Page 64 - Drumul_socialismului_1980_10
P. 64
-»tfeíeca »
etenie în ţara noastră
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VÂ !
La invitaţia tovarăşului
Nicolae Ceauşescu, secretar Convorbiri oficiale înfre
V - y¿ general al Partidului Comu
nist Român, preşedintele
Republicii Socialiste Româ tovarăşii Nicolae Ceauşescu
nia, sîmbătă dimineaţa a so
sit la Giurgiu, într-o vizită şi Todor Jivkov
de prietenie în ţara noastră,
tovarăşul Todor Jivkov,
prim-secretar al Comitetului Sîmbătă după-amiază, în cu căldură pentru inviiatia
Central al Partidului . Comu staţiunea montană Timiş, au de a vizita România, expri-
nist Bulgar, preşedintele avut loc convorbiri oficiale mîndu-şT încrederea că în
Consiliului de Stat al Repu între tovarăşul Nicolae ţelegerile care vor fi con
blicii Populare Bulgaria. Ceauşescu, secretar gene venite cu acest prilej vor
ral al Partidului Comunist reprezenta o nouă contri
Devenite tradiţionale, re Român, preşedintele Repu buţie la diversificarea şi a-
petate an de an, găzduite blicii Socialiste România, şi profundarea prieteniei şi
pe pămîntul României sau
tovarăşul Todor Jivkov, conlucrării multilaterale ro
EM Bulgariei, întîlnirile priete prim-secretar al Comitetului mâno-bulgare.
neşti dintre cei doi condu
Central al Partidului Comu
în timpul convorbirii, to
SI Al CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN cători de partid şi de stat nist Bulgar, preşedintele varăşii Nicolae Ceauşescu
contribuie hotărîtor la întă
Consiliului de Stat al Repu
rirea prieteniei şi dezvolta blicii Populare Bulgaria. şi Todor Jivkov au proce
dat la o informare recipro
rea multilaterală a colabo în cadrul convorbirilor, că cu privire la activitatea
Anul XXXII, nr. 7139 DUMINICĂ, 19 OCTOMBRIE 1980 4 pagini — 30 bani rării frăţeşti dintre partide tovarăşul Nicolae Ceauşescu ce se desfăşoară în cele
le, statele şi popoarele noas şi-a exprimat satisfacţia două ţări in domeniul con
tre, pe baza deplinei egali pentru noua întîlnire româ- strucţiei socialiste, relevînd
Cuvintarea tovarăşului Nicolao Ceauşescu ia Plenara tăţi în drepturi, a respectu no-bulgară la nivel înalt şi succesele obţinute în înde
încrederii
convingerea
şi
reciproce,
manifestat
lui
şi-a
plinirea
planurilor
cincinale
deteirmijiă adîncirea conlu că ea va contribui la dez 1976—:1980 în România şi
CC. al P.C.R. din 14 15 octombrie 1980 crării româno-bulgare, în in voltarea şi mai puternică a R.P. Bulgaria, precum şi în
teresul construcţiei socialis relaţiilor tradiţionale de legătură cu trecerea ia în
mului în ambele ţări, al prietenie şi colaborare din
cauzei păcii şi securităţii in tre partidele, ţările şi po făptuirea în cele mai bune
ternaţionale. poarele noastre. condiţii a viitoarelor pla-
La rîndul său, tovarăşul
îndeplinirea planului pe acest an şi pregătirea (Continuare în pag. a 4-a) Todor Jivkov a mulţumit (Continuare în pag. a 4-a)
a n
m ei muncig pe
Cu două luni şi, jumătate bază solidă pentru întregul Subliniind coordonatele
înaintea încheierii anului, din cincinal 1981 —1985. principale ale Programului
iniţiativa conducerii partidu Intr-un strălucit spirit de a- naţional unic de dezvoltare
lui, personal a tovarăşului naliză' şi sinteză, de interpre economico-socială a Româ
Nicoîae Ceauşescu, a avut tare ştiinţifică şi înţelegere niei pe anul 1981, pornind de
loc Plenara C.C. al P.C.R. profundă a fenomenelor poli la succesele obţinute, dar re-
care a dezbătut şi aprobat tice, economice şi sociale cu levînd şi unele greutăţi şi ne MUNCĂ RECORD ÎN AGRICULTURA
în deplină unanimitate Pla care se confruntă naţiunea ajunsuri care s-au mai ma
nul naţional unic de dezvol română, tovarăşul Nicolae nifestat în activitatea produc ® Folosirea atelajelor
tare economico-socială a Ceauşescu a evidenţiat cu tivă şi care au făcut ca rea U R G E N Ţ E :
României pe anul 1981, a a- justeţe şi legitimă mulţumire lizările să nu fie ia nivelul po proprii la transpor
nalizat stadiul îndeplinirii realizările deosebite obţinute sibilităţilor, tovarăşul Nicolae RECOLTAREA PORUMBULUI, TRANS tul şi depozitarea
prevederilor de plan pe anul de poporul nostru, sub con Ceauşescu a dat preţioase PORTUL Şl DEPOZITAREA PRODUCŢIEI furajelor, acţiune ca
1980 şi pe actualul cincinal, ducerea clarvăzătoare a parti indicaţii şi orientări pentru ONORAREA OBLIGAŢIILOR LA FONDUL re trebuie grabnic
in cuvintarea rostită cu acest dului, în anul 1980,- în în îmbunătăţirea activităţii de
prilej de secretarul general treaga perioadă 1976—1980, viitor. Este necesar, în primul DE STAT finalizată ;
al partidului se regăsesc idei, Succesele remarcabile înre rind, ca în perioada care a ÎNSILOZAREA FURAJELOR ® Onorarea obligaţii
gînduri şi orientări de o ines-, gistrate în toate domeniile de mai rămas din acest an să TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA NU
timabilâ valoare teoretică şi activitate atestă hărnicia, pri se acţioneze cu forţe sporite TREŢURILOR lor la fondul de stat ;
practică menite să mobilize ceperea' şi dăruirea tuturor pentru recuperarea unor res
-
zi plenar masele de oameni celor ce muncesc din patria tanţe atît în activitatea in EXECUTAREA ARĂTURILOR DE TOAM © Pregătirea terenu
ai muncii la acţiune dinami noastră — români, maghiari, dustrială cît şi pe şantiere, NA lui şi trecerea la re
că, hotărîtă, pentru materia germani şi de alte naţiona să se facă totul pentru în alizarea noilor plan
lizarea exemplară a prevede lităţi —, hotărîrea unanimă deplinirea prevederilor de taţii de pomi fruc
rilor Congresului al Xll-lea al de a transpune neabătut in plan pe acest ultim trimestru în săptămîna pe care o Tole i 37
pa.tuiului, îndeplinirea inte- viaţă politica partidului, în al anului. „Am hotărit in Co încheiem, făcînd bilanţul re Dobra 36 tiferi ;
arsfc a sarcinilor de plan pe demnurile şî indicaţiile date mitetul Politic Executiv — a zultatelor obţinute la recol Haţeg 34 © Accelerarea lucrări
acest an şi pregătirea temei in repetate rînduri de secre spus secretarul general al tarea porumbului, constatăm Orăştie 32
nică, sub toate aspectele, a tarul general al partidului, de partidului — ca toate între — aşa cum rezultă şi din Geoagiu 30 lor de construcţie
Planului naţional unic de dez a-şi aduce din plin contribu prinderile care-şi realizează graficul de mai jos — că • Deva 22 la obiectivele zoo
voltare economico-socială a ţia la dezvoltarea şi prosperi cele mai avansate sînt uni Simeria 11
României pe anul 1981 — tatea României socialiste. {Continuare in pag. a 2-a) tăţile agricole socialiste din tehnice ;
consiliile unice agroindus Acum, cînd timpul pre-
triale Brad, llia, Hunedoara soază, cînd vremea poate © Pregătirea în cele
mai bune condiţii a
„ZIUA EBOETICIAIM“ ÎN ZIARUL DE AZI; şi Călan, care se apropie de deveni instabilă o ricin d. adăposturilor pentru
50 la sută, iar cele din con
este absolut necesar ca pre
conducerea
sub
® 60 de ani de Ia greva siliile unice Toteşti, 'Dobrn, tutindeni, şi organizaţiilor iernatul animalelor.
Geoagiu
şi
Orăştie
organelor
Haţeg,
Preţuire muncii fâurarîfor generală din 1920 : au realizări intre 30 şi 37 la de parlid, consiliile popu
împreună eu întreg pro sută. Cele mai mici procen lare, comandamentele loca IN PAGINA A II-A
d© lumina letariatul român, mun te le au unităţile din consi le şl conducerile unităţilor
citorimea hunedoreană liile unice Simeria şi Deva. agricole să acţioneze cu şi IN UNITĂŢILE
Astăzi este „Ziua ener- ternicele cetăţi energetice s-a ridicat la lupta îm Iată cum au avansat lu mai multă stăruinţă —• aşa CONSILIULUI UNIC
geticîanuluU, prilej de o- de pe Bicaz, Lotru, Argeş, potriva exploatării crările la. culesul porumbu cum ne îndeamnă secreta
niagiu adus oamenilor de Someş, de la Porţile de lui pe consilii unice agroin rul general al partidului, to AGROINDUSTRIAL
Ia pupitrele de comandă Fier, Luduş, Mintia, Işal- • Consemnări : Horea dustriale, pînă la data de 18 varăşul Nicolae Ceauşescu SIMERIA
ale termo şi hidrocentra niţa, Turceni, Rovinari etc. octombrie : — mobilizând toate forţele
lelor, ale staţiilor de înal A fost creat şi s-a ampli • Angajaţi cu sinceritate Consiliul satelor şi folosind din plin INTENSIFICAREA
tă tensiune, oamenilor ca ficat continuu sistemul e- la viaţa vremii unic 0/ mijloacele mecanice pentru MUNCII
. u
re veghează zi şi noapte nergetic naţional, reţelele a face din fiecare zi a săp-
la producerea şi distribui electrice de înaltă tensiu • DEVA — actualităţi Brad 44 tămînii viitoare, o zi de LA CULESUL
rea energiei electrice şi la ne impînzesc ţa’ra de la • Reflector llia 43 vîrf, o zi a ritmurilor înal PORUMBULUI !
funcţionarea sistemului e- un hotar la altul, ducînd Hunedoara 43 te la efectuarea lucrărilor
nergetic naţional, spre bu lumina în cele mai înde Călan 41 din campania de toamnă.
nul mers al economiei părtate aşezări, în fiecare
româneşti. Săfbălorirea casă. în acest fel, energe
„Zilei energeticianului“ — tica românească a păşit
manifestare devenită tra- mereu cu un pas înaintea
dilională — semnifică pre celorlalte ramuri ale in
ţuirea de care se bucura dustriei, oferindu-Ie aces
această categorie de oa tora condiţii prielnice de -
meni ai muncii din partea dezvoltare, în conformita
partidului şi a statului, a te cu politica ştiinţifică a
întregului popor, prilejuieş partidului de creare a u-
te momente de bilanţ, de nei puternice industrii so
angnjare spre noi succese cialiste. în anii socialis
în producţie. mului şi cu deosebire în
Concepînd şi înfăptuind ultimul deceniu şi jumă
vasta operă a industrijpli- tate, de cînd în fruntea
zării socialiste, Partidul partidului şi statului nos
Comunist Român a pus în tru se află tovarăşul
prim-planul acestui proces Nicolae Ceauşescu, ener
crearea unei energetici pu getica românească a fost
ternice, capabilă să facă orientâtă spre punerea în
faţă nevoilor mereu cres- valoare a surselor hidro
cînde de energie ale eco grafice ale patriei, spre
nomiei româneşti în plin folosirea în mai mare mă
şi multilateral avînt. Prin sură a surselor de care
fondurile de investiţii tot dispune ţara noastră. Ur-
mai importante alocate an
de an, au fost create pu fConiinuare în pag. a 2-a) Camera de comandă a grupului energetic ar. G, de la C.T.E. Mintia pus de curtnd în funcţiune.
Polo ; ‘ VIKGir, ONOIU
