Page 6 - Drumul_socialismului_1980_10

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NH

itipo-ideologicâ în pas cu cerinţele actuale A p a c e taie copacii

Deschiderea noului an de că a membrilor organelor conomjco-financiar, urmă­ Paralel cu selecţionarea şi luminează nopţile
studiu în invăţămintul po­ de partid şi cadrelor care rind să asigure studierea celor peste 400 de propa­ 10,00 Şcoala la
litico-ideologic, potrivit mă­ lucrează în diferite dome­ temeinică a Raportului la gandişti pentru învăţămîn- Fără baraje gigant, fără vestiţie de 500 000 lei. De­ 11,00 Roman fo
nea neagr
surilor stabilite de către nii de activitate a fost or­ Congresul ăl Xll-lèa, ' a Di­ tul politico-ideojogic de necuprinsuri de ape şi tur­ parte e gîndul de a vorbi 12,15 Telex
C.C. al P.C.R., a sarcinilor ganizată o filială a Univer­ rectivelor şi Programelor- partid, sindicat, U.T.C. şi bine cit casa, în munţi, a- de o eficienţă I 12,55 Închiderea
desprinse din expune­ sităţii politice şi de condu­ directivă adoptate de Con­ F.D.U.S., o atenţie sporită colo unde există un şipot Şi totuşi datorită acestor lui
rea tovarăşului Nicolae cere. „ ' gres, a ideilor şi sarcinilor s-a acordat amenajării şi de apă, se poate produce microhidrocentrale se poate 10,00 Telex
16,05 Teleşcoală
Ceauşescu la cel de-al II- Âm avut în vedere şi ne­ cuprinse în cuvîntările tova­ dotării cu materialele nece­ energie electrică. Prin mi­ vorhţ despre o eficienţă ri­ 10,25 Curs do
lea Congres al consiliilor cesitatea înarmării celor răşului NiColae Ceauşescu. sare a celor 29 puncte de crohidrocentrale. Uitate o dicată a întregii activităţi 16,45 Reportaj ]
populare, marchează o creş­ care solicită să devină Insistînd pentru întărirea documentare politico-ideo- perioadă, pe nedrept, criza desfăşurate de forestieri. publica P<
voluţionax;
tere substanţială a calităţii membri de partid şi a caracterului concret al dez­ logi’că existente în unităţile mondială de energie le-a a- După cum am aflat de la 17,05 Viaţa cult
pregătirii politico-ideologi- noilor membri de partid, baterilor, pentru ' sporirea economice şf instituţiile o- dus în actualitate. Mici inginerul Paul Zorescu — 18,10 Fotbal int
ce, a nivelului de cunoş­ cu prevederile Statutului activităţii învăţămîntului raşului Brad. Cursanţii, lec­ cuín sînt, aceste centrale e- şef birou mecano-energetic 18,35 Desene an
Kum
tinţe al membrilor de partid, P.C.R. în acest scop, în ca­ politico-ideologic, prin tra­ torii şi propagandiştii au lectrice pot fi amplasate cu la I.F.E.T. .•— un fierăstrău 19.00 Telejurnal
al tineretului şi altor oa­ drul cursului „Probleme fun­ tarea pe baze ştiinţifice, în acest fel posibilitatea să multă uşurinţă, cu investiţii mecanic consumă 900 kg 19,20 Act unii tat<
meni ai muncii, prin stu­ damentale ale socialismului principiale a problemelor de beneficieze de un bogat minime pe cursuri de ape benzină pentru a tăia, într-un 19.40 Cintcce si
lare de pi
dierea unei problematici de ştiinţific, ale conducerii so­ viaţă — economice, sociale, fond documentar (planşe, şi... puse la treabă. Prin in­ ah, 3000 mc masă lemnoa­ 20.00 Ora tinere
mare actualitate şi de deo­ cietăţii socialiste de către ştiinţifice şi de cultură — grafice, schiţe', colecţii de termediul lor, apa va tăia să, .6300 lei cheltuiţi numai 20.40 Concertul
sebită importanţă teoretică P.C.R.“, au fost organizate se vor înlătura situaţii ca ziare şi reviste, benzi de copacii şi va lumina'nopţi­ pentru combustibilul nece­ re a stag
şi practică, izvorîtă din po­ 17 cercuri cu durata de 2 acelea ce s-au mai întîlnit magnetofon etc.), pentru a le. Ne-o demonstrează fo­ sar unui singur fierăstrău, trei slmfi
diotclcvizi
litica partidului nostru de anf, cuprinzînd 662 cursanţi la unele cursuri, de trata­ face ca dezbaterile, proble­ restierii. în contextul actual este de 21,40 Jurnalul
construire a societăţii so­ care vor studia : „Probleme re generală a unor proble­ mele puse în discuţie să fie —- Am pornit timid la a- mare importanţă valorifica­ al călătoi
Tiki
cialiste multilateral dezvol­ fundamentale ale Statutului me, de prezentare formală temeinic argumentate. cest drum — ne spunea in- rea potenţialului hidroener- 22,15 Telejurnal
tate, din activitatea con­ P.C.R., ale normelor vieţii a unor măsuri şi de negli- Pentru a veni şi mai mult
cretă desfăşurată pentru în sprijinul cursanţilor în
înfăptuirea ei. vederea ridicării nivelului MICROHIDROCENTRAIELE ÎN ACTUALITATE BÜADK
Ţinînd seama de expe­ in noul an ds studiu 1980-1981 lor politic, cultivării spiri­
rienţa acumulată în organi­ tului revoluţionar, militant, ginerul loan Nicola, direc­ getic al cursurilor de apă
zarea învăţămîntului politi- biroul comitetului orăşenesc torul I.F.E.T. Aveam un di­ mici, care asigură un debit BUCUREŞTI
co-ideologic pe o perioadă şi muncii comuniştilor“. Tot­ jare a aspectelor specifice de partid se preocupă de nam vechi. L-am recon­ mediu de 0,5 pînă la 2 mc dioprogriunul i
mai lungă, cu o structură odată, răspunzînd nevoii de pe care le ridică activitatea îmbunătăţirea tuturor mij­ diţionat. Am confecţio­ într-o secundă şi căderi de Radiojurnal;
stabilă şi o tematică varia­ pregătire a lectorilor şi pro­ de înfăptuire a politicii loacelor de pregătire poli- nat un jilip de moară şi 2—4 m. Un alt specialist presei ; 8,10 C
! 'dr; 9,00 Bu
tă. în măsură să răspundă pagandiştilor, pentru munca partidului la un loc sau al­ tico-ideologică a membrilor o paletă. La cabana fo­ consultat de, noi în timpul Răspunde!
opţiunii cursanţilor, de ne­ de educaţie materialist- tul de muncă. de partid, a cadrelor, a ma­ restieră de la Groşi, cele acestei documentări a fost r„- . ; 10,00
cesitatea studierii şi dez­ ştiipţifică a membrilor de Cu sprijinul lectorilor, sei de oameni ai'muncii. patru becuri utilizdază e- energeticul şef al întreprin­ ştiri ; 10,05
nul femeilor ;
baterii temeinice a proble­ partid, U.T.C.-iştilor şi ce­ propagandiştilor, al între­ nergia produsă... „loco“. derii — Petru Augustinov. populară din
melor teoretice şi politice lorlalţi oameni ai muncii, gului activ de partid, se va în cursurile şi cercurile Am spus, începutul a fost — Costul lucrărilor dé Atlas folcloric
de actualitate, a probleme­ la nivel de oraş au fost insista ca invăţămintul po­ organizate la . nivel de ora­ modest. Dar] ne-a dat cu­ construcţii şi montaj, con­ tin de ştiri ; l
radio-ti
miera
lor concrete ce preocupă organizate 7 cercuri cu du­ litico-ideologic să cultive şe şi sate un loc principal raj. Vrem să construim form devizului de cheltuieli, letin de ştiri ;
îl vor ocupa temele pri­
organizaţiile de partid, în rata de 1 an, în cadrul la cursanţi o atitudine îna­ vind însuşirea şi aplicarea cîteva microhidrocentrale •se ridică la 65 000 lei, cost muzicală a ai
anul 1980—1981 vor fi cu­ cursului : „Probleme funda­ intată faţă de muncă şi pro­ de putere mai măre. Circa ce poate fi amortizat în tor ; 12,45 Din
clorului
noştri
prinşi la invăţămintul poli- mentale ale educaţiei revo­ prietatea socialistă, de prie­ noului ' mecanism economi­ 30 KVA. Cu energia elec­ niaximum patru ani, în con­ 1 la 3 ; 15,00
tico-ideologic, în oraşul luţionare, patriotice, socia­ tenie şi frăţie cu toţi oa­ co-financiar, înţelegerea căi­ trică produsă vrem să ac­ diţiile în care toate piesele 20 ; 16,00 Radi
Brad, peste 16 500 oameni liste a maselor, ale activi- menii muncii, fără deosebi­ lor referitoare la creşterea ţionăm fierăstraiele electri­ se execută în unităţi spe­ Tehnică şl orj
înfăptuirea
ai muncii. -tăţii politico-ideologice a re de naţionalitate, să com­ producţiei nete, revoluţii a- ce din platformele primare cializate.’ în cazul în care gricultură ; 16, i
unei
profunde
„Mărţişorul“
Pornind de la dorinţa P.C.R.“, în care se vor stu­ bată orice manifestare re­ grare, organizarea superi­ şi cele de la dbborîtul sec­ subahsamblele microhidro- cultură a stu
Cluj-Napoca
;
cursanţilor, de la necesita­ dia „Probleme ale concep­ trogradă, concepţiile misti­ oară a producţiei şi a mun­ ţionat din parchete şi de Ce centralei (volantă, ’ axele, medicului ; 17,
tea însuşirii temeinice a po­ ţiei materialist-dialectice ce, învechite, tendinţele de cii, reducerea consumurilor nu, şi aceasta ar fi cea mai transmisiile şi celelalte pie­ ştiri ; 17,05 O;
liticii partidului nostru s-a despre lume şi societate, ale înavuţire. de materii prime, materiale, rilaré’ realizare, să punerii se, mai puţin dinamul) 17,30 De drag
asigurat o proporţie justă a educării ateist-ştiinţifice“. Discuţiile purtate cu fie­ combustibili şi energie, re­ în mişcare motoarele funi- le-am executa în unitatea — program n
Orele serii ; ;
încadrării membrilor de Structurarea studiului po­ care propagandist şi lector, ciclarea materialelor refolo- culareior. Odată ce fiecare noastră atunci, pentru ă- Cintarea Roit
partid în cele trei tipuri de litico-ideologic pe aceste măsurile stabilite pentru in­ sibile, îmbunătăţirea calită­ platformă sau cabană va mortizarea cheltuielilor, nu Buletin de şti
cursuri: Probleme funda­ tipuri de cursuri are la ba­ struirea lor lunară şi tri­ ţii produselor, promovarea avea propria-i sursă de e- ar trebui să treacă nici un dioccnaclu ; 2:
mentale ale socialismului ză documentele Congresu­ mestrială, la nivel de uni­ progresului tehnic şi a teh­ nergie, se vor schimba an. Ţinînd cont că aceste tr-o oră ; 23, !
muzicale ;
ştiinţific, ale conducerii so­ lui al XII-lea al partidului, tate şi la cabinetul orăşe­ nologiilor avansate, promo­ foarte multe lucruri, bi.icro- centrale electrice pot func­ stop muzical :
cietăţii socialiste de către indicaţiile date de tovară­ nesc pentru activitatea ideo­ varea autoconducerii mun­ hidro.centralele vor produ­ ţiona peste 25 de ani, obţi­
P.C.R.; Probleme fundamen- şul Nicolae Ceauşescu pri­ logică şi politico-educativă, citoreşti, educaţia materia-, ce ziua energie electrică nem, cu fiecare an un bene­
■ tale ale economiei socialis­ vind ridicarea nivelului baza materială de care dis­ list-ştiinţifică şi revoluţio- pentru instalaţiile din par­ ficiu de 5 800 lei la 1000 lei
te, ale aplicării noului me­ ideologic al membrilor pune oraşul, asigură posi­ nar-patriotică a oamenilor chete, iar seara şi noaptea, investiţii iniţiale. Deci, şi C i n e i
canism economico-financiar; partidului, dezvoltarea con­ bilităţi sporite pentru creş­ muncii. pentru iluminat, încălzirea noi dorim să vedem cit mai
Probleme fundamentale ale ştiinţei socialiste, legarea terea eficienţei propagandei apei în boilere şi funcţio­ repede funcţionînd aceste
educaţiei revoluţionare, pa­ studiului de problemele rea­ de partid, concretizată în AUREL BENEA narea aparatelor de radio, microhidrocentrale drept DEVA : U
triotice, socialiste a mase­ lizării sarcinilor economice, participarea oamenilor mun­ secretar a televizoarelor. Firesc. pentru care am înaintat ment (Patria)
incomod (Art
lor. De asemenea, pentru însuşirea aprofundată a e- cii la realizarea sarcinilor al Comitetului orăşenesc Multe dintre unităţile noas­ proiectele întreprinderii DOARA : Vi
pregătirea politico-ideologi- senţei noului mecanism e- de producţie. de partid Brad tre de exploatare, situate la lectromotor“ Timişoara, u- (Flacăra) ;
distanţe mari de reţelele nitate care pînă la sfîrşitul indienii (Sidei
sistemului energetic naţio­ anului ne va livra două di­ nă seara, Irin
tista, dolarii
nal, nu pot beneficia de a- namuri. Unul pentru cén­ (Constructorul
ŞANI : Bureb
Cules • Arat • Semănat Hunedorenii dau dovada vantajele electrificării din trala electrică de la Baru I-1I (Unirea)
cauza investiţiilor mari. Mare şi altul pentru par­ trandafiri (7
Spre exemplificare un km chetul Sibişel. Nici o dovad
inginer şef, cit şi din cele vredniciei muncitoreşti de reţea electrică de medie mă (Republic
(Urmare din pag. 1) preşedinte, şi N. Bledeanu,
Nu-i ti furaţi
constatate în cîmp, activi­ tensiune, comportă o in- DORIN CORPADE tural) ; VULC
— Am terminat semăna­ tatea se desfăşoară în bu­ (Urmaie din pag. 1) Timotte, Mihai Delibaş, ca­ surprizelor
Nu pot trăi
tul la orz pe toate cele 52 ne condiţiUni. Lucrau la â- re in frunte cu subingine- (Muncitoresc)
ha şi la lolium pe 30 ha rat şi pregătirea frontului rul Petru Sintămărian, se­ Drumul oasel
planificate — spunea ingi­ de lucru pentru semănat vatoriştii, buldozer iştii şi cretarul grupei de partid, PETRILA : F;
(Muncitoresc)
nerul şef —, iar la grîu, V. Popovici, P. Cărmăzan, conducătorii auto din jude­ contribuie' la depăşirea zil­ SA : Adîncu:
din cele 170 ha prevăzute V. Olaru, iar la însămînţat ţul nostru descopertează şi nică a indicelui de utilizare I-II (Muncitoi
în plan, cu cele 14 ha pe N. Petrusă. în total s-au transportă sterilul din Lun­ al parcului de maşini; me­ CÂNI : Drum
care le semănăm azi ajun­ semănat cu grîu aproape 80 ca Jiului, in cadrul Între­ canicii auto Ioan Toderaş, soare (7 Noien
Mesaj din si
gem la peste 60 ha însă- ha din cele 170 planificate. prinderii miniere Roşia, la roşie) ; GURA
mînţate cu soiul Libelula. Aceeaşi activitate rodnică Peşteana, Roşia şi Coco- Petru Marc, Vaier Iclăn- noi era liniş
Iar mîine (1. oct. n.n.), se­ am întîlnit şi la C.A.P. Bră- reni. Prin organizarea ju­ zan, Ladislau Zudor şi Radu ORAŞTIE : M:
chidere (Pati
mănăm 14 ha cu soiul Iu- dicioasă a timpului de lu­ Pătruţ. din Rodos —
1
nişca. Am însămînţat — ne (Flacăra) ; G1
lia. Avem teren pregătit — relata M. Lăpugeăn, ingi- cru, prin folosirea cu ma­ Cuvintele de Înaltă apre­ Aventură in ,
130 ha — şi deci front de nerUl şef al unităţii, 120 ha ximum de randament a uti­ ciere, rostite de secretarul de cultură) ;
lucru suficient pentru se­ cu orz din 130 planificate lajelor din dotare şi, mai general al partidului, tova­ na bobocilor i
mănat. La 15 octombrie — şi pînă vineri terminăm cu ales, printr-o mobilizare e- răşul Nicolae Ceauşescu, la lăreţul cu eşa
dina de vară
aşa cum ne-am stabilit — orzul, iar la grîu, din 230 xemplară, ei au reuşit să-şi adunarea populară de la Ultimul Fleks:
vom încheia şi semănatul hă am însămînţat 100. A- realizeze sarcinile de plan Motru, au fost primite cu Zburaţi in ti
la cultura griului. in proporţie de 105 la sută mindrie şi dragoste de toţi (Casa de cult
ceasta, datorită hărniciei şi cături iii stei
— Noi, ne spuneau me­ strădaniei mecanizatorilor la excavaţii steril, 108 la cei prezenţi. Ele constituie SIMBRIA :
)
canizatorii I. Dimperiu şi M. Voica, L. Dumitru, V. sută la iransport steril şi pentru brigada din judeţul (Mureşul) ; (Lum
calului
I. Nelega, care lucrau îm­ Simina, I. Betea, E. Mîrza, 104 la sută la transport ba­ nostru un îndemn spre noi LARI : Sub 1
preună cu C. Potinteu şi şi I. Pancu, A. Ţie, V. Jur- last, sftuîndu-se, astlel, prin­ rezultate de prestigiij, pe tă (Muncitori
P. Brumar în tarlaua „Pes­ ca, I. Ungur şi I. Cozma, tre fruntaşii Întrecerii so­ măsura vredniciei şi entu­
te vale“ la pregătirea tere­ cialiste iniţiate in cadrul ziasmului revoluţionar, do­
nului pentru semănat, dăm care muncesc în schimburi acţiunii. C.S. Hunedoara. Atelierul mecanică 1. Comunistul loan
1
«
zor şi ne străduim să fa­ prelungite la arăt şi pregă­ Dar, să vedem cine sini vedite iptotdeauna de oa­ Gostian éste strungar, şi de curînd, absolvent al şcolii
telmice de maiştri.
foto: VIRGIL GNOHJ
cem lucrări de calitate pen­ tirea terenului şi fac lu­ cei care, departe de casă, menii muncii hunedoreni.
tru ca şi G.A.P. Ilia să ter­ crări de bună calitate, pre­ prin laptele de 'muncă con­ Rezultatele
mine în timp optim semă­ cum şi hărniciei şi răspun­ solidează renirmelp intru octombrie 19£ 2
Extr. I :
natul la orz şi la grîu. derii lui A. Negrilă şi 1. vrednicie muncitorească al Eforturile de 44, 12.
Bedda, care însămînţează Extr.
Inginerul şef, Radu Ticu- oamenilor de pe meleagu­ 5, 26. a n-a
şan,- pe care l-am întîlnit culturile în cele mai bune rile Runedorene. Ei sint Pe- (Urmare din pag. 1) nilor de plan la export. nători şi lăcătuşi condus de Fond total
în cîmp, ne spunea că cel condiţii, aşa cum prevede trică Ciocan şi Nicolae Dar, aici, în această va­ maistrul Mihai Maftei şi in­ 1208089 lei.
carp seamănă grîu într-o tehnologia. Cuvinte de lau­ Popa, de la Ţ.C.H. Deva, sap, altfel spus, p creştere tră de foc hunedoreariă, o- ginerul Samoilă Sturza. Au
tarla de 12 ha este Dănilă dă se cuvin şi cooperatoare­ valorică a producţiei cu • a- fensiva noului nu cunoaşte, realizat o instalaţie şi au
Roman. Cu ce facem azi şi lor Văleria Neamţ, Ileana Vasile Armeni şi Constan­ proape trei milioane lei. Şi n-are cum să cunoască limi­ pus la punct o tehnologie
mîine — adică marţi şi Brăneţ, Anuţa şi Asiriefta tin Âxinle de la Grupul de nu numai atîţ. Pe lîngă te. Oţelarii îşi pun în prac­ cu ajutorul căreia stratul’ de
miercuri, spunea dîns’ul — Betea,' care' ajută- la semă­ şantiere Riu Mare-Retezat, creşterea gradului de puri­ tică ideile lor născute în protecţie termoizolant din Timpul i»
ajungem lă aproape 120 ha nat. excayatorişti care n-au a- tate a oţelului a fost îiribu- focul luptei cu metalul.,. zona maselotajului este a-* sdua dc 2 oc
însămihţate cu' grîu din ce­ în ¡foaie unităţile consi­ vut nici o oră de staţio­ nătăţită cu mult şi viteza de Larhinatorii reclamau cali­ plicat prin turnare. S-a ob­ me răcoroasă
le 212 planificate. La orz liului se munceşte intens şi nare ; buldozerişlii Gheor- circulaţie a metalului, ca tatea uneori necorespunză­ ţinut ceea ce se sconta i riabil. izolat, ■
su
Vintul
va
mai avem 10 ha pe care le cu spor, fapt care se re­ ghe Rotaru, Ioăn Vişan urmare a faptului că fluxul toare a suprafeţei lingouri- riiicşorarea cantităţii de me­ din sectorul i
vom semăna în următoarele flectă jn ritmul susţinut de (LC.Ai.M. Petroşani), tuliu elaborare — laminare — îor, a maselotajului. Zile şi tal din maselotă, îmbunătă­ ratura minim
zile. Data de 15 octombrie Szabo, Daniel Buzgariu expediere produse finite se riopţi ,de neodihnă, de cău­ ţirea suprafeţei la 'partea prinsă intre
iar cea maxb
este stabilită şi aici’ca’ da­ muncă, în realizările obţi­ (l.P.E.G. Deva) j conclupăto- înscrie în /durata pormală, tări. Trebuia să existe o so­ exterioară a lingourilor şi 20 de grade.
tă limită peptru terminarea nute, care dau garanţia că determină o operativitate luţie, nu , una salvatoare creşterea " cu 15 kg pe tona La munte, -
semănatului semănatul griului se' va în­ rii auto Vaier ian Lupu, Ni- riiai mare în realizarea con­ pentru moment, ci una de a laminatelor finite bune cer variabil,
La Bretea Mureşană — a- cheia la timp şi în cele mai co'ae Ciurar, Gheorghe Co­ tractelor economicé, în în­ durată, eficientă. Şi a fost din aceeaşi cantitate de-oţel' de serviciu; i
tît din cele spuse de I. Hui, bune condiţii. ca, Milrai Bal, Alexandru deplinirea ritmică a sarci- găsită de colectivul de tur­ lingou.