Page 62 - Drumul_socialismului_1980_10
P. 62
8 O SÎMBÀTÀ, 18 OCTOMBRIE 1980 -9
Acţiunea cu filmul — Probleme mărunte care produc necazuri locatarilor şi
un autentic act
i fran- bătaie de cap celor de ta întreţinerea ascensoarelor
de cultură
spaniolă
„Explo- N-am pornit cu nici un De asemenea, am.consta- tea, în totală contradicţie
fel de idee preconcepută la . tat că se află in reparaţie cu modul exemplar în care
ura cu Interviu cu prof. EMERIC HOROVITZ, capitală liftul scării A a sînt întreţinute ascensoare
nă documentarea acestui mate
dv : directorul întreprinderii cinematografice judeţene rial care are în atenţie blocului C.M. 3, cu care o- le blocului A 1,' din strada
l Proko- © FESTIV ALUL-CON- greutăţile pe care le în- cazie se va înlocui complet Arenei.
ral-artis- — Festivalul culturii şi e- frunte. De asemenea, am CURS „STELELE CETĂ timpină locatarii din Hune sistemul de acţionare şi co Intr-adevăr, în municipiul
ducaţiei socialiste „Sarmis dorit să facem cunoscute ŢII“. Ieri s-a deschis, Ia doara în folosirea lifturilor mandă. Deşi fuseserăm asi Hunedoara probleme mari
mica Ti- ’80“ a prilejuit unele ac publicului marile opere lite Casa de cultură din De şi pe care, la rindul lor, guraţi că electricianul Mi- cu funcţionarea lifturilor nu
2. Baia rare în versiune cinemato va, cea de-a IlI-a ediţie le creează celor ce se ocu şu Traşcă şi mecanicul Ion se ridică. Se impune totuşi
A). ţiuni remarcabile cu filmul, a Festivalului-concurs in-
directă care au izbutit să captiveze grafică, precum şi inter pă de repararea, întreţine Fărtăiş se află la liftul de o intervenţie mai insisten
■a. un public pe cit de etero preţi celebri ai cinemato- lerjudeţean de muzică rea şi montarea acestora, la acest bloc, nu i-am găsit tă din partea G.I.G.C.L. pe
Teul ma- graiiei mondiale. românească „Stelele ce deşi părerile cetăţenilor cu acolo. N-are deci temei a- lingă cei care trebuie să e-
iurilc co gen ca vîrstă şi preocupări, tăţii“. Actuala ediţie este
aie se- pe atît de dornic de a se — O practică a între care am stat de vorbă erau sigurarea ce ni s-a dat că mită autorizaţiile de func
informa şi chiar de a dez prinderii cinematografice — onorată de 26 de solişti diferite: unii susţineau că în maximum o lună repara ţionare a lifturilor reparate
jalcanicc acţiunea filmului la locul de de muzică uşoară, repre- nu sînt probleme, alţii, dim ţia acestui lift se va ter capital. Acelaşi lucru se ce
, Trans- bate, în cunoştinţă de cau z entînd judeţele Argeş, -
Varoa ză, probleme ale fenome muncă — şi-a dovedit me potrivă , că sînt. mina. re să-l facă T.C.FI. şi I.C.S.H.
ti că nului cultural. Care sînt reu actualitatea, ca să-i Bacău, Bihor, Bistriţa-Nă- Am avut în primul rînd Am mai constatat că as pentru lifturile noi. Suge
preocupările colectivului pe spun aşa. Ce intenţii aveţi săud, Botoşani, Braşov, o discuţie cu Vasile Cheţe, censoarele sînt chemate şi răm, de asemenea, tipări
tara care îl conduceţi pentru a cu acest gen de acţiuni Caraş-Severin, Cluj, Dolj, şef de formaţie la Atelie de cîte un copil de 6—7 rea unor instrucţiuni de fo
da acestor acţiuni caracter pentru oamenii Văii Jiu Gorj, Ialomiţa, Mehe rul de întreţinere, reparaţii ani, lucru foarte "grav, pe losire a ascensoarelor cu
a dinţi, Prahova, Timiş, şi montaj ascensoare al care instrucţiunile de ex un caracter de literă acce
-Suspen- de permanenţă ? lui ? Vaslui, Vîlcea şi, bine
Episo- — Intr-adevăr dorim să — Pentru acest ultim tri I.G.C.L. Hunedoara. Am re ploatare a ascensoarelor il sibil oricui, care să fie a-
intensificăm activitatea po- mestru al anului au Iost înţeles, judeţul gazdă — ţinut că funcţionarea liftu interzic cu desăvirşire. Fo fişate în preajma şi in in
sirobăîâ Hunedoara. După cel losim prilejul de a atenţio teriorul lor. Aceasta, de
litico-educativă cu lilmelc, selectate iilme documenta rilor în municipiu e aproa
dorinţă care, in Valea Jiu re, realizate de Studioul de-al doilea spectacol, pe bună, că în noile blocuri na pe acei părinţi care igno oarece cele existente pe 9
lui, a şi început să se ma „Alexandru Sahia“, care vor care începe astăzi la o- cu mai mult de 7 nivele ră aceste reguli, expunîn- plăcuţele uşilor sînt, în
terializeze. Au iost progra ii proiectate, săptămînal, în rele 17,00, va avea Ioc sînt instalate lifturi tip T du-şi astfel copiii unor ac multe locuri, şterse ori
mate aici un număr de sălile de apel ale întreprin gala laureaţilor. 140, că acolo unde sînt bine cidente grave. Ceea ce ni chiar smulse cu totul. Se
cinci cicluri de iilme cu o derilor miniere. Sînt iilme © FESTIVALUL POE întreţinute, acestea nu ne s-a relatat privind întreţi impune totodată o interven
tematică deosebit de inte care cuprind o gamă largă ŢILOR POPULARI. Arta cesită intervenţii repetate nerea- necorespunzătoare a ţie hotărîtă din partea aso
6.00 Ra- resantă. de teme ale actualităţii so- poetică populară — adu şi, în sfîrşit, că cele mai unor lifturi s-a adeverit. La ciaţiilor şi a locatarilor în
etii; 7,0(1 — Vreţi să concretizaţi? ciai-politice din ţara noas să pentru prima oară în multe necazuri le sînt pri liftul care deserveşte sca şişi împotriva acelor rău
Revista cinuite de unii locatari, în voitori care produc strică
il melo- — dă. Primul ciclu de tră, aic ştiinţei şi tehnicii, maniiestăriic „Sarmis“-u- ra B a blocului A 2-2 este ciuni, încercînd sa sustra
de ştiri; iilme, care a început să ru ca şi iilme care relevă fru lui de ¡estivalul .Din deosebi din centrul civic şi spartă plafoniera de ilumi
o; 10,00 leze în aceste zile, include museţile naturale ale pa toată inima“, şi-a dezvă Microraionul 7, care nu nat, iar la blocul A 1-3 uşa gă tot felul de piese mă
15 Revis- genul comediei cinemato triei, precum şi realizări din \ respectă instrucţiunile de runte, cit şi împotriva a-
},40 Doi- luit, ieri, frumuseţile, în liftului e strîmbă şi perete celora care dau altă. desti
re; 11,00 grafice, care, ne-am convins domeniile artei şi culturii. şezătoarea literară de la exploatare a ascensorului, le găurit din cauza trans
,05 Atlas de atitea ori, este mult De la filmele „Minerii“, rea Sarmizegelusa, Ia care unii deteriorînd, chiar, cu portării cu acesta a unor naţie lifturilor, transportind
iiscotcca gustat de mineri, de oame lizai în Valea Jiului de re vădită şi rea intenţie, uşile cu acestea butoaie, motoci
15 Avan- au participat 24 de poeţi obiecte voluminoase. Sînt
12,00 nii ce muncesc în adîncu- gizorul Ion Visu, sau populari din ţară. Au ci şi pereţii, că de multe ori doar două exemple — din clete şi mobilă şi deterio
2,30 Din riie Văii Jiului. Ciclul ur „Lacurile glaciare ale Re scot instalaţiile din func multele care ar putea fi în rînd astfel uşile şi instala
nostru; mător se adresează îndeo tezatului“ — deci ale noas tit din creaţiile lor Ale ţiune, blocînd contactul de ţiile electrice.
rei; 13,00 xandru Nechilor (Boto la uşi ori podeaua mobilă şiruite — de felul în care
)0 Meri- sebi tineretului, cu iilme tre, locale — pînd la ¡Urne şani), Eieonora Ignat (AI- n-ar trebui să arate aces ESTERA ŞINA
tadiojur- valoroase în conţinut de le şliinţiiice ca „Originea cu diferite corpuri străine,
cording ; idei. omului“, „Ce este lumina“ baj, Emilia Slăv, Elisabe- motive pentru care oamenii
3.00 La ta' Cuzman Muslaia şi de intervenţie sînt cel mai
i Angela — Ce loc vor ocupa în ş.a. Tot în sălile de apel Sabina Serban (Arad), Io-
seu, Pe- această primă programare ale minelor vom continua mult solicitaţi in cursul di
i Botoca — care am înţeles că se va proiecţiile de filme — şi sii Chirilă, F. Boţoc şi mineţii.
0,30 Azi, Gh. Ion Udrea (Caraş-Se
Caden- prelungi pină în luna de dezbaterile — pe teme ale Am văzut cel puţin 10
io jurnal; cembrie — filmele inspira protecţiei şi securităţii mun verin) şi reprezentanţii ascensoare ale unor blocuri,
ui ; 24,00 te din epopeea noastră na cii, care, se ştie, vin în judeţului nostru, Ioana ca A 1-3, 17, C.M. 3, C.M.
0,05—6,00 ţională ? sprijinul acţiunilor de in Precup (Hunedoara), Ilea
nocturn. 4, C.M. 1, şi am constatat
— Epopeea noastră na struire pentru respectarea na Lazăr Podari (Lupeni), că trei dintre acestea nu a Mtna-şcoală. In incinta corup.e.-.mui ue la
ţională este reprezentată normelor de tehnica secu Milionor Moldovan (Ilia). funcţionează. Dar nu pen Paroşeni va îl amenajată, cu sprijinul întreprinderilor miniere
prin şapte tilme, între care rităţii muncii. Şezătoarea a iost prece tru că ar fi defecte. Dim Vulcan şi Paroşeni, o mină şcoală. Noul obiectiv va asigura
adecvată
instruire
pentru
—
practică
şi
teoretică
condiţii
—
„Burebista“, ,,Dacii“, „Co- dată de o vizită la mo potrivă. Erau pur şi simplu a celor 1 500 tineri care locuiesc aici. O iniţiativă menită să
luma“, se ailă Ia Ioc de LUCIA LIC1U numentele istorice şi la încuiate. Ni se spune că li grăbească integrarea tinerilor in exigenţele muncii din sub
Tie (Pa s-a efectuat recent repara teran, în condiţii de securitate deplină.
Balul strugurilor, o manifestare inedită — „Balul stru
•
ta Fur Muzeul de arheologie gurilor“ — a organizat Casa pensionarilor din oraşul Lupeni
ii UNE- din Sarmizegetusa. Cele ţia, fiind recepţionate la ni in vederea recreerii celor 3 500 pensionari din localitate şi
Hooper mai bune creaţii prezen vel de întreprindere, dar că a familiilor lor. Printre alte activităţi a figurat şi o tombolă
/als (Si aşteaptă de trei săptămîmi în urma căreia participanţii s-au ales cu cite o plasă de
tele de tate în ¡estival, în zilele struguri. Era, doar, balul strugurilor !
ie mă de 16—17 octombrie, au autorizaţia de funcţionare, • Fotbal. Dorinţa iubitorilor fotbalului din Vulcan de a
U); PE- pentru care s-a trimis adre vedea pe stadionul oraşului o divizionară A nu a putut fi
î glorie iost premiale. Printre au să la I.S.C.I.R. Sibiu, în a- satisfăcută de favoriţii lor. In meciul din „Cupa României",
dispă- torii lor se numără joi, 16 octombrie, echipa Minerul Vulcan a fost întrecută
c) Irr- Ghcorghiţa Măleanu (Vîl ceastă vreme fiind folosi de Pandurii Tg. Jiu (div. B) cu scorul de 1—0. Poate in e-
—ăpuş- cea), Maria Oprea (Criş- te la blocurile cu pricina diţia următoare a competiţiei...
(Repu- — respectiv C.M. 1, C.M. 4 • Calificare. La concursul brigăzilor artistice din unită
!ub pa- cior), Emilia Slăv (Arad), şi G. 1 — ascensoarele ce ţile comerciale, desfăşurat in această săptămină la Deva,
ultural); Aurelia Buruş (Mureş), formaţia din cadrul I.C.S.A.-A.P. Petroşani — alcătuită din da
•i (Mun- lorlalte scări. Facem aici o lia Bîrzu, Valerica Iovan, Tică Bărbulescu, Gheorghe sereş
M : Bu- Ion Boiangiu (Gorj), Al. scurtă paranteză pentru a şl Octavian Ţicleanu — a ocupat locul I, calificîndu-sc pen
l ; LO- Nechiior (Botoşani), Ion tru faza pe ţară. Felicitări şi succese la faza superioară a
pe va- Păr caş (Sibiu), Elena Fe arăta că problema autoriză concursului.
Lnerul) ; rii lifturilor de către o Ieri, - la Vulcan a avut loc deschiderea cercului foto-
(Mun- ciorii (Prahova), Sînzia- I.S.C.I.R. nu e chiar simplă, cineelubului, cu participarea tuturor artiştilor amatori clin lo
: Bună na Moldovan (Băiţa), Ion calitate. Un alt cineclub va fi înfiinţat la I.M. I.onea. Oa-
imbrie); Nou bloc de locuinţe cu magazine la parter, In oraşul Brad. Buştea (Ilia). autorizarea întîrziind nu o cineclub, cu participarea tuturor artiştilor amatori din lo-
1 Toma Foto : V. AZUGEANU dată peste limitele rezona mai ales că aceştia şi-au propus să sprijine acţiunile de
AŞTIE : bile. popularizare a experienţei înaintate, de întărire a ordinii
me spe- şi disciplinei, stimularea spiritului gospodăresc, respectarea
tehnologiilor de lucru şi legislaţiei etc.
achetele • Premieră. O nouă premieră anunţă Teatrul de stat
GEOA- Valea Jiului din Petroşani pentru astăzi, la ora 18, în sala
mtnt la ION MARIN ALMĂJAN : Elisabethei Taylor. casei de cultură. Este vorba de piesa ,,In căutarea sensului
! CUltU- „Vis de glorie“ este, pierdut", semnată de dramaturgul Ion Bâieşu. Autorul va
încurile aşadar, o remake după o fi prezent la premieră, cu care prilej se va' întîlni cu pu
Dpular); Jornada' blicul.
iragică ; peliculă care, la rindul ei,
1b (Ca- a întrunit sufragiile publi C. A. VO'NESCU
4ERIA : Ion Marin Almăjan se într-o impresionantă fres surilor, intîmplăriior şi cului. în orice caz, iilmul
5 lungă că literară. Depăşind no culoarea descrierii.
Teatru] numără printre acei pro iui Bryan Forbes se urmă au fost găsiţi transpor.tînd
zatori care au adus in li ţiunea de roman-cronică, NICOLAE DOLANGA reşte cu plăcere, nu numai
teratură o lume inedită, siluîndu-se „între docu redactor pentru iaptul că narează cu un autoturism, de la
plină de pitoresc şi dra mentar şi ticţiunea isto la Radio Timişoara istoria palpitantă a unei Oradea, şapte casetofoane
matic. Subliniind încă de rică“, (observaţia criticu cariere sportive de excep şi 46 de casete cu benzi
ia cartea de debut („Sînt lui Marcel Pop-Corniş), Vis de glorie ţie, ci şi pentru modul în de magnetofon. Marfa nu
destinată...
era
aprovizio
dator cu o durere"), ma „Tornada“ ■ impresionează care Forbes povesteşte • In ce scop ? întreba nării de iarnă. Mai ales
turitatea stilistică şi de prin tipologia umană lip Rareori ne este dat să drumul lung şi anevoios rea şi-au pus-o şi cei ce că, anterior, Vasile Ghin
gîndire a tînărului proza sită de subiectivism, prin întîlnim pe un generic a- al iui Sarah, pînă la me au sesizat organele de mi
ceanu a mai vîndut cinci
tor, Sînziana Pop preve investigarea socială şi psi tîtea nume de prestigiu ca dalia olimpică de aur. Da. liţie, cum că, Vasile Doic, radiocasetofoane
cu
pre
dea „un nume. în contex hologică a fenomenelor de pe acela al Ulmului „Vis Forbes este un cineast ca din Vulcan, ar deţine jle- ţul cjp 5000 lei bucata. De
tul nostru literar“. Roma tristă amintire — legio- de glorie“. Bryan Forbes re posedă morlologia iil-
nele care au urmat : „Spli narismul, iascismul, răz — care semnează deopo mică la cotele înaltei ar gal aur şi mărfuri de pro desubturile afacerii se vor
ne-mi unde duce acest boiul. Personajul Pan, în- trivă scenariul şi regia —, te. EI este, în primul rînd, venienţă străină. Răspun afla pentru că cercetările
drum“ şi „Neîmpăcaţi în tîinit şi în celelalte cărţi, tînăra Tatum O'Neal — un adept incontestabil ai sul îl vor afla după ce continuă.
mînie“, au dovedit cu pri apare în „Tornada“ cu a- protagonista peliculei —, realismului, urmărind per instanţele de judecată se © Ce le-a trecut f*rin
sosinţă că Ţara Almăjului celaşi pitoresc inconiun- Ghristopher Plummer, An- severent obiectivul reilec- vor pronunţa. Pentru că, cap. Lui Ioan Buceş, şo
a dat prin I. M. Almăjan dabil, purtător al unor va thony Hopkins, Nanetle tării totale. Psihologia la percheziţia efectuată la fer la I.M. Hunedoara, cu
pentru lori esenţiale ale spiritua complexă a personajelor domiciliul lui V.D. s-au noscut cu antecedente pe
Vremea pe cel dinţii prozator al Newman — interpreţii ce gr. nale şi lui Emil Lăzărea-
v
■ va de- ei, minuţios şi sensibil în lităţii ţărăneşti. Recompu- lorlalte roluri principale este investigată cu cele găsit, într-adevăr, 67
1 se va alegerea personajelor şi nînd atotcuprinzător lun — sînt cu toţii in prima mai line mijloace, prin aur în bijuterii, deţinute nu, încadrat la E.M. Ghe-
sfirşi- gul şi complicatul proces prisma punctelor de tan ilegal, precum şi 55 pa lari, fost condamnat, le-a
cădea situaţiilor celor mai sem linie a cinema!ogralului trecut prin cap să fure un
oaie cu nificative. Cu romanul de restructurare a socie de bună calitate, vizibil genţă ale universului su chete ou ţigări Kent. Do autocamion. ldeea au
t, aver- „Sentimentul puterii“, apoi, tăţii din perioada amin desolidarizat de esteti fletesc cu mediul. Bun cu sarul penal ce i s-a întoc
Insoţi- I. M. Almăjan îşi extin tită, I. M. Almăjan con noscător al labirintului re mit va urma însă calea le pus-o în aplicare in noap
lectrice. ca ¡acilului ce bîn- tea de 14 spre 15 octom
erat cu de aria de investigaţie a vinge prin intuirea exactă tuie în produsele de laţiilor umane, Bryan For gală. brie, cînd au furat auto
de 40- spaţiului bănăţean. a mecanismelor psihologi serie. Dar mai există două bes (aşa cum a lăcut-o şi © Tot de-ale speculei.
idomina ce, sociale şi politice. De în „Camera în iormă de camionul 21-HD-2071 al
a mini- Romanul apărut recent, motive de interes, deloc L“) transcrie şi in acest Numiţii Petru I-ndrieş, de I.M.H., pe care apoi l-au
tre 7 şi TORNADA (Ed. Eminescu), la detaliul cinematogralic neglijabile: la baza sce 34 de ani, din Ribiţa, şo abandonat în oraşul Hu
naximă continuînd preocuparea la deschiderea largă spre nariului stă un roman de iilm al său stări dintre fer la I.T.A. Deva şi Va nedoara. Ambilor li s-au
scriitorului pentru sonda semnificaţie şi reflecţie, mare succes al lui Enld cele mai interesante, o at sile Ghinceanu, de 20 de
bl răci- mosferă specială, cu o e- întocmit acte de trimitere
ult no- rea spaţiilor inedite ale romanul „Tornada“ se im Bagnold, iar ecranizarea ani, fără ocupaţie, cu do în judecată. Asta nu le-a
•se de istoriei sud-veslului ţării, pune prin tehnica nara acestuia, în 1944, a impus xemplară economie a mij miciliul ' flotant în Deva.
i rafale cuprinde o amplă perioa ţiunii, prin arta portretu un nume care avea să a- loacelor artistice. mai trecut prin cap
(Meteo-
Rubrică realizată cu sprijinul
Ludovic dă (1919—1944), expusă lui, prin profunzimea sen jungă iaimos, pe acela al AL. COVACI s ¡ Inspectoratului ¡ur*otean de interne I