Page 57 - Drumul_socialismului_1980_10

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.

GAZETELE DE 'PERETE — în sprijinul activităţii

economice şi educaţiei socialiste a maselor 16,00 Telex
16,03 Polltelm
Istoricele hotărîri aie blicate. în articole, carica­ care, prin cicluri dc artico­ telor de perete şi satirice
Congresului al XII-lea, cu- turi, epigrame sînt critica­ le publicate în cele 3-4 e- cu fază pe combinat, care le la oameni la same!!! 16,30 Emlsiuu
nană
vîniările tovarăşului Nicolae te cu curaj neajunsurile în diţii lunar, susţin unele ac­ s-a finalizat zilele trecute.
Ceauşescu, celelalte docu­ respectarea unor prevederi ţiuni de amploare întreprin­ Expoziţia amplă, la clubul Iniţiată şi organizată de ne pentru a contribui La 16,ÎS Tragere;
mente de partid şi de stat alo hotăririlor şi legilor în se la locurile de muncă, „Siderurgistul“, precum şi Secţia propagandă a Co­ sporirea efectivelor de a- 19,35 La voi
au pus în faţa organelor şi vigoare, ale Regulamentului cum sînt: pregătirea şi e- discuţiile purtate în cadrul mitetului judeţean de nimale care manifestă ten­ pentru
auto
organizaţiilor de partid, co­ de ordine interioară, caren­ fectuarea în condiţii de ca­ consfătuirii cu caracter de partid, cu sprijinul Comi­ dinţe de scădere, cum să
muniştilor, tuturor oameni­ ţele în gospodărirea resur­ litate şi în termen mai scurt schimb de experienţă, la tetului comunal de partid pună mai bine îij valoare 16,50 1001 dc
lor muncii din secţiile pro­ selor materiale, rabatul la a reparaţiilor, modul de care au participat, pe lingă Orăştioara de Sus, întîl- dovezile milenare ale per­ ÎS,00 T ele juri;
ductive ale Combinatului calitate, absenţele nemoti­ realizare a producţiei fizi­ membrii colectivelor de re­ nirea cetăţenilor din salul manenţei noastre pe aces­ 19,25 Actualii.
siderurgic Hunedoara sar­ vate şi întîrzierile de la ce, reducerea consumurilor dacţie, secretarii adjuncţi cu Grădiştea de Munte cu te locuri de adevăr şi le­ 19,45 DosareU
cini sporite privind îndepli­ program, abaterile de la dis­ specifice, disciplina în mun­ propaganda din comitetele factori cu munci de răs­ gendă, ce să facă pentru
nirea planului şi angaja­ ciplina tehnologică, tendin­ că şi în viaţă. Faptul că a- şi organizaţiile de partid, pundere de Ia nivelul ju­ ca pîinea fabricată în sat 20,10 Film ar
torla* -
mentelor ridicarea gradu­ ţele de chiul şi lenevie ale cest mod de abordare a au pus în evidenţă munca deţului, al comunei, şi din să fie mai bună, cum să ţară.
lui de 1 işliinţă revoluţio­ unor oameni ai muncii •— problematicii din secţii este desfăşurată, experienţa cîş- unităţile economice cu ac­ se procedeze pentru a or­ Htutliour
nara, socialistă, a nivelului ce-i drept puţine la număr însoţit îndeaproape de ru­ tigată pe această linie. Ast­ tivitate în zonă, în cadrul grafice
general de cunoaştere al si- în ultima vreme. brica „Răspunsuri la criti­ fel, pentru activitatea bună „Tribunei democraţiei“, s-a ganiza mai bine transpor­ 21,40 Ancheta
derurgiştilor. Mi li tind activ pentru res- că“, sporeşte capacitatea desfăşurată în cadrul fazei bucurat de un succes deo­ tul cu autobuzele I.T.A. 22,05 Tolejurr
Pornind de la aceste im­ pe întreprindere, au fost sebit. A fost un dialog spre şi dinspre salul lor
perative majore, colectivele clasate pe locuri fruntaşe viu, în care s-au adresat şi multe altele au consti­
tuit baza dialogului cetă­
de redacţie ale gazetelor de VIATA . DE PARTID gazelele de perete „Oţelul“ întrebări şî s-au făcut pro­ ţenilor cu cei veniţi în J£ad
perete, precum şi gazetele {O.S.M. II), „Munca noas­ puneri, s-au dat răspun­ mijlocul lor în cadrul „Tri­
„Tineretul şi producţia“, sub tră“ (laminorul de benzi), suri şi s-au căutat soluţii, bunei democraţiei“.
conducerea şi îndrumarea pectarea criteriilor din Re- opiniei combative a colecti­ „Aglomeratoristul“ (aglome- întreaga manifestare pur-
nemijlocită, constantă a co­ gulamentul-cadru al con­ velor de muncă. ratonil II), „ C o c s u l “ tînd amprenta unui pro­ Ei au avut posibilitatea BUCUREŞ’l
dioprogramu
mitetelor şi organizaţiilor cursului judeţean al propa­ în activitatea gazetelor (U.C.C.), „Furnalistul“ {sec­ nunţat democratism, aşa să vadă, prin intermediul Radiojurnal;
de partid, au adus o contri­ gandei audio-vizuale, multe de perete se fac tot mai ţiile I şi a Il-a furnale), cum de fapt a conceput epidiascopului, ce se poa­ presei; 8,10
buţie preţioasă la realiză­ colective ale gazetelor de mult prezente noi genuri gazetele „Tineretul şi pro­ secretarul general al parti­ te întîmpla atunci cînd în diilor; 9,00 1
rile obţinute în acest an de perete şi-au făcut un obi­ publicistice, pe cit de pre­ ducţia“ de la laminorul de dului rolul şi scopul „Tri­ procesul muncii se negli­ 9.05 Răspunc
lor; 10,00 Bi
colectivele noastre de mun­ cei din editarea suplimen­ tenţioase, pe atît de efi­ benzi, energetic şi lamino­ bunei democraţiei“ — un jează o serie de măsuri 10.05 Melodii
că. Ele au situat în centrul tară a unor ediţii speciale, ciente — caricatura şi epi­ rul de 650 mm. De aseme­ dialog de lucru de la oa­ preventive impuse de nor­ Ştiinţa şi vi.
interpret:
şi
activităţii mobilizarea ple­ reuşite, prilejuite de anumi­ grama. Un bun exemplu în nea, un număr de 8 carica- meni la oameni, pentru mele de tehnica securităţii ttnescu; 1
nară a oamenilor la înde­ te acţiuni şi evenimente la folosirea eficientă a acesto­ turişti şi epigrami.şti au cîş- oameni. muncii sau atunci cînd ştiri; 11,05
plinirea planului şi angaja­ zi, cu profund caracter edu­ ra ni-1 oferă gazetele de tigat locurile I, II şi III. A- Timpul înaintase binişor omul lasă frîu liber porni­ Ion Croitori
premieră
mentelor asumate, populari­ caţional. Ele manifestă tot­ perete de la laminorul de ceste colective au fost sti­ în noapte dar nimeni nu rilor rele, şi se poate afirma JŞadiopublici IU
zarea succeselor obţinute, odată, grija deosebită pen­ benzi, O.S.M. II, U.C.C., a- mulate cu diplome şi premii manifesta graba despărţi­ că cele ce le-au fost pre­ Un de ştiri
cunoaşterea şi generaliza­ tru ţinuta grafică a fiecă­ glomeratorul II, energetic, în obiecte diferite. rii. Problemele pe care le zentate au lăsat asupra lor moara folcl<
rea experienţei pozitive în rei ediţii, pentru conţinu­ laminorul de 650 mm şi al­ Faza concursului pe C.S. ridicau, întrebările pe ca­ o puternică impresie. 12,45 Fanfai
folosirea mai bună a capa­ tul de idei al materialelor, tele, unde ediţiile sînt sus­ Hunedoara a pus încă o re le puneau cetăţenii Captivaţi de argumente­ Bucureşti“, S
Gheorgho
cităţii agregatelor şi forţei obişnuindu-i pe cititori cu ţinute cu cîte 2, 3 şi chiar dată in evidenţă experienţa V. Bora, V. Horj, G. Nas- le expuse în susţinerea la 1 la 3;
de muncă, creşterea pro­ rubrici permanente de ge­ 4 caricaturi şi epigrame ca­ pozitivă cîştigată pînă a- ta, C. Indrieş, V. Olaru, politicii interne şi exter­ club; 16,00
ductivităţii muncii, econo­ nul : „Ştiaţi că...“, „Portre­ re s. 'irizează concret atitu­ cum, experienţă care va fi N. ITerban sau alţii îi in­ ne clarvăzătoare a parti­ 16,20 Coordo
16,40 Şlagi
misirea materiilor prime, tul unui comunist“, „Grafi­ dini, manifestări negative amplificată şi extinsă în teresau în egală măsură dului nostru, participanţii prin dccei
combustibilului şi energiei, cul întrecerii“, „Faptul zi­ pe teme de producţie, or­ continuare, în aşa fel, in­ pe toţi cei prezenţi în sa­ au manifestat o vie cu­ medicului;
ştiri; 17,05
atragerea in circuitul pro­ lei“, „Pe teme de ordine şi dine şi disciplină, compor­ cit la fazele superioare să la căminului cultural din riozitate faţă de aceste românesc -
ductiv a materialelor rcfo- disciplină“ şi altele. în a- tament social. Merită evi­ no prezentăm cu rezultate sat. Aprovizionarea ma­ argumente, recunoscîn- Iară; 17,20
losibile, recondiţionarea pie­ cest fel lucrează colective­ denţiată activitatea • perse­ şi mai bune, pe măsura gazinului lor sătesc cu du-se, în final, profund 17,50 Chit
selor de schimb.' le de redacţie de la gaze­ verentă şi talentată a to­ realizărilor şi prestigiului mărfuri specifice zonei in implicaţi în înfăptuirea Costin; 18
20,00 Cintec«
Aceste probleme, împreu­ tele de perete de la O.S.M. varăşilor Vasiie.Crişan, Ra- de care se bucură Sn pro­ care ei trăiesc şi mun­ politicii partidului şi sta­ Semnale cu
na cu cele legate de ordi­ 11, laminorul de benzi, aglo- clu Roşianu, Alexandru Sta­ ducţie şi în munca politico- cesc, cum să facă mai bi- tului... Cadenţe soj
ne şi disciplină, de educa­ meratorul II, U.C.C., secţii­ nei, Radu Mastolos, Vasile educativă siderurgiştii Hu­ lntr-0 oră;
stop mm ic.
ţie, comportamentul oame­ le furnale, laminorul de Săuca, Constantin Zgîmbău, nedoarei.
nilor în familie şi societate 650 mm. Grigore Oprica, Mircea Vizita în judeţul nostru a unei TIMIŞOAI
au constituit obiectul acti­ Originale şi eficiente s-au Bixa. VASILE DRAGOM1R Ufcatea radi
vităţii multor gazete de pe­ dovedit preocupările mai Şi mai pregnant a ieşit în secretar adjunct delegaţii din regiunea Doneţk cetăţenesc,
consiliul po
rele, care şi-au găsit locul multor colective ale gaze­ evidenţă această activitate la Comitetul de partid rea şi mod
în edlliile şi articolele pu- telor de perete din secţii, cu ocazia concursului gaze- a! C.S. Hunedoara In cadrul tradiţionalelor dustria minieră. comerciale
legături de prietenie dintre în prima zi a vizitei, de­ 21,00—21,30
judeţul Hunedoara şi regiu­ legaţia sovietică a fost pri­ tele.
nea Doneţk — R.S.S. U- mită şi a avut convorbiri
museţe poeţii populari Au­ craineană, ieri şi-a început la sediul Comitetului jude­
relia Buruş (Mureş), vizita în judeţul nostru- o ţean de partid, cu tovarăşii
ilie Dobre ( A r g e ş ) , delegaţie de activişti com­ Maria Mitrofan şi Viorel fil«
ioan Boiangiu (Gorj), pusă din tovarăşii Feodor Ocoş, secretari ai Comite­
Gheorghiţa Măleanu (VU- Sklerjikov, preşedintele tului judeţean de partid.
DEVA: V
cea), Ioan Fărcaş (Sibiu), Consiliului regional al sin­ în continuare, oaspeţii tria); Heidi
Elena Fecioru (Prahova) şi dicatelor Doneţk, deputat în vizitează întreprinderi in­ tul calului
cei din judeţul nostru — Sovielul Suprem al R.S.S. dustriale, unităţi sodal-cul- DOARA:C
(Flacăra);
Nicolae M. Isac (Hune­ Ucrainene, Anatolii Kobeţ, turale, monumente istoric' derurgistul)
doara), Aurel Alic (Topli- preşedintele Comitetului re­ şi puncte turistice din ju­ ''hoaţă (Ai
ţa), Ioan Buştca (Ilia), Sin- gional Doneţk. al sindicate­ deţ, prilej cu care se vor strigă (Coi
« FESTIVALUL POEŢI­ z-iana Moldovan (Băiţa), lor din industria textilă şi intîlni cu activişti de partid TROŞANI:
LOR POPULARI .„Din toa­ Marfa Oprea (Crişc.ior). uşoară, Alexandr Balnarev, şi de stat, cadre de con­ (Unirea);
tă inima“ s-a deschis, ieri, docent, profesor la Insti­ ducere din întreprinderi şi rută (7
toarcerea
la Casa de cultură din ® ACŢIUNI CU FIL­ tutul de perfecţionare a ca­ instituţii, oameni ai. muncii neanu — s
Deva. Arta poetică popu­ MUL. întreprinderea me­ drelor de conducere din in­ din localităţile hunedorene. blica); Li­
lară abordată în contextul canică Orăşlie a găzduit tru slcaţ
de
Grădina
spiritualităţii socialiste — un apreciat şi educativ citorcsc);
cu teme in care partidul proces literar cinematogra­ rcbisla (L
şi ţara, trecutul glorios al fic, organizai de comitelui NEA : Noi
Poseic
sul
neamului, prezentul socia­ de partid din unitate pe PETRILA :
list, dorul şl dragostea marginea Ulmului româ­ nu trebuie
s-au înlîlnit intr-o caldă nesc „Regăsire“. Comple­ citorcsc) ;
năra
soţie
armonie — ca şi creaţia tul de judecată a iost for­ URICANI :
cu mici influenţe din poe­ mal din lucrători ai între­ na (7 Noii
zia clasică şl contempora­ prinderii — C. Ignat, M. Detectivul Oi
roşie);
întreprinderea ..Vtscoza" Lupeni — secţia a in-a răsucit nă cultă au iăcut din ma- Munlcanu, A. Boşorogan, ment cu
Prelucrătorul fire Eugenia Munteami, este o muncitoare niicslarca de ieri o alea­ M. Lugojan, D. Şimon, V. (Patria); .
(Flacăra)
pricepută .şi foarte harnică. Foto: VIRGIL OXOUt să sărbătoare, l-au dat iru- Bîrzan, I. Florovici, P. Doznodumi ;
Micoiu, M. Păun —, reu­ (Casa de
şind să imprime acţiunii TEG : Adi
I-n
(Poi
iconomisirea energiei electric© un caracter educativ. Vacanţă al
t
Bizonul
tură); Fur
(Urmare din pog I) anului. Mai ales dacă avem murilor in orele de virf, de Insâmînjatul griului şi recoltatul porumbului Iunie); SI
nul de cu
in vedere că depăşirile sînt seară, la aplicarea riguroa­ şui); IL
vorbind obiectiv, aceste e- mai mici, uşor de recupe­ să a măsurilor stabilite in mare (I.ur
care
tru. In rest, ele nu se prea
conomii nu se sprijină pe rai şi pe cele nouă luni ale iluminatul general şi comer­ (Urmare din pag, 1) şi Antonie Almăşan, tragere potrivesc cu realitatea. Pre­ Călciiul lu
torese).
mullă
cu
lucrează
realizări, ci se daloresc ne- anului. cial, la grija crescîndă a de inimă. şedintele zicea că unitatea
functionării la capacitate a Sigur, măsurile prin care fiecărui individ pentru eco­ Trebuie precizat că din duce lipsă de forţă de mun­
— 80 ha însămînţate pî­
unor ulilaje şi instalaţii, se pot reduce consumurile nomisirea energiei electrice. suprafeţele realizate, puţi­ nă acum e destul de puţin. că. In această situaţie, de
ceea ce a condus la restan­ de energie electrică tn uni­ Pentru preocupările con­ ne sînt cele recoltate pen­ ce în ziua de marţi, 14 oc­
v
ţe în producţie. tăţile economice. în ilumi­ secvente şi măsurile hotă- tru porumb boabe — doar Ce veţi face pentru im­ tombrie, o zi bună de lucru
Cil priveşte depăşirile de natul general şi în ilumina­ rîte ale colectivelor de oa­ vreo 50 ha — la nivel de pulsionarea ritmului ? în cîmp s-a ţinut o şedin­
consumuri amintite se ob­ tul comercial, în familiile meni ai muncii de la I.R.E. consiliu. Sigur, şi în zona — Nu prea avem ce. Ur­ ţă ? Recoltarea porumbului Timpul
servă că ele nu sînt prea noastre sînt multiple, diver­ Deva în direcţia bunei gos­ mează să semănăm grîu şi azi, 17 oci
mari şi că — prinlr-o mai se, uşor de aplicat. Ne re­ podăriri şi economisiri a e- Orăştiei cultura este mult pe tarlalele ce au fost o- este planificată fo lunea ce iruntoasă, Vin
senin.
bună organizare a activită­ ferim îndeosebi la înlocui­ nergiei electrice, felicitări întîrziată, iar acest lucru cupate cu sfeclă. Or, sfecla vine. De ce aşa tîrziu (dar derat din
ţii. prin noi măsuri şi pre­ rea unor motoare şi becuri şi urări de noi succese cu impune urmărirea înde­ de zahăr încă n-am trans- de ce planificare ?), cînd în Tempera tu
ocupări mai insistente —. de mare pulere cu altele, prilejul „Zilei energelicia- aproape a coacerii fiecărei portat-0 la baza de -recep­ multe tarlale recolta poate cuprinsă î
fi strînsă deja ? Ar fi bine
ţie din cauza lipsei mijloa­
porumb
pentru
de
de, iar ce
tarlale
ele pol fi diminuate inte­ mai mici — dar corespun­ nului“ — detaşament mun­ a se începe recoltarea ime­ celor auto, recoltarea sfe­ să se lase la o parte orice 18 s i 23 d<
gra). ba chiar compensate zătoare ca funcţionalita­ citoresc care acţionează cu diat, acolo unde este posi­ clei furajere n-am început-o şedinţe şi orice motivaţii şi ţa, local i
dr. economii pînă Ia finele te —. la reducerea consu­ frumoase realizări.
bil. din cauza Jipsei mijloace­ să se treacă hotărît şi la Pentru i
Tovarăşul Vasile Muntea- lor mecanice şi a forţei de Turdaş, ca şi în alte uni­ zile : Vrei
neral
frui
Muncitori, maiştri, ingineri, oameni CETĂŢENI! nu, preşedintele C.A.P. Tur- muncă. Recoltarea porum­ tăţi din zonă — la o mai Cerul va :
ai muncii din întreprinderi î daş, ne spunea : bului abia pe luni o vom masivă mobilizare de forţe lat inimi
Acţionaţi perseverent şi ferm, pe toate Avem eu toţii înalta îndatorire pa­ — La discuit şi semănat începe. pentru grăbirea ritmului la să, cu cc
. .¡ie ce vă stau la îndcmînă la locu- triotică dc a gospodări cu cea mai mare se munceşte cu 7 tractoare în ce priveşte lipsa mij­ lucrările de sezon, ce se se va pre
i •• (le muncă, pentru reducerea con­ atenţie energia electrică în locuinţele de dimineaţa pînă seara loacelor auto şi mecanice, cer încheiate cît mai grab­ teorolog d
cencn Ltu
turilor de energie electrică ! noastre ! tîrziu şi i-aş evidenţia pe lucrurile se prezintă cum nic şi în cele mai bune
Nicolae Nasta, Petru Filole spunea interlocutorul nos­ condiţii.