Page 61 - Drumul_socialismului_1980_10

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7

r Munca politică orientată
' EXPERIENŢA FRUNTAŞILOR IT ELEVI
La I.M. Faroseni prioritar spre sarcinile
« cunoscută e însuşită ® aplicată 3,20 Curs de li
oeză
de producţie 10,00 Film artist
3,40 Curs de lin
NO Dl MECANISM ECONOMICO-FINANCIAR, (Urmare din pag. 1) bine şi se desfăşoară cu re­ 11,40 Vă dăm 1<
(relua
zia w
tehnica
m<
bune.
zultate
re­
întreaga
12,00 Concert
cd
Şostakovici
BINE APLICAT. DĂ REZULTATE DEOSEBITE globală în valoare de a- coltă de produse agricole — 13.00 Mozaic Po
fiev
cu excepţia porumbului —
pioape 2,4 miliarde lei, din
c
care peste 2,2 miliarde lei
a fost strînsă la timp şi fă­
tic-sporiiv
15.00 Fotbal:
în industrie, iar restul în
—
agricultură şi în celelalte ră pierderi, atît la C.A.P. mişoara (div.
cit şi la I.A.S., semănatul
Mare
domenii unde se produc bu­ orzului fiind terminat. De Transmisii!
nuri materiale. Acţionînd asemenea, C.A.P. a executat de la Timi
ÎN PRIMUL RÎND CALITATEA CĂRBUNELUI în spiritul indicaţiilor secre­ semănatul (pînă la 16 oc­ Iu pauză :
gic — din
PRODUCŢIA FIZICĂ tarului general al partidu­ tombrie) pe 80 din cele 115 lob re de
colului
Toţi minerii cunosc le de bază prin care poa­ lui, tovarăşul Nicolae ha, iar I.A.S. pe 100 ha din 17,30 Campionat
foarte bine că pe măsură te fi influenţată pozitiv e- Ceauşescu, la Consfătuirea cele 250 cit prevede planul. de gimiias
în scopul aplicării cu linie do front suplimenta­ ce creşte calitatea cărbu­ ficienţa economică. Din a- de lucru de la C.C. al Zilele acestea a început de misiune dc
rezultate bune a noului ră celei planificate. Prin nelui, scad costurile de cest motiv, alături de P.C.R. din 25—26 februarie zor şi recoltatul porumbu­ 18,35 Săptămîna
18,50 1001 de sei
mecanism ecotiomico-finan- depăşirea planului la lu­ producţie. Acest adevăr creşterea productivităţii a.c. urmărim ca întreaga lui. Desfăşurarea campaniei 19.00 Telejurnal
ciar, la I.M. Paroşeni s-a crările de pregătiri cu 66 are o expresie foarte con­ muncii, unul din factorii muncă politico-organizatori- agricole de toamnă este ur­ 19,20 Călătorie
mea
urmărit în primul rînd ml s-a luat un avans de cretă la I.M. Paroşeni : importanţi in realizarea că şi cultural-educativă pe mărită cu toată atenţia de 20.00 Teleenciclc
realizarea ritmică şi inte­ două luni in pregătirea li­ prin reducerea cu două indicatorilor este economico-fi- care o desfăşurăm să de­ către întregul comitet oră­ 20,45 Film scrin
puncte a conţinutului de
nanclari
îmbunătăţi­
daţi de ur
grală a sarcinilor de plan niei de front active. Tot cenuşă a cărbunelui brut rea în continuare a cali­ termine mobilizarea susţi­ şenesc, de biroul său, toţi dul 1
la prjducţia fizică de căr­ în cadrul lucrărilor pen­ Întreprinderea a primit de tăţii cărbunelui. Preocupa­ nută a comuniştilor, a tu­ membrii organului fiind re­ 21.30 yăwetăţi...
seara
bune. Astfel, de la începu­ tru deschiderea viitoarelor la preparaţie o bonifica­ rea principală este însă turor oamenilor muncii din partizaţi cu sarcini şi răs­ 22,05 Telejurnal
punderi concrete in C.A.P.
Orăştie în vederea îndepli­
tul anului, colectivul şi-a capacităţi de producţie se ţie de 12 197 tone pe pri­ orientată spre eliminarea nirii exemplare a acestor şi I.A.S., ca dealtfel în toa­ 22.30 Nocturnă
realizat lună de lună pre­ înscriu şi investiţiile sub­ mele 9 luni. Este o canti­ sterilului încă din abataje sarcini, pentru ca localita­ te unităţile, în fiecare do­
vederile de plan, ajungînd terane, unde depăşirile tate destul do mare, care, pentru evitarea neajunsu­ tea să-şi dobîndească in­ meniu de activitate. l^ADIC
ca după 9 luni producţia sînt mult mai mari, ceea adăugată plusului la pro­ rilor pe care Ie creează tr-un timp cit mai scurt sta­ Se acţionează intens şi BBhwrfSBBBBBSfi
suplimentară să fie de a- ce demonstrează o per­ ducţia fizică, contribuie la supraîncărcarea fluxului tutul de oraş puternic in­ pentru realizarea integrală
ŞPfTjREŞTI
proape 7 000 tone de căr­ spectivă bogată in reali­ depăşirea producţiei nete de transport: consum inu­ dustrial. şi darea în folosinţă înain­ <P' '»rogr.amu.1 c
fiz:ce cu peste 19 000 tone
bune. Rezultatul a fost ob­ zările minei. După opinia de cărbune. Fără această til de energie pentru trans­ — Se întrevăd din pro­ te de termen a tuturor ce­ lu-oiojumnl; 8
ţinut pe două căi principa­ mai multor cadre tehnico portul la suprafaţă şi de gramele de măsuri adopta­ lor 214 apartamente. în gra­ presei; 8,10 Ci
le : îmbunătăţirea continuă aie întreprinderii aceasta realizare costurile de pro­ aici pînă la preparaţie, de­ te, din felul în care este fic se află şi lucrările de diiior; 5,00 Bul
9,05
ducţie ar fi fost depăşite
Audienta
a organizării producţiei şi a constituit atuul princi­ cu 38 lei la 1000 lei pro­ fecţiuni produse în in­ concepută să se desfăşoare construcţie a celor 25 gar­ Buletin dc ştiri
a muncii şi, respectiv, pal în realizarea produc­ ducţie marfă, iar produc­ stalaţiile de preparare. Mi­ activitatea practică citeva soniere pentru- lucrătorii ta literară rad.
nc şi jocuri pi
I.M.Q,, precum şi la cele­
creşterea productivităţii ţiei fizice, care, la rindul ţia marfă ar fi Înregistrat nerii de la Paroşeni au în­ direcţii unitare de acţiune. lalte obiective social-cultu- Buletin dc ştir
Vă propunem, tovarăşe Ni­
muncii în abataje. Prin- său, a determinat rezul­ o realizare mai mică cu ţeles acest aspect şi proce­ colae Hanciu, secretar al rale planificate, a căror va­ cultural; 11,2
„U“ : Bony M,
tr-o mai bună organizare tatele bune la producţia aproape 4,6 milioane lei. dează cu atare. Faptele de comitetului orăşenesc de loare se ridică la peste premieră Radi
şll
s-a ajuns să se asigure o netă. lata, deci, una din pîrghii- pină acum o demonstrează. partid, să vă referiţi la ele 18,35 milioane lei. Sîntem Buletin de folcle
comoara
mai pe larg. însă în urmă cu lucrările 12,45 Melodiile
— Activitatea noastră a de investiţii la întreprinde­ De la 1 la 3
dian-olub
;
ie
avut în tot acest an ace­ rea „Vidra“, unde construc­ nai ; 18,15 Ra
leaşi trei principale direc­ torul nu asigură forţa de 18,00 Orele sei
ţii : industria, investiţiile, muncă necesară şl nu rea­ hanul cu etnie
Buciu, Maria 1
agricultura. Desigur, nu ne­ lizează o aprovizionare rit­ tre Săbădeanu
glijăm acţiunile edilitar- mică şi Corespunzătoare cu şi Ion Lăceai
gospodăreşti şi de înfrumu­ utilaj e. In România;
ţc sonore; 22,0'
seţare a localităţii, încheie­ In unităţile industriale 22,30 Ringul d
rea şi realizarea contracte­ producţia se desfăşoară în Buletin dc ţ
lor cu producătorii agricoli, condiţii bune, ceea ce con­ Non stop mu
desfăşurarea unei bogate firmă că dispunem de toate
activităţi spirituale. posibilităţile pentru a rea­
Lucrările din actuala cam­ liza întocmai sarcinile ce ne
panie agricolă au debutat revin în întreaga activitate.
DEVA: Vis '
tria); Ileidi ir
tul calului (f
i.rti. Paroşeni. Brigada eoniiusă de G.ivrtlit Mesaroş, de la sec.orul II, după •> luni de cind exploatează un abataj do­ DOARA: Casc
(Flacăra);
tat cu complex mecanizat, a realizat o* producţie suplimentară de peste 5 000 tone de cărbune. I-olo: VItt(. 11, OINOIU Încheierea insămînţerii griului dcrurgistul); Tit
gheaţă (Arta)
narea materialelor recupe­ încărcarea a 5 vagoane de şl culesul porumbului strigă (Consti 1
TROŞANI:
fier vechi mina a plătit
rate, 60 la sută din volu­
CREŞTEREA VITEZELOR mul acestora au putut fi 6 000 lei, dar cîştigul a rută' (7 No i
DE AVANSARE refolosite. Valoarea lor a fost incomparabil: 192 000 (Urmare din pag. 1) rile zootehniei se află depo­ toarcerea lui
depăşit 3 milioane lei, în lei. O valoare însemnată în raidul nostru am tre­ zitate aproape 1 200 . tone neanu — serii
LUPE
blica);
furaje, iar acum se trans­
steaguri
tru
I.M. Paroşeni este mina deziderat nu poate fi rea­ timp (ia. manopera abia care, adăugată celorlalte cut pe la C.A.P. Ceoagiu. portă cu atelajele ultimele Grădina de tr;
cu cel mai mare grad de lizat doar pentru că mi­ s-a ridicat ia 350 000 lei, economii, sporeşte pro­ Aici lucrau cu hărnicie la 40 tone de fin din cimp. citoresc); V
mecanizare din Valea Jiu­ nerii il doresc. Aici, rolul adică circa 12 la sută din ducţia netă a întreprinde­ arat şi pregătirea terenului In comuna Geoagiu, aşa rebista (Lucc
NEA : Noi av
lui, deţinînd de fapt pio­ principal ¡1 deţine tot or­ valoarea totală. De ase­ rii. Cornel Moga, Traian Rîn- cum declara primarul, se sul Poseidon
nieratul în aceste tehnolo­ ganizarea producţiei şi a menea, in cadrul între­ Alte peste 8,5 milioane zar, Gheorghe Mila, Aron acţionează cu toate forţele ANrNOASA:
gii. Experienţa acumulată, muncii in subteran, îndeo­ prinderii* sint constituite lei au fost economisite pe Inel, Emil Pojoni, Dan La- umane şi mijloacele meca­ citoresc); UR
seama reducerii consumu­
progresele făcute de-a sebi în abatajele mecani­ echipe care, in afara pro­ lui de energie electrică, zăr şi Ioan Dănilă, iar la se­ nice pentru încheierea ra­ seara, Irina Del (
BRAD :
lungul anilor în minuirea zate, prelungindu-se func­ gramului de lucru, sortea­ datorită folosirii corespun- mănat Nicolae Mărginean şi pidă a însămînţărilor, pen­ (Steaua roşie;
acestor uzine subterane, ţionarea utilajelor, exploa­ ză materialele metalice în toare a utilajelor, evitării Ioan Rusu. Am însămînţat tru strîngerea la timp a re­ Detaşament ci
care sînt complexele me­ tarea corectă a acestora, vederea valorificării. Ceea funcţionărilor în orele de pînă acum — spunea Ioan coltei şi depozitarea ei în cială (Patria
galbene
(Fiat
canizate, precum şi ridi­ determinată evident de re­ ce nu se mai poate folosi virf de sarcină. Şi exem­ Rob, inginerul şef al C.A.P. bune condiţiuni. Dealtfel, GIU-BAl : D(
carea continuă a califică­ vizii şi reparaţii de cali­ la mină este livrat ca fier — aproape 200 ha din cele atît la Cigmău, cit şi la Au­ frontieră (C
rii şi policalificării oame­ tate. în acest sens la Pa- vechi. Pentru sortarea şi plele ar putea continua. 244 cîte avem în plan. De rel Vlaicu, cooperative care ră); HAŢEC
nilor au permis obţinerea roşeni există un atelier asemenea, s-a încheiat re­ aparţin de această comună, — seriile I-i:
BRAZI : Vac
unor bune rezultate în subteran de reparaţii, cu coltarea sfeclei de zahăr şi mai sint de semănat 25 şi, CAL AN : Biz
domeniu Utilajele fiind a- ajutorul căruia se intervi­ PERSPECTIVE s-a livrat la baza de recep­ respectiv, 45 ha. Aceasta sa de cullurâ
d.
Camionul
celeaşi ca şi pînă acum, ne în cel mai scurt timp ţie întreaga producţie re­ înseamnă că în 2-3 zile bu­ (Mureşul); i
a fost nevoie de ceva în la orice defecţiune, reme- zultată : peste 900 tone. Au ne lucrarea poate fi gata. cei niare(Luj
plus — perfecţionarea con­ diind-o pe Ioc, operativ. La mina Paroşeni se află damente superioare a că­ fost încheiate însămînţările Subliniind eforturile pe
tinuă a tehnologiilor do De asemenea, tot in sub­ în funcţiune patru com­ rucioarelor de perforat. la culturile legumicole, iar care le fac mecanizatorii in
lucru. Creşterea vitezelor teran există magazii pen­ plexe de susţinere şi tă­ De asemenea, în centrul acum se recoltează şi se li­ aceste zile de mare anga­ li OT<
de avansare, evident du­ tru scule şi piese de iere mecanizată şi unul în atenţiei va fi situată şi în vrează conform graficului jare pentru finalizarea se­
pă asigurarea condiţiilor curs de introducere, cinci continuare reducerea chel­ varza şi rădăcinoasele. Am mănatului, inginerul şef al Rezultatele
pentru aceasta, era singu­ schimb pentru complexe şi combine de abataj şi şap­ tuielilor materiale. Redu­ început şi culesul porum­ consiliului a ţinut să evi­ octombrie J
combine. Asemenea dotări
ra cale. Astfel, la lucrări­ te de înaintări. Cu o ase­ cerea consumurilor speci­ bului, reuşind să strîngem denţieze pe Nicolae Potin- Extr. I : 48
le de pregătiri s-au înre­ ar fi necesare la fiecare menea zestre tehnică se fice la lemn de mină şi recolta de pe 15 ha. Frun­ 22, 88, 83, 48.
gistrat înaintări de pînă mină care are in dotare va ajunge ca pînă la sfîr- cherestea, în condiţiile vo­ taşi sînt cooperatorii Letiţia teu, Cornel Ştefan, foan Extr. a n-a
la 150 ml pe lună, iar la complexe mecanizate, pen­ şitul acestui an să se ex­ lumului mare de lucrări Dan, Maria Ştef, Maria Cri- Jurj, Cornel Dragotă, Mi- 25, 39, 84, 81,
Fond total
abataje productivitatea me­ tru scurtarea timpului de tragă prin procedee me­ de pregătiri, va da posi­ şan, Maria Cherecheş, Ioan hai Mureşan, Ioan Rentea, 775 997 lei.
die s-a situat între 14—20 intervenţii la defecţiuni şi canizate 86,4 la sută din bilitatea minerilor să a- Cărăguţ, Iosif Galuca şi al­ Zeii Herman, Gheorghe Pa-
tone pe post, cu vîrfuri menţinerea în funcţionare totalul producţiei, faţă de dauge noi sume la econo­ ţii din brigada a Il-a Geoa- raschiv. Organizînd schim­
mult mai mari. Dar acest îndelungată a utilajelor. numai 32,4 la sută la în­ miile realizate pină acum. giu. La brigada din Gelmar, buri prelungite şi de noapte IV RE?
ceputul actualului cinci­ Măsurile stabilite în aceas­ 40 de elevi de la Liceul a- la arat şi pregătirea terenu­
nal. Pentru anul viitor sînt tă privinţă dau garanţia groindustrial Geoagiu, au lui în toate zilele săptă-
REDUCEREA CHELTUIELILOR prevăzute creşteri sensi­ realizării unui beneficiu minii pe care o încheiem, Timpul prt
bile la dotarea tehnică, superior celui acumulat început culesul porumbului mobilizaţi puternic de che­ azi, 18 octon
MATERIALE Insă sporul de producţie pină în prezent. de pe lotul de 24 ha anga­ mările şi îndemnurile secre­ va fi călduro
veni
instabili
este preconizat a se obţi­ jat de ei în acord global. tarului general al partidu­ înnoura trep
Una din căilo principale ror oamenilor ce înseam­ ne îndeosebi pe seama In acelaşi timp cu culesul lui, t o v a r ă ş u l Nicolae tul intervalu
se taie şi se transportă co­
ploi şi avers
de sporire a producţiei ne­ nă mecanismul econoini- creşterii productivităţii Din Cele citeva rezulta­ cenii, iar tractoarele intră Ceauşescu, cuprinse în cu- caracter loca
te, de rentabilizate a ac­ Co-financiar, cum trebuie muncii. Uli fOl deosebit Va te bune se desprinde ideea imediat la arat. vîntarea rostită la recenta sele de ploai
tivităţii de extracţie este înţeles şi aplicat de către aVea şi creşterea indicelui Că la mina Pafoşeiii exis­ Plenară a C.C. al P.C.R. — te de descă:
Vîntul va su
reducerea cheltuielilor ma­ fieCâre la locul său de de utilizare a maşinilor şi tă 6 experienţă Valofoăsă Inginerul Mirceă Stănes- ne declara primul vicepre­ intensificări
teriale. Numeroasele ac­ muncă, felul cum trebuie utilajelor din subteran (în Iii aplicarea cu rezultate cu, şeful fermei zootehnice, şedinte al consiliului unic 50 km/oră şi
ţiuni întreprinse pentru a- gospodărită zestrea tehni­ prezent situat la 92,5^93 bUne â noului mecanism a ţinut să sublinieze că pa­ — ne-am mobilizat şi mai din sud. Ten
ceastâ au făcut posibilă că şi materială. Astfel, â la sută). în acest sens sînt economico-financiar, expe­ ralel cu semănatul şi re­ mult, ne-am organizat mai mă va fi cuţ
12 grade, ia
realizarea ufiOf înSemhaie crescut preocuparea în­ prevăzute măsuri concre­ rienţă care se cere îmbu­ coltarea culturilor s-a reu­ bine şi în Citeva zile vom între 17 şi 2
munte,
La
economii. După cuffi arăta tregului colectiv pentru te, fiiihferii aCesttli colectiv nătăţită iri permanenţă şî şit să se însilozeze mai mult Încheia însămlnţărea griu­ re, cu ceru)
Mihail Stancu, epntăbilul recuperarea şi refoiostrea fiind conştienţi că există generalizată de toate în­ de 2 0CI0 tone de htitreţ, din ros. Vor căi
şef al întreprinderii, în â- materialelâf SCoaSe din încă suficiente rezerve treprinderile miniere. care 200 tohe din Gulturile lui şi Vom. trece cu toate ploaie. Vînt
cest sens s-a muncit cti SUbtefân. Un exeffiplii c6ii- ftevaldfificate, fnâi ales ih de toamnă. Acţiunea conti­ foTţele la culesul porumbu­ de 80—100 ki
rolog de se
migală. S-a explicat tutu­ cluderjt: prin recondiţio- privinţa folosirii cu ran­ CONSTANTIN IOVĂNESCU nuă şi se vor mai face incă lui, la efectuarea celorlalte Proncenco).
400 tone de siloz. în cămă­ lucrări agricole.