Page 65 - Drumul_socialismului_1980_10

X-

Pag. i DRUMUL SOCIALISMULUI NR. F

Însuîleţitor îndemn
ZIUA...ENERGETICIANULUll (Urmare din pag. 1) Reducerea pe toate căile a

consumurilor de materii pri­ dumi?
Preţuire muncii făurarilor de lumină sarcinile pe ultimul trimestru me, materiale, combustibil şi J9 OCT(
energie, recuperarea şi re­
să fie considerate — chiar
introducerea în circuitul eco­
dacă mai au minusuri pe pri­
mele trei trimestre — că au nomic a tuturor materialelor 8,3« Tot. Inain
9,05 Film serii
(Urmate din png. 1) milor ani pe acesle me­ realizat planul şi deci să pri­ refoiosibile, lărgirea bazei pii : „Pis
leaguri. în prezent se lu­ „Anonimii“ U. E. Peroşenl mească toate drepturile de proprii de materii prime, pre­ Episodul
9,40 Omul şi
mîndu-se indicaţiile date crează intens la edifica­ participare ia beneficii". gătirea şi perfecţionarea for­ 10.00 Viaţa sat
de secretarul general al rea stelei hidroenergetice lată o măsură de mare în­ ţei de muncă sînt alte sar­ 11,45 Bucuriile
Premieră
partidului, pe rîurile in­ de la Rîu Mare-Retezat, Drăghici, Petru Munteanu semnătate care -are dărui cini ce trebuie să stea în a- 15.30 De strajă
terioare au început şi se obiectiv de mare anvergu­ şi fratele său Viorel. Dacă să-i însufleţească pe oame­ tenţia colectivelor de muncă. 13.00 Telex
află în construcţie sau în ră. La termocentrala de la se întîmplă ca în instala­ nii muncii din toate dome­ După cum se ştie, Comite­ 13.05 Album di
— Umor
exploatare puternice ce­ Mintia a fost pus recent ţie să apară o'cît de mică niile de activitate, să mobi­ tul Politic Executiv a hotărît 14.00 Woody, c
tăţi de forţă şi lumină în funcţiune cel de al 6-lea neregulă lăcătuşii din e- lizeze dinamic masele la ca în anul şi cincinalul vii­ buclucaşă
cum sînt cele de pe Lotru, grup. Au fost construite chipa lui Bela Binder răs­ muncă hotărîtă, ordonată, e- tor să restrîngă activitatea de 14.30 Călătorie
mea. Roi
Someş, salba de pe Bicaz, noi staţii de transformare, pund fără şovăire prezent. ficientă, pentru ca planul investiţii, să nu se mai în­ 15.30 Tclesport
hidrocentrala de pe Rîu linii electrice de înaltă şi Pentru ei noţiunea de trimestrului IV să fie îndepli­ ceapă nici o lucrare pentru — Handbi
Mare-Retezat şi altele. Au medie tensiune. nit integral, la toţi indicato­ care nu există asigurate toa­ Poliltet
fost construite termocen­ Răspunzînd grijii de ca­ noapte sau zi nu există, rii. in acest fel se va asigu­ te condiţiile. Aceasta presu­ ra — !
za a
trale ce valorifică zăcă­ re se bucură, energeticie- ele fiind înlocuite cu da­ ra o bază trainică planului' pune insă ca toate lucrările trare <
mintele de cărbune infe­ nii din judeţul nostru sînt torie. Acelaşi cuvînt ca­ pe anul viitor.— an de ple­ din acest domeniu să fie te­ şoara
rior din Oltenia. Aceste angrenaţi puternic în di­ racterizează şi modul cum care intr-un nou şi important meinic pregătite, executate — La or:i
Oorvin
realizări — intuindu-se cu recţia producerii unor can­ se achită de sarcini lăcă­ cincinal pentru edificarea în termen şi la un înalt ni­ (repriz
multă vreme înainte criza tităţi tqt mai mari de e- tuşii de la reparaţii caza­ multilaterală a României so­ vel de calitate şi funcţiona­ Transn
tă de
de energie pe scară mon­ nergie electrică, în condi­ NICOLAE DKAGjUCI, o- ne şi turbine Dragomir cialiste. Ritmurile de dez­ litate. — Câmpii
perator turbine — U.E. Pa­
dială — relevă concepţia ţii de eficienţă maximă — roşeni. Lucaci, Arpad Bereş, Cor­ voltare stabilite pentru 1981 Un domeniu hotărîtor pen­ >nice 1
realistă a conducerii parti­ indicator de seamă al nou­ nel Jianu şi Ferdinand sînt mai ponderate, tocmai tru dezvoltarea patriei noas­ Finale!
dului şi statului nostru de lui mecanism economico- Pe energeticienii din Oprişon. pentru a consolida ceea ce tre îl constituie comerţul. Va Rezum
Ia Var
valorificare superioară a financiar, al autoconduce- Paroşeni i-am vizitat de Exemplele ar putea con­ am făcut bun în anul şi cin­ trebui să diminuăm volumul 17.20 Ecrauizăr
surselor de care dispune rii şi autogestiunii. Obiec­ multe ori la locurile lor tinua cu- tot atîtea nume cinalul pe care-l încheiem. importului, să importăm nu­ nu ; „N
re şti lor“
România în prezent şi in tivul central al preocu­ de muncă, de multe ori Totuşi sînt o serie de pro­ mai mărfurile de care avem 18.40 Micul eci
perspectivă. în paralel, părilor actuale îl consti­ de oameni care fac ca bleme de soluţionat, trebuie strictă necesitate, dar în a- mici
s-au creat puternice colec­ tuie traducerea în viaţă le-am făcut publice rezul­ despre colectivul Uzinei acţionat cu mai mare forţă celaşi timp să exportăm can­ 19.00 e-juma
:
tive de energetlcieni capa­ a hotărîrilor celui de-al tatele. La prima vedere electrice Paroşeni să se in unele d recţii hotăritoare tităţi mai mari de produse, ~ Antena. (
bili să muncească fără pre­ Xll-lea Congres al P.C.R., par nişte anonimi. Dar nu vorbească numai de bine. pentru asigurarea progresului în vederea echilibrării balan­ nici
get pentru a asigura ţării ale Programului cu privi­ sînt. Nu sînt pentru că Ne oprim aici, nu înainte şi dezvoltării patriei. ţei de plăţi, diminuării da­ — Specta
de juri
energia de care are ne­ re la dobîndirea, la fine­ exemple ca Mihai Slăvei, însă de a arăta că de la Se impune cu pregnanţă a- toriilor, lichidării dobînzilor, 20,25 Film ari
voie. le deceniului în care vom Carol Dornic, Ion Itu, Pe­ începutul anului aceştia plicarea neabătută a noului care afectează venitul naţio­ go“. Prei
Energetica hunedoreană păşi în curînd, a indepen­ tru Radu şi colegii din tu­ împreună cu toţi cei care niecanism economico-finan- nal. Producţii
ciar, aşezînd întreaga activi­
Secretarul general al parti­
lor ainer
s-a înscris plenar în acest denţei energetice a patriei. muncesc la Paroşeni, au tate din domeniul economiei dului a făcut o amplă ana­ 22.05 Telejurn:
amplu şi multilateral pro­ Este un deziderat care-i rele lor de la secţia ex­ Sport.
însufleţeşte pe energeti- produs peste prevederile şi social pe principiul auto- liză a rezultatelor . nesatisfă-
ces al dezvoltării econo- cienii hunedoreni — deta­ ploatare termomecanică de plan 30 492 000 kWh, conducerii muncitoreşti şl au- câtoare şi a posibilităţilor
mico-sociale a patriei. A- şament de frunte al eco­ sînt conştiinţe mereu tre­ togestiunii, conferind maximă din agricultură, relevînd că LUNI, 20 f
cum 24 de ani a fost pusă realizînd în proporţie de eficienţă întregii activităţi se poate organiza mai bine 16.00 Emisiune
nomiei acestor meleaguri, ze pentru a asigura o
in funcţiune termocentrala hotărît să-şi îndeplinească funcţionare continuă a u- 103 la sută graficul de pu­ productive. Intrucît planul pe munca, că trebuie lichidată ghiară
de la Paroşeni, mai apoi în cele mai bune condi- tere efectiv utilizabilă pu­ anul 1981 şi pe cincinalul vii­ starea de dezordine şi indis­ 18,50 1001 de !
s-a edificat puternica ce­ ţiuni înaltele îndatoriri zinei. în categoria oame­ să la dispoziţia sistemului tor se bazează pe o norma­ ciplină, că în flecare judeţ 13.00 Telejurn;
19.20 Actualita
tate energetică de la Min­ ce-i revin în acest an, în nilor de bază pot fi în­ energetic. re raţională a consumurilor, sînt condiţii pentru creşterea 19.40 Film ser
tia, una dintre cele mai de cincinalul viitor şi în per­ scrişi, fără teama £e a pe o judicioasă tipizare a producţiei vegetale şi ani­ Puternici
seamă înfăptuiri ale ulti- spectivă. greşi, turbiniştii Nicolae C. IOVĂNESCU produselor şi materialelor, a male, pentru realizarea fon­ episodul
diferitelor ansamble şi sub­ dului de stat la toate pro­ 20.10 Cadran )
ansamble, este necesar să se dusele agricole. Şi în jude­ 20,35 Roman-f
Mintia Generatoarele încheie cit mai rapid lucră­ ţul nostru, printr-o mobiliza­ nea neaj
rile de tipizare şi normare a re generală a tuturor oame­ 22.10 Telejurn;
nilor muncii, printr-o muncă
consumurilor materiale la ni­
de lumină şi forţă velul fiecărei întreprinderi, in dinamică în toate domeniile
acelaşi timp, pentru sporirea de activitate, planul pe tri­
termocentralei de la Min­ rînduri trebuie interpreta­ producţiei materiale şi asigu­ mestrul IV a.c. poate fi în­
deplinit, asigurîndu-se tot­
tia acum, de „Ziua ener- tă ca începutul unei lungi rarea unei eficienţe economi­
odată baza planului pe anul
geticianului“ : planul la coloane de nume — mun­ ce ridicate trebuie’ militat viitor, materializînd prevede­ DEVA: Vis
capitolul putere efectiv u- citori, maiştri, ingineri — consecvent în direcţia creşte­ rile celui de-al Xll-lea Con­ tria); Heidi 1
tilizată a fost îndeplinit în ce se disting prin calităţi rii productivităţii muncii, în­ tul calului (
proporţie de 102,6 la sută, politico-profesionale deose- deosebi pe seama automati­ gres al partidului şi sporin- DOARA: Casi
(Flacăra);
Ti
planul producţiei de ener­ bine: Ioan Jula, Mircea Fîr- zării şi mecanizării procese­ du-ne contribuţia la .opera -vurgistul);
gie electrică a fost depă­ tat, Ioan Damian, Nicolae lor de producţie, a moderni­ de edificare multilaterală > Ma (Arta
f
DAN IOAN, electrician
şit cu peste 150 milioane Pan{a, Nicolae Lazâr, Ioan PRAM — C.T. Gurabarza. zării şi înnoirii produselor. patriei socialiste.
kWh, iar cel al produc­ Ursan, Nicolae Stanciu, (Uniri...,
ţiei nete cu peste 4,5 mi­ Kiss Francisc, Petru De­ Autor al succeselor in unităţile Consiliului unic rută (7 N>
lioane lei. Aceste depăşiri breţin, Petru Popa. toarcerea lui
substanţiale au fost obţi­ Despre colectivul Min­ ““întregul colectiv neanu — ser
blica) j LUP!
nute în contextul unor tiei s-ar putea spune mul­ agroindustrial Simeria tru steagui
preocupări asidue pe linia te alte lucruri frumoase. Moarte pe N
reducerii continue a cos­ Au fost obţinute importan­ de la C.T. Gurabarza (Muncitoresc)
mul care ne
tului producţiei, a consu­ te succese în domeniul a- în cinstea „Zilei energe- Intensificarea muncii citoresc);
M1KCEA DElIEL, electri­ mului de combustibil, eco- licianuliu“ şi oamenii mun­ ceafurul);
cian — C.T.E. Mintia. similării de subansamble cii (lin cadrul C.T. Gura- aventuri p
nomisindu-se, în perioada şi rocondiţionării de piese barza raporlează realizări la culesul porumbului! don (Minerii
trecută din acest an, 580 de schimb. Mulţi oameni meritorii. Am reuşit să de­ Drumul oase
Cetatea energetică din tone combustibil conven­ sînl preocupaţi de lărgi­ păşim producţia de energie Preşedintele Consiliului Rapoltu Mare şi Bobîlnar La resc); ANIN
(Muncitoresc)
apropierea Devei, de la ţional şi -244 MWh ener­ rea continuă a orizontului termică cu 2 706 gigacalorii, unic agroindustrial Simeria, Rapolt, vineri, în ziua rai­ Ştrengarii (
o
bună
asigurind
repartiza­
Mintia, este una dintre ce­ gie electrică, în condiţii­ lor politic, profesional şi re a acesteia la consuma­ tovarăşul Sabin Iga, afirma dului nostru, au ieşit la re­ BRAD : Di
le mai mari unităţi de a- le creşterii continue a can­ de cultură generală. Mulţi tori, în funcţie de diagrama că în unităţile cooperatiste coltatul porumbului de pe (Steaua ro
cest fel din ţară, furnizînd tităţii de energie realiza­ tineri urmează cursurile de reglaj. De menţionat că de pe raza consiliului cam­ o tarla de 42 ha, un mare BARZA ;
(Miner
liard
de
amintit
plusul
producţie
— după punerea în func­ tă pe bază de cărbune. liceului seral, alţii sînt în­ a fost obţinut prin reduce­ pania agricolă din această număr de oameni. Referin- Detaşament 1
ţiune a celui de al şaselea Dar cea mai mare realiza­ scrişi ia şcoli de maiştri, rea consumului de combus­ toamnă se desfăşoară în- du-se la această lucrare, in­ cială (Patr,
grup — circa 10 la sută re a Mintiei — de fapt la institute de învăţămînt tibili convenţionali, faţă de tr-un ritm mulţumitor. Am ginerul şef al unităţii, tova­ galbene (FI;
GIU-BAl:
I
plan, cu peste 700 tone. De
din producţia de energie izvorul frumoaselor suc­ superior, la cursuri de asemenea, în vara acestui încercat să punem alături răşul Cornel Tărăpoancă, frontieră (
electrică a ţării. Aici mun­ cese ce le raportează a- specializare. Iată, în puţi­ an, muncitorii de la atelie­ afirmaţia interlocutorului considera că. au fost luate ră); HATF.
ceşte un colectiv de oa­ cum, la încheierea unui ne cuvinte, un colectiv rul de reparaţii au contri­ nostru cu situaţia reală de toate măsurile pontru ca ea — seriile I-
BRAZI ; Va
capacităţii
buit
la
sporirea
meni ce se caracterizează cincinal bogat în realizări prestigios, ce păşeşte ferm, de funcţionare a C.T. Gura- pe teren. într-adevăr, cu să se desfăşoare într-un CALAN ; B!
prin înalte valenţe politi­ barza cu 0,5 gigacalorii pe sa de oul tui
şi la începerea altuia, mă­ avîndu-i în frunte pe co­ toate condiţiile deosebite ale ritm cît mai rapid. Astfel, vine de Ia r
ce şi profesionale, prin dă­ reţ în perspective — o munişti, pe drumul înde­ oră. Lucrarea a fost execu­ acestei toamne, însămînţa- în paralel cu culesul se lu­ riile I-1I <11
tată ‘ in întregime cu forţe
ruire în realizarea impor­ constituie colectivul, oa­ plinirii exemplare a dato­ proprii şi, prin urmare, de rea griului se va încheia crează la tăiatul şi trans­ RIA : Câini,
tantelor sarcini ce îi re­ menii ce-1 alcătuiesc. Ter­ riei, pe calea unor înfăp­ la 5 septembrie a.e., am în următoarele zile. Ca un portul cocenilor cu atela­ lungă (Mu
Teatrul cel 1
de
vin. Dar despre oameni, mocentrala are mulţi oa­ tuiri ce-1 situează în rîn- Început probele livrînd punere argument al celor spuse jele. Culesul porumbului a GHELARI ;
funcţiune,
in
apă
despre hărnicia lor, cel meni buni, şi Toarte buni dul colectivelor fruntaşe caldă menajeră consumato­ mai sus precizăm că la început şi în celelalte uni­ (Mim citoresc
mai elocvent, vorbesc fap­ aşa că, practic, enumera­ de pe meleagurile hune- rilor. C.A.P. Rapoltu Mare semă­ tăţi din cadrul consiliului,
tele de muncă, realizări­ rea tuturor ar fi imposibi­ dorene. IOAN LUŢ natul celor 150 ha planifi­ dar încă destul de anemic
le. Iată ce raportează cei lă. De aceea lista pe ca­ şeful secţiei C.T. cate s-a încheiat în cursul la Băcia şi Tîmpa, unde
ce alcătuiesc colectivul re o prezentăm în aceste TRAIAN BONDOR Gurabarza zilei de vineri, iar la C.A.P. consiliile de conducere ale
Bobîlna se va termina as­ C.A.P. nu au luat cele mai
tăzi. în celelalte unităţi — hotărite măsuri pentru mo­
Timpul pr
Preocupări şi realizări la U.E, Deva Simeria, Sîntandrei, Băcia bilizarea cooperatorilor la azi, 19 octoi
şi Tlmpa — însămînţatul această importantă lucrare va îl instabil
Colectivul de oameni ai mul pe 4 luni al I.L. Deva — Rezultatele muncii energe- cunoaşte un ritm înalt. A- a toamnei. Aici se impune, mult nor Os.
muncii de la întreprinderea Chişcădaga; a economii la ticienilor se răsfrîng asupra deci, o mai largă mobiliza­ şi averse lo
de reţele electrice Deva cin­ consumul pentru iluminatul tuturor consumatorilor, atît cest lucru a fost posibil prin VîntiU va su
steşte „ziua energeticianului“ public şi utilizări casnice — casnici cit şi industriali, detaşarea formaţiei de chi­ re de forţe, căci în multe intensiiicări
cu realizări deosebite la prin­ 4 354 MWh — necesarul func­ fiind îmbunătăţite condiţiile mizare — care are un nu­ tarlale porumbul poate fi oră din sud
cipalii indicatori de plan, pe ţionării pe 4 luni a I.M.C. de alimentare cu energie e- măr de 15 tractoare — la cules şi devine de o foarte minime vor
primele 9 limi ale anului Bîrcea, in condiţiile cînd nu­ lectrică a importantelor zo­ tre 10 şi 15
1980 : mărul abonaţilor a crescut ne industriale (lin Valea Jiu­ pregătirea terenului 'şi se­ mare actualitate îndemnul: maxime intr
o îndeplinirea producţiei cu 3000 faţă (le 1979. lui şi Hunedoara, prin dez­ mănatul griului pe ogoare­ tot satul la cîmp I Nu este
globale la activitatea indus- In activitatea întreprinderii voltarea sistemului de 110 kV le C.A.P. Tîmpa şi Băcia, deloc potrivită părerea că Pentru ur
trie-energie electrică tn pro­ un accent deosebit s-a pus şi definitivarea sistematizării zile : Vreme
porţie de 101,9 la sută, la pe creşterea siguranţei in ex­ legăturilor la 220 kV, a re­ iar tractoarele şi maşinile porumbul se poate recolta răcire uşoar
construcţii de maşini — 10-1,5 ploatarea instalaţiilor şi ali­ ţelelor de medie şi joasă de la C.A.P. Rapolt şi Bo­ şi pe zăpadă. în conformi­ mai mult 11
la sută, la proiectare — 101,9 mentarea consumatorilor in tensiune din municipii şl o- bîlna au fost trimise la ce­ tate cu sarcinile cuprinse dea ploi şi a
Ia sută ; o productivitatea condiţii de continuitate şi la raşc. Ca rezultat al acţiunilor în cuvîntarea tovarăşului
nimicii nete la construcţii de parametri stabili cu maximă întreprinse s-a redus la ju­ lelalte unităţi agricole pen­ La munte
maşini — 10G,4 la sută; © e- eficienţă şi economii la e- mătate, faţă de anul 1972, tru a ajuta la terminarea Nicolae Ceauşescu rostită la bilă, cu cer
conomii la consumul propriu nergie electrică cit mai mari. numărul de avarii, în .con­ însămînţărilor. recenta Plenară a C.C. al cădea ploi
tehnologic, faţă de anul 1979, Rezultatele pe care le-am diţiile în care volumul insta­ P.C.R., trebuie făcut totul ploaie. Vini
de 438 MWh, reprezentlnd obţinut au făcut ca pe se­ laţiilor energetice s-a dublat. în acest consiliu a înce­ zenla intern
NICOLAE BADISTRU, şef consumul pe 1,5 luni al mestrul I întreprinderea noas­ CORNEL MÎRZA put, în urmă cu cîteva zile, pentru ca recolta acestui an 100 lcm/oră
echipă reparaţii linii — I.M.M.R. Simeria: © economii tră să se situeze pe primul inginer şef şi recoltatul porumbului. să fie strînsă şi pusă la a- (Meteorolog
I.K.E. Deva. la energie electrică vîndută loc în cadrul întrecerii so­ Primele unităţi care au în­ dăpost cît mai repede. lexandrina
— 44 313 MWh, adică consu­ cialiste. ia I.R.E. Deva
ceput culesul sînt C.A.P. B. TURDEANU