pentru
crin
grai icul de mai sus. sint cum şi în fermele I.A.S. manevrant 11 ani. Am fost ficări profesionale şi care BurebLsta (
C.A.P. Rîu Alb. Sînlămăria- Haţeg, care au cele mai şi maistru. Acum sint’ mais- aseamănă blumingul (de NEA: Şire-
Oriea şi Sîmoelru. iar a- mici suprafeţe realizate, tru principal: Şi pot’să. spun fapt laminorul bluming.-se- PETRI LA :
trebuie
nu
vunsate r.ivadia. Şerel. Nuc- pînă acum. La ferma din că munca, de laminator- mifabricate): cu un uriaş, citoresc);
şonn Piu Bărbat şi Săla- Unirea, de pildă, din 200 este foarte frumoasă, dacă diapazon ce dă tonul unei nara soţie
şu de tos, Merită a fi evi­ ha s-au ¡nsămînţnt doar nu cea- mai frumoasă: Este simfonii a muncii in întreg UR1CANI :
denţiaţi pentru eforturile 30 ha. o meserie complexă, care-fi grupul de laminoare. Ni se­ se întoai’Cf
BRAD : c
pe care le fac şi rezultate­ în unităţile cooperatiste, cere o bună pregătire- şi pare firească această com- (Steaua ro?
le bune pe care le obţin din acest consiliu s-a- tre­ care nu-ţi lasă răgazul cli- paraţie. Blumingul este unul ZA: Prima
mecanizatorii losif F,arcaş. cut şi se lucrează- de zor. pelor libere. Este o- muncă- dintre pilonii, importanţi ai rul) ; OR
cu
ment
Vterel Curei ar. Dbnsl Ma­ la culesul porumbului. Aici in flux continuu, in’ care siderurgiei româneşti, prima (Patria) ; J
ci’" preşedintele şi ¡hrgine- am întîlnit o experienţă, gindeşti, modelezi, infringi „universitate" a luptei cu (Flacăra) ;
rni «e? de hi C.A.P: Rîu bună. Porumbul se recol­ obstacole,, m care noul îşi metalul, .unde oamenii au Iarna bobe
cultură) ; I
Alb 'Vasta Ilie şi Floare tează cu coceni cu tot, iar iasă amprenta pe ziielă şi învăţat lecţiile Fndîrjjrir şi punte (Po
R irdan. mecanizatorii Radu apoi se face depănusatui. orele de muncă, pentru că perseverenţei, unde ei, la- Eboli. serii
Tăbîrcic şi Băinţ Mituoă — Aceasta permite ca. terenul niciodată minutele îrr lami- minatorii, au. cunoscut iii Furtuni de
Sîntămăria-Oriea: foan Fă- să fie imediat eliberat, iar nor nu au şansa de- a se- toată plenitudinea noţiunea STMERIA :
(Mureşul);
tan. Mituri Dohotaru losif tractoarele pot lucra la mana între ele" — ne spu- de succes, din Rod o
Duma — Siivaş. A<înm arat şi pregătirea terenului. (Lumina);
Bodescu şi Viliman Bile — Mai avansate sint C.A.P. ne Viorel Neag, clujean ve- Un succes care, tradus în cîiul lui /
Serei. Vasile Popa, Livîu Livadia care a strîns re­ nit în ’55 la Hunedoara, la limbajul cifrelor, aici, la rese).
Zoran. Teodor Ştefan — colta de pe mai mult de i şcaala profesională, după blumi.ng-semifabricate, ur­
Livadia. preşedintele aces­ 50 la sulă din suprafaţa care a rămas să-şi lege seamnă o producţie de opt ig*Rp
tei unităţi Neln Ceută şi cultivată. Sîmnetru unde viaţa de soarta oţelului.. El, ori mai mare decît cea a
inginerul. şef Vi reţii Radu. s-a adunat recoita de pe omu-l ce conduce astăzi un anului cînd, in lunca de o-
Rezultatele oblinule pu­ 50 ha, Pui cu 40 ha şi sectar de muncă (atelierul dinioară a Cernei, bătea la Rezultatei
teau fi si mai bune dacă Siivaş cu 3b ha. între coo­ cuptoare), sector aflat î-n porţile cajei primul lingou.. octombrie
se manifesta aceeaşi grijă peratorii fruntaşi de la plină metamorfoză (modifi- Un succes ce aici, In aceos- Extr. I :
pentru buna organizare şi C.A.P. Livadia se numără carea cuptoarelor, modifi- tă. constelaţie a universului
desfăşurare a muncii, pen­ M'aria Botoroagă, Cornelia care ce înseamnă aici, la de foc,. îşi are obîrşia in Extr. a
tru folosirea timnului bun Bera, Maria Tămaş, Letiţia bluming, creşterea producti- noul fel de a fi al oame- 15, 5, 42.
de lucru la semănat din şi loan Broşei. Cornel. Pe­ vităţii muncii, sporirea can- nilor : mai competenţi, mai Fond toi
parlea conducerii C.A.P. tru şi Aurel Dîlja, Gavril tităţii de lingouri lamina- exigenţi cu ei înşişi, 1 213 GOG lei
Sfiiasu de Sus — preşedin­ Leliuga, Petru Saucă şi te), ne spune că şi-a ales
te Oeorue Poeanschi ingi- alţii, care au terminat pri­ C.S. Hunedoara laminorul de profiie mici. Aspect al meseria asta — laminator LUCÎA JURCA
ner şef Constantin Petcu- mii culesul porumbului. în paturilor de răcire. Foto: VlItGIL ONOIU — pentru că i-a plăcut DORIN CORPADE V RE
Iescu. Duminica trecută, total, pînă acum s^-a adu­
de exemnlu. zi bună. de lu­ nat recoita de pe. 218 ha Timpul
cru in cîmp. aici nu s-a din cele 982 aflate: în cul­ (Urmare din pag. 1)‘ sporim continuu eficienţa azi, 16 ocl
-
semănat nici un bob. A- tură. Culesul porumbului Valorizarea superioară a lemnului activităţii noastre“ . în general
ceasfa din cauză că ingine­ se desfăşoară în bune con­ Că este adevărat ceea ce cerul varii
pînă la m<
-
rul =ef a ..uitat“ să vină diţii la C.A.P. Pui, în bri­ de cherestea se realizau tru semifabricate frize, doa­ spunea interlocutorul nostru sud vest. 1
de iu Deva unde locuieşte, găzile din Băieşti şi Ga­ produse de pînă la 400 lei, niştii sint prezenţi, îşi fac o demonstrează rezultatele nime vor
(obicei mai vechi), iar pre­ laţi. la Rîu Alb, Unirea. ! astăzi insă se depăşeşte ca cinste: datoria, Îhcepînd ge etc. intervine, aşadar, obţinute de oamenii muncii 5 şi 10 grs
şedintele plecase Ia .Tina Haţeg. Sălaşu de Jos şi 1 200 lei. Practic, valoarea cu sortarea, buştenilor, pe problema calificării oame­ de la Secţia de cherestea xime între
de. Dimin<
1
să caute un cioban. Aşa Sînlămăria-Orlea. ’ lemnului s-a triplat. „Am categorii de dîametre şi nilor, specializării lor pe o- Vaţa : pe nouă luni ei
Pentru
u
că mecanizatorii au stat cu în toate unităţile trebuie reuşit: acest lucru, printr-o clase de calitate, debitare peraţii şi faze. în acest an şi-au depăşit sarcinile de zile : Vrem
tractoarele şi masinite de să. se acţioneze însă cu mai bună organizare a ac­ — toate, celelalte operaţii. au absolvit cursurile de ca­ plan la producţia globală general In
semănat în secţie. Si se forţe sporite la. arat, pregă­ tivităţii, printr-o urmărire Ufia din fazele foarte imr lificare la locul de muncă, cu 21.,4 la sută, la marfă Habi!. Tor
puteau semăna cel puţin tirea terenului şi la semă­ atentă- a fluxului de pro­ portante de care, practic, în meseria de ascuţitori, 32 cu 15,8 la sulă, iar lă pro­ şoară creş
15 ha că teren pregătii natul griului — lucrare ducţie — recunoştea Drago- depinde ealitoleai viitorului de muncitori, alţi 70 ur- local ceaţă
era. Da C.A.P. Unirea se care trebuie cit mai grab­ mir Fălăuş, secretarul or­ produs are loc după debi­ mînd, în continuare, să în­ ducţia netă cu 1,5 la sută. La miuit.
putea, de asemenea, realiza nic finalizată — precum şi tare, cin 1 desenatorul hor veţe meseriile de fasona^ Aceasta, în condiţiile cînd de incălzlr
mai mult: dacă nu se tără­ pentru desfăşurarea îrr ritm ganizaţiei, de bază a sec- târăşte ce parte din cheres­ tori cherestea şi sortatori. cheltuielile la 1000 lei pro­ Vînt mode
sudic.
(Mc
găna recoltarea si nnoî ba- susţinut n muncii la culesul ţi-'i. La ceie mai importan­ tea este destinată exportu­ Interesul nostru, este să, ne ducţie marfă au fost redu­ viciu : luli
lotarea trifoiului de pe o porumbului» te puncte de lucru, comu- lui, care se va folosi pen­ gospodărim cit mai. bine, să se cu. 25 de lei.