Page 56 - Drumul_socialismului_1980_10
P. 56
y i
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UN171-VÂ !
Economisirea energiei electrice
© Scircmâ a fiocâryf colectiv
de rsnymcâ
9 în do tor ir© potriotkâ a
fiecâruî cetăţean
Măsurii® iniţiate în ju economisi energia electrică.
deţul nostru privind gospo Dealtfel, în luna septem
dărirea chibzuită a energiei brie, majoritatea întreprin
electrice, reducerea conti derilor industriale — deci
nuă a acestei importante acolo unde se consumă mari
valori materiale ati.t de ne cantităţi de energie electri
cesare în procesul edifică că şi unde există cele mai
rii multilaterale a- patriei e- mari posibilităţi de econo
videnţiază o serie de reali misire- — s-au încadrat In
13 Mii! j zări meritorii pe' lima sep repartiţii şi au obţinut eco
nomii. Puţine unităţi econo
tembrie a,c., ca dealtfel pe
toate- cele nouă luni trecute mice au depăşit consumuri
din anul 1980. Aceste rezul le de energie electrică în
tat® pun în lumină preo -cea de--» nou» lună a anu
Anul XXXII, nr. 7137 VINERI, 17 OCTOMBRIE 1930 4 pagini — 30 hani
cupările şi eforturile depu lui.. Iată situaţia încadrării
se în- unităţile- economice-, şi nsmeadrării în consumuri
în luna septembrie a.c. (e-
comerciale, pe şanfi.re, în
conomiile sînt marcate cu
toate sectoarele de activita semnul —, depăşirile cu
te; ca şi în familii pentru a semnul +) :
Combinatul siderurgic Hunedoara — 2 448 MWh
Joi, 16- octombrie-, au, îm- a tovarăşei Elena, Ceauşescu, conomico--socială şi a altoi Combinatul minier Valea Jiului — 2.155 MWh
ceput lucrările sesiunii a a celorlalţi tovarăşi, din: activişti de partid şi de întreprinderea „Victoria“ Calau — 1 398 MWh
doua> a celei de-a- opta. le conducerea partidului şi: stat de a declara' bunurile Centrala- minereurilor Deva — 627 MWh
1
gislaturi a Marii Adunări statului este salutată, cu pu de valoare, proprietate per Avicola Mintia + 138 MWh
Naţionale. ternice aplauze de deputaţi sonală. întreprinderea minieră Barza + 109' MWh
întrunit într-O' perioadă, de şi invitaţi. 5: Proiectul de lege- pen întreprinderea minieră Hunedoara + 44 MWh
puternic avînt creator, cîsnd Lucrările şedinţei au fost: tru modificarea- Legii nr. Fabrica de produse refractare Bani. ţ- 3 MWh U.U.IVI.R. Crişcion — sec
întregul nostru popor işti deschise de tovarăşul Nico 4/1973, privind dezvoltarea torul ii v-iigoneţi de mină.
consacră, toate energiile în lae Glosan, preşedintele Ma construcţiei de locuinţe, !?i alte unităţi economice za>“ Lupeni — an înregistrat Strungarul Costache Pin fii
cheierii cu succes- a actua rii Adunări Naţionale. vînzarea- de locuinţe din şi şantiere —• întreprinde economii de energie electri că-, este un comunist despre
cure colegii săi vorbesc nu
lului cincinal şi trecerii la Deputaţii şi invitaţii an fondul de stat către popu rea de lianţi Deva, Grupul că pe luna septembrie, dar, mai de bine.
o nouă etapă de muncă in păstrat un moment de- recu laţie şi construirea de case de şantiere- Kiu Mare-Rolo-
tensă şi creatoare pentru legere în memoria deputa de. odihnă proprietate- per zat, întreprindoroa „Vîsco- (Continuare in pag. a 2-a) Foto: VIILGIL OMQIU
înfăptuirea neabătută, a Pro ţilor Vida Gheza şi Marin sonală ;
gramului partidului de edi Preda, decedaţi în perioa 6. Proiectul de- lege pen
ficare a societăţii socialiste da care a trecut de la pre tru modificarea şi comple Mifatai griului şi recoltatul
multilatéral dezvoltate şi cedenta sesiune a Marii A- tarea Legii nr. 5/1973, pri
înaintare a României spre dunări Naţionale. vind administrarea fondului
comunism, înaltul for legis La propunerea Biroului locativ şi reglementarea- ra se Gire ral!
lativ dezbate, în lumina ho- Marii Adunări Naţionale- a porturilor dintre- proprietari
tăririlor Congresului al XII- fost adoptată în unanimita şi chiriaşi ;
lea al P.C.R., a orientărilor te următoarea ordine de 7. Proiectul de lege pri Acum, cînd slrîngem re lucrări : însămînţalul griu maşinilor se face în cîmp,
date de tovarăşul Nicolae zi : vind- organizarea excursiilor colta lui 1980 şi punem ba lui şi recoltarea porumbu se lucrează- cu multă con
Ceauşescu, proiecte de legi 1. Proiectul de lege pen cu turişti români în străi zele producţiei anului care lui. în ceea ce priveşte pri ştiinciozitate şi răspundere,
de o deosebită importanţă tru adoptarea Planului na nătate ; j Yine, fiecare oră bună de ma dintre ele, Alexandru evidenţiindu-se- secţiile de
pentru dezvoltarea econo- ţional unic de dezvoltare 8. Proiectul de lege pen lucru este foarte preţioasă, Roşu, prim-vicepreşedinte mecanizare din Jeledinţi
mico-socială a ţării, pentru economico-socială a Repu tru adoptarea Bugetului de imperativul acestei toamne (condusă de Remus Şerban),
lărgirea şi perfecţionarea, blicii Socialiste România pe stat pe- anul 1981 ; fiind : să ajungă cit mai re Pricaz (iile Roşu), Orăştie
pe mai departe-, a democra anul 1081. 9. Proiectul Legii inves pede şi fără nici o pier In ConsUhil unic (Grigore Nicula), Beriu (A-
ţiei noastre socialiste, pen 2. Proiectul de lege cu tiţiilor ; dere în hambare, iar să- aijroiniiiîsLial Orăştie ron fvănescu) şi altele.
tru statornicirea, în întrea privire la dezvoltarea in 10. Proiectul de lege pen mînţa să fie încorporată în Marea, majoritate a u-
ga viaţă a tării, a normelor dustriei mici. tru modificarea şi comple brazdă în perioada optimă nităţilor din zonă au
eticii şr echităţii socialiste, 3. Proiectul de lege pen tarea Legii nr.. 14^1971 cu şi în- condiţiile respectării al consiliului, ne spunea că însămînţa.l mai mult de
a unui climat de convieţui tru modificarea Legii nr. 57/ privire la gospodărirea fon întocmai a calităţii. Şi pe in ultima vreme ritmul la jumătate din suprafaţa
re socială bazat pe drep 1968, de organizare şi func durilor fixe; resurselor ma arat, pregătit terenul şi în- planificată, iar unele chiar
tate şi egalitate, pe un înalt ţionare a consiliilor popu teriale şi aprovizionarea agenda de lucru a unităţi săiminţat, a, crescut printr-o 70—75 la sută. Se im
umanism revoluţionar. tehnico-materială ; lor agricole- cooperatiste ce seamă de măsuri iniţiate- în pune acum intensificarea
lare. 11. Proiectele de legi pen
Sosirea în rotonda Ma alcătuiesc Consiliul unic a- ritmului la arat, discuit şi
4 Proiectul de lege pri tru aprobarea decretelor cu acest scop r se- lucrează în
rii Adunări Naţionale a to vind obligaţia cadrelor de groindustrial Orăştie sînt formaţii de tractoare, ali semănat la acele unităţi ca
varăşului Nicolae Ceauşescu, conducere din activitatea e- {Continuare in pag, a 4-a) înscrise, cu prioritate, două mentarea cu combustibil a- re- au plan mare de însă-
mînţări cu grîu. , în acest
scop, sugerăm cîteva mă
ÎN ZIARUL DE AZI; suri : deplasarea mijloace
lor mecanice din unităţile
unde lucrarea se apropie de
§3 Gazetele de perete — în sprijinul activităţii economice
sfârşit spre cooperativele
şi educaţiei socialiste a maselor
care mai au mult de semă
[II Tribuna democraţiei : Ca de la oameni la oameni nat — Dineu Mare, Mărti-
33 Acţiunilor artistice — atenţia cuvenită ! neşti, Jeledinţi, Beriu, Căs-
H HUNEDOARA — actualităţi tau etc. ; servirea mesei
Bl Săptâmîna viitoare la televiziune calde pentru tractorişti la
SS: Reflector locul de muncă — în spe
cial ia Turdaş, Pricaz, Dineu
Mare, ş.a. — unde pînă a-
cum nu s-a făcut aşa ceva ;
¡gM¡SB£B5S3Mj r u p t e efectuarea transportului da
furaje cu atelajele pentru
fcCOITCl ca toate tractoarele să poa
Sabin' Grigorescu, Marin
Costac.he, .ion durea II, tă fi folosite la arat şi se
Coloman Ziiay, Miron Ni- mănat.
Există in unităţile eco coiaescu; Miron Cocolan, La nivelul consiliului re
nomice numeroase fapte Ştetan Pascu, Marin Zam colta de porumb a fost
c/emne de laudă. în ace fir, C. Ştefănescu, Dumi sirinsă de pe 415 ha din
laşi timp există şi orga tru Găiăţan (semnalist), cele 1 500 ha însănunţate.
nisme menite să le pună Slelian Tură (mecanic de
în valoare, să Ie popu extracţie), C. Iacobescu La C.A.P. Ţebea, ţăranii cooperatori au intrat iu lan-uri — uşa cum se poate vedea în TRAIAN BONDCR
larizeze, stimulînd genera (maistru) şi tinerii Grigo- această, fotografie, la culesul pojmmbulai.
lizarea lor. Aflîndu-ne în- re Bosoncea-, Ştefan An- (Continuare în pag. a 2-a)
tr-una clin zilele trecute la gYai, Marin lordache, G.
mina Livezeni ne-a atras Popcscu şi Şlelan Nico
atenţia o bucată de car lae. îi felicităm din toată dusă de ing. Petru Băni, a marelui scriitor Miliail Sado- ¡3 NU NUMAI LA VÎNAT...
căror
A.G.V.P.S.
ton aşezată la un loc vi inima“. livrat piuă acum la fondul vennu, de la naşterea căruia Membrii preferat este al vînătoa-
se împlinesc 100 de ani. A-
sport
de stat peste 600 tone de le
zibil pentru toţi, pe care Cuvinte simple, directe, gume şi a realizat venituri poi, tovarăşii Valeria Chircu, rea, se pot minări cu „recol
era înscris un texL lapidar dar atractive, operative şi (lo peste 640 mii lei. Acum Ioan Tăureseu, Traian Părău ta“ lor de răpitoare de pînă
şi cîteva nume de oameni. eficiente, care nu necesi ig SECŢIE DE TINICHIGE- se recoltează varza şi guliile. şi Ioan Drăgânescu au citit acum : 24 de lupi, 2 8.14 alţi
răpitori cu păr, peste 1 Gtio
L-am notat şi-l redăm aici tă prea mult timp şi in RIE AUTO. In cadrul progra Această unitate îşi va reali din versurile proprii, iar Ioan ciini vagabonzi. Pasiunea lor
Sbu-
Prodan
(Nicu
epigrame.
tocmai pentru simplitatea vestiţii mari. Chiar dacă mului de dezvoltare a indus za at.it planul la producţia eliea, corespondenţi. o utilă societăţii. Dar nu nu
Iui, dar în aceeaşi măsu a trecut, ceva timp de la triei mici şi a prestaţiilor de fizică, cit Şi de venituri pe mai la vinat sînt ei prezenţi.
H O NOUA COFETĂRIE LA
ră pentru eficienta sa. eveniment, îl evidenţiem servicii, Cooperativa comu acest am DEVA. I.C.S.A.P. a deschis, Pentru iarnă au pregătit vi-
nală de consum Veţel a des
„Cinste oamenilor muncii aici, considerlnd că, dacă chis o secţie do tdnichigeric 3 MEDALION LITERAR. zilele trecute, o nouă unita natulul protejat : 106,1 tona
de la fluxul de transport In ultimul timp mina Li auto în satul Mintia. Această La cooperativa de artă popu-. te de cofetărie. Amplasată in fin, 131,5 tone frunzare şi 17,2
— semnafişti, dozatori, unitate este încadrată cu trei Iară şi meşteşuguri artistice noul complex din zona poş tone fructe şi seminţe.
vezeni îşi realizează sar meseriaşi de înaltă califica
mecanici — care în ziua „Haţegana“ din oraşul Haţeg, tei noi, îrrir-un spaţiu adec N. BADIU
cinile de plan şi propa re şi asigură lucrări de bună
precedentă au dai pe puţ ganda vizuală a avut şi calitate, a avut loc un reuşit meda vat, dotată cu mobilier şl a-
740 de scliipuri, echiva sa LEGUME PENTRU FON lion literar. In faţa unui ma gregate noi, cofciăria „Tos-
are un cuvlnt de spus. re număr de cooperatoare, ca“ se bucură din primele
lent cu 7000 tone de căr DUL DE STAT. Ferma legu prof. Carolina Tîrjoianu a zile do apreciere din partea
bune. Iată şi numele lor: C. IOVĂNESCU micolă a C.A.P. Haţeg, con vorbit despre viaţa şi opera oo ns umat orii or.