Page 66 - Drumul_socialismului_1980_10

. ag. d
19 % DUMINICĂ, 19 OCTOMBRIE 1980

Împreună eu întreg proletariatul român, muncitorimea

Consemnări
hunedoreană s-a ridicat la lupta împotriva exploatării o r
:A,
IBRIE „A Io.it pe-aici odată neşti şi că moşii mei s-au
Siirşilul anului 1920 mar­ lui“. într-adevăr, teama au­ avut loc, îîi sala sindicatu­ piine şi drepturi pentru mi­ undi Horea...“. numărat printre miile de
! chează cea mai mare ridi­ torităţilor era întemeiată. lui din Petroşani, o mare a- neri !“, „Jos starea de ase­ Aţa Începe o celebră oşteni anonimi, dar nepie­
pentru co- care la luiptă, de pînă a- Proletariatul îşi cerea cu dunare a minerilor. Cu a- diu!“, „Trăiască greva ge­
iatul“. hotărire drepturile. cest prilej s-au discutat di­ nerală!“. în ciuda măsuri­ poezie a lui Mihai Beniuc, ritori, ai Horii. Şi iată li­
I tunci, a muncitorimii româ­ scrisă In decembrie 1043, nul dintre paradoxurile
iStatea ne. Istoria consemnează în în urma numeroaselor ac­ rectivele cu privire la gre­ lor represive luate de jan­ la vreme de cumpănă, sub istoriei sau unu dintre /-
l 6 paginile ei acţiunile cu­ ţiuni, care au precedat gre­ va generală. S-a hotărît în­ darmi, ei au continuat de­ soartei — cum
uaicii. ceperea grevei în dimineaţa monstraţia. Ajungînd la lo­ cerul plumburiu care ne roniile
rajoase ale proletariatului va generală din octombrie ascundea pe atunci zările. vrem s-o luăm; slăpîni-
itţiei român, purtate împotriva 1920, mişcarea muncitoreas­ zilei de 21 octombrie, ora 6. cul propus, ei au ţinut o Evocarea lui Horea, simpla torii ■— întumuraţi, cruzi,
claselor exploatatoare, pen­ că a cucerit poziţii impor­ Asemenea adunări au avut nouă întrunire. Exemplul
nical tante în majoritatea centre­ loc şi la Petrila şi Vulcan. minerilor din Valea Jiului rostire a numelui său are rapaci, înnebuniţi de groa­
muzică. tru cucerirea unor drepturi clarul de a readuce spe­ ză — dau ccrliiicat de
Snitoarea şi libertăţi democratice. lor din judeţul Hunedoara. Conform acestor directive a fost urmat şi de muncito­ ranţa şi Încrederea în eroism celui pe care —• ca
„Grevele din 1918—1920, Din documentele vremii re­ muncitorii mineri din Valea rii de la minele de aur din să fie siguri că au scăpat
»rin. ţara greva generală din 1920 — iese că ideea grevei genera­ Jiului, în ziua de 21 octom­ Brad şi Săcărîmb, de cei orice conştiinţă româneas­
ij de Ja Uzinele din Hunedoa­ că atunci cinci, cine ştie de ei — îl osîndesc Ia cea
arată secretarul general al le cuprinsese masele mun­ brie, nu au mai intrat în mai teribilă moarte. Dar
masculin : partidului nostru, tovarăşul citoare hunedorene, la fel mine declarînd grevă gene­ ra, de minerii din Gheţari In ce Împrejurări, talazuri
a Ximisoa- ca şi muncitorimea din în­ rală. Iată ce se spune în- şi muncitorii de la Govăj- potrivnice încearcă să le nu numai lui, ci şi urma­
ua (repri- Nicolae Ceauşescu — ade­ şilor Iui, şi urmaşilor ur­
l. înregis- veresc creşterea avînlului treaga ţară. Măsurile de re­ tr-o telegramă a Inspectora­ dia ş.a. răpească In larg, pusliin- maşilor iui, pînă în vea­
la Timi- revoluţionar, aiirmarea lot presiune luate de autorităţi tului minier din Petroşani Odată cu izbucnirea gre­ clu-le. Ca să vă convingeţi,
mai puternică a clasei mun­ vei, autorităţile au trecut rostiţi încet versul de mai cul veacului: „Cile sale
01) Fotbal: româneşti, alifia Horea
-¡- Steaua citoare ca cea mai avansa­ la represiuni brutale. Loca­ sus şi ascultaţi cum sună
ill-a). tă forţă socială a societă­ lurile sindicatelor au fost numele lui: Horea ■— a- slnt în Ardeal!“.
mc «lirec- ţii româneşti“. de ani de ia greva generală din 1920 dlnc, de departe, ca foş­ N-a iost crud şi n-a
tHuiedoara închise, o serie de munci­
ele balca- Remarcîndu-se ca un de­ tori au fost arestaţi şi a- netul pădurii româneşti, voit să iacă moarte, ii
rltnnastică. taşament de frunte al pro­ cuzaţi ca fiind instigatori la spuninct parcă, liniştin- plăcea să horească din
e> aparate, grevă. însă cu toate măsu­ clu-ne, slnt aici, sint aici... iluier, iar un om care cin-
primit de letariatului din România, nu au putut opri izbucni­ referitor la acest lucru: lă nu poale iubi vărsarea
muncitorimea hunedoreană „Raportez că azi dimineaţă, rile luate de armată, jan­ Şi, intr-adevăr, e aici.
Sadovea- rea grevei. La aceasta au Aşteaptă, poale neştiut, în de singe. V-aţi gîndil
tri Şoiină- a înfruntat cu- bărbăţie re­ contribuit în mare măsură ia ora 6 (e vorba de 21 oc­ darmerie şi de celelalte au­ apoi cc Înseamnă să baţi
presiunile la care era supu­ militanţii revoluţionari, în tombrie 1920) la toate ex­ torităţi, muncitorii şi-au a- adîncurile fiecăruia dintre
pentru cei să, dînd dovadă de o admi­ frunte cu membrii grupuri­ ploatările din regiune toate părat cu dîrzenie drepturi­ noi, doar un semn, o che­ pe jos drumul Vicneiî
rabilă fermitate. într-un ra­ lor comuniste, care în a- muncile au fost sistate“. în le. După o rezistentă de mare de primejdie, o îm­ Iar ei a bătut de patru
port pe care prim-pretorul aceeaşi dimineaţă, minerii cîteva zile, în care greviştii prejurare potrivnică, spre ori acest drum al zădăr­
xii K........... ceastă perioadă desfăşurau 1
■P‘ şii Deva îl înainta, la 1 o activitate mai sistematică din Petroşani au fost mobi­ au folosit demonstraţiile de a sc ridica din nou. Nu niciei înainte de a-şi ridi-
prezentat martie 1920, prefectului de de răspîndire a ideilor co­ lizaţi de către comitetul de stradă şi au tăiat cablurile este o afirmaţie iscată din ca moţii. Ca şi lorga, avea .
Tulcea Hunedoara, se arăta că în muniste. Se simţea tot mai grevă la un miting. Conco­ electrice şi telefonice, la 28 imaginaţie poetică, nici le­ o irunte luminoasă şi
:> „Dran- centrul feroviar Simeria si­ mitent la Lonea, s-au adu­ gendă, nici închipuire co­
i< pe ţară. mult influenţa acestor gru­ octombrie, au fost siliţi să lectivă născută prin con­ înaltă, de vizionar; ca şi
studiouri- tuaţia a devenit alarmantă, nat pe terenul de lîngă reia lucrul. acesta a avut parte de un
cerînd luarea de măsuri ur­ puri, care cereau transfor­ şcoală, peste 2 800 de mi­ taminare, ci un adevăr re­ destin eroic şi cutremură­
gente împotriva muncitori­ marea partidului socialist în neri cărora — aşa cum sub­ Greva generală din oc­ cunoscut de înşişi stăpîni- tor. La 250 de ani de cînd
lor care agită spiritele „A- partid comunist. • liniază un document — le-a tombrie 1920 a avut o imen­ torii care. i-au irînt trupul
vînd în vedere numărul ma­ Sub conducerea elemen­ vorbit „un bărbat de încre­ să importanţă, înfluienţind pe roată şi scris negru pe a prins să-i scapere ne- (
DMBR1E întreaga dezvoltare ulte­ muritoarea stea, să ne
re de muncitori din Sime­ telor revoluţionare, munci­ dere“ despre faptul că a alb Intr-unui din docu­
imba nifl- ria, circa 6 000 — se arată torii au constituit comitete­ sosit timpul cînd muncitorii rioară a mişcării muncito­ mentele lor : „Cîle sate gîndim la el, păşind cu 1
în raport — este imposibil le de grevă, apoi s-a. for­ trebuie să impună prin lup­ reşti. Ea a arătat muncito­ mereu neveştejită înfio­
ca un număr atît de redus mat un comitet în care tă îmbunătăţirea soartei lor. rimii necesitatea întemeie­ româneşti, atîţia Horea rare pe grohotişul aspru i
de agenţi să poată îndeplini intrau reprezentanţi ai tu­ • Muncitorii de la Lupeni rii unui partid revoluţionar, slnt în Ardeal !“. Am citit ăl stihurilor lui Colruş:
-conomi că serviciul de siguranţă. Mun­ turor centrelor carbonifere, care lucrau la minele Aure­ capabil să organizeze prole­ întîia dală aceste cuvinte,
le ştiinţă: citorii din acest centru — comitet care acţiona pe în­ lia, Carolina, Victoria, Cla­ tariatul, să-l conducă în în celula lut de deasupra „...ni despicat In două
Micro* — se subliniază în continuare treaga Vale a Jiului. In sea­ ra, Ileana, nu au mai co- lupta pentru răsturnarea de porţii Cetăţii Belgradului, istoria,
— uneltesc împotriva stătu- ra zilei de 20 octombrie a la putere a claselor exploa­ uşezate acolo de noi, azi, şi ţăran de cremene,
ial borit la lucru, adunîndu-se cum n-a iost altul să-ţi
n : „Pii- în faţa secţiei de prepara- tatoare, necesitate ce a fost m-a copleşii un nemaipo­ semene,
ţie a cărbunelui, de unde au transformată în realitate în menit sentiment de min­ HORI A /“
pornit încolonaţi, purtînd anul 1921, cînd a fost creat ei r ie şi de bucurie că mă
drapele roşii, pe străzile o- Partidul Comunist Român. trag clin aceste sate româ­ RADU CiOBAMU
raşului, pină la direcţia mi­
nelor. Ei au scandat/ „Vrem Prof. ION FRĂŢ1LĂ ___________
o Faza pe ramură a concursului „Trofeul energeticianu-
lorie (Pa- Angajaţi cu sinceritate Ia viaţa vremii
.ş KS i'ur- lui*. desfăşurată zilele acestea la Deva, cu participarea a 80
; BUNE­ de concurenţi din cadrul ‘ întreprinderilor de reţele electrice,
II Hooper electroeentrale şi întreprinderilor de eonstrucţii-montaj ale Decada dra­ spun ceva ! -—- care mă re­
vals (Si- centralei, se încheie astăzi cu proba finală de veiificare a femei care mi-au spus
istele de cunoştinţelor profesionale şi politice ale concurenţilor. Con- maturgiei româ­ laxează. Pictez şi, farfurii. cită bucurie le aduc dumi-
ine nviv — cu public — are loc la casa de cultură, de la ora 10. neşti a prilejuit Cumpăr farfurii ieftine, le nica — ia bucătărie — cînd
• Deschiderea microstagiunii 11)80—1981 a Filarmonicii de
stat Cluj-Napoca în judeţul nostru este marcată printr-un publicului din degresez cu spirt, apoi le le stimulez munca cu emi­
.-.sp li­ concert extraordinar, prezentat în avanpremieră la turneu) multe oraşe hu­ pictez în acuarelă sau ulei. siunea radiofonică „De toa­
ric) ; In- orchestrei în R.F.G.. avindu-i ca dirijor pe I-Iary Bela, iar ca nedorene să stea După ce se usucă, le dau te pentru toţi". O emisiune
ă Lăpuş- solist _pe Ştefan Ruha. Concertul va avea loc marţi după- faţă in faţă cu cu lac Incolor. Ies nişte lu­ social-politică . şi culturală
II (Repu- amiază, ora 18, la casa de cultură. (Acelaşi concert va fi
Sub pa- prezentat la Hunedoara, iuni, ora 18,30, la casa de cultură). arta adevărată, cruri deosebite — de aceea teribil de ascultată, pe care
Cultural); o La Ţeşătoria de mătase Începe miine faza de masă — slujită cu abne­ nu cm nici una acasă, pe o duc de peste 15 ani.
eriile I-II proba teoretică, cea practică fiind deja încheiată — a con­ toate mi le iau prietenii. Şi — în acel nemuritor cu­
jCAN : Cl­ cursului „Miini măiestre — operaţia ţesătoare“, la care par­ gaţie şi cu un
ic (Slun- ticipă cite 50 ţesătoare din fiecare organizaţie U.T.C. Tinerele ideal ridicat pe mai am un hoby : vara, plu cu Mihai Fotino. lată
ista (Lu- clasate pe primele 5 locuri vor participa Ia faza pe între­ culmi. Această cînd merg acasă, pe Valea că am ajuns la dumnea­
\ : Noi prindere, ce se va desfăşura la sfirşitul săptăminii viitoare. Buzăului, mă scol devreme voastră, stimate Mihai Fo­
.îl Posei- ® In complexul din u-dul Dr. Petru Groza al cooperativei bucurie, ne-a
ETRII.A : „Mureşul“, a fost deschisă de curind o nouă. secţie presta­ fost oferită şi şi prăşesc fasolea verde, ro­ tino.
(Muncito- toare de servicii — tricotaje comandă. (In locul fostei uni­ de Teatrul Na­ şiile, mă ocup de flori, gă­ — Ei, da, jucăm alături
: ABBA tăţi de reparaţii radio-tv.). tesc — fac cite o oală ma­ de atîţia şi atiţia ani, am
RICANI : 0 Astăzi, de la orele 11, Ia stadionul „Cetate“, Explormin ţional din Bucu­
embrle) ; — fruntaşa seriei a 8-a a Diviziei C — întâlneşte pe Metalul reşti, care, cu re de ciorbă — şi-o bucur început să ne cunoaştem
ui Toma Bocşa „Idolul şi Ion A- pe mama, care, la cei. 78 pînă şi gindurile şi inten­
GURA- DOINA COJOCARU de ani ai săi, e un om mi­ ţiile. E o colaborare pe cit
U mi- napoda", piesa
i'RAŞTIE: lui G. M. Zamfi- nunat, dinamic, harnic. Eu de durabilă, pe atît de fru­
iune spe- rescu, ne-a re­ n-am copii, am tot amînat, moasă. Şi va dăinui pentru
Jaclietele @ Din Constanţa Ia j adus pe scenă am zis să treacă rolul ăsta, că fără a epata publicul cu
GEOA-
ămînt la Petrila. Ioan Costin, din tema — mereu să treacă stagiunea, filmul, nişte efecte fonice sau vi­
le cultu- Constanta, a venit să facă ardentă şi ac­ premiera. Şi acum... Am în zuale, ceea ce facem, ce
idîncurile speculă la Petrila. Vindea J tuală — a cău­ schimb patru nepoţi, care, spunem, spunem simplu, di­
?opular);
tragică ; radiocasetofoane şi casete, t tării şi împlinirii fericirii. — Noi vă ştim, stimată la rîndul lor, au patru co­ rect, sufleteşte, de la om
alb (Ca- I I s-au confiscat bunuri I Personajele centrale ale Coca Andronescu, din ne­ pil. Aşa că nu sint lipsită la om.
Uraganul © „Greşeli“ rentabile. în valoare de peste 8 000 J piesei — recunoscutul şi muritoare roluri în piese de de dragostea copiilor. — Prin aceasta ne-aţi cu­
te — se- La un control efectuat la — între film, emisiuni ra­
i; SIME- lei şi i s-a aplicat şi o | îndrăgitul cuplu Coca răsunet — „Hangiţa", „Cas cerit şi în piesa cu care aţi
le cursă restaurantul „Astoria“ din amendă. Tot la Petrila a * Andronescu şi Mihai Fotino tiliana", „Femeia îndărătni dio şi teatru ce preferaţi ? onorat scenele. împreună cu
ILIA : Deva s-au constatat o — ne-au fost, pentru câte­ că", „Căsătoria", „Minuna — Scena, contactul direct Coca Andronescu aţi făcui
„ s-au constatat o fost prinsă în flagrant, în 8
IJeva
Lumina); seamă de încălcări ale timp ce comercializa blugi * cu .spectatorii, unde simţi
I miliard va momente, agreabili in­ ta pantofăreasă“, din atî ca delicateţea, generozita­
regulilor generale de co­ şi alte obiecte de îmbră­ terlocutori. Pe Coca Andro­ tea prezenţe la tv„ din aş ce înseamnă rolul pe care-l tea să-î dezarmeze pe cei
merţ, pentru care celor căminte de provenienţă \ nescu am abordat-o in ca­ teptatele emisiuni radiofo dăruieşti. Munca noastră e cu tupeu, cu spirit profi­
doi şefi de unitate şi la străină, Doina Dimache, bina artiştilor, pregătindu-se nice „De toate pentru toţi* foarte efemeră. Lucrăm tor, dezvăluind principii de
trei ospătare le-au fost din localitate. I s-a întoc­ I două-trei ore, dar acele ore
I aplicate sancţiuni. în a- mit dosar de cercetare * pentru a intra în scenă. Ce nu ştim ? Cine sînte sint de trăire, de ardere viaţă de mare nobleţe,
— Sînt principiile, care
—- Singură vă machiaţi ?
celaşi timp, barmana Doi­ penală, ca şi Nataliei | — Da. Sint o troglodită. dincolo de aceste roluri ? intensă care nu pot fl în­ dau rost muncii noastre.
— Cine sint ? O întreba
na Topor, vindea în loc Ailoanei, din Lonea, pen- ’ Pe joost de Frosă. Trebuie re grea, pentru că, uneor locuite cu nimic. Deşi, în
de coniac „Vrancea“ 5
pentru tru aceleaşi... preocupări t să accentuez cîteva „trăsă­ nu ne cunoaştem noi în<ş Deva, pe stradă, în maga­ Convorbire realizată de
Vremea stele, coniac 3 stele (di­ Nici unul nu se trata de I zine m-au oprit multe LUCIA LICIU
erul mal ferenţa de preţ 48 lei pe bătături la mîini. j turi", care să dea posibili­ ne. Sînt un om obişnuit, ca
dea ploi tate Stăvroaiei şi celorlalţi re munceşte, care citeşte,
: ploaie, litru) şi în loc de votcă © Delapidatorii. Miliţia J „stăpini” să-mi zică „toan- care merge la spectacole
lerat, cu import, votcă de produc­ to“, „proasto". cind are timp, căreia îi pla­
-70 km/ ţie indigenă (diferenţa de oraşului Simeria a început «
eraturile preţ 57 lei pe litru). Pre­ urmărirea penală împotri- S — Această Frosă e inter­ ce să facă piaţa şl să gă­
inse in- va lui Stelian Ciucă, dis- j pretată de un om înzestrat tească din cînd in cînd, un
iar cele cum se vede „greşeala“ —
13 grade. căci aşa s-a scuzat D. T. tribuitor produse lactate, | cu har, aş zice unic. în om care iubeşte florile, mu­
— este foarte rentabilă Cornel Beşinar, ajutor * lupta cu egoismul şi răuta­ zica — că ce ne-am face
le două distribuitor, Elena Metea, | tea unei lumi ostile valori­ fără de ele ! Deci un om
lă şi iu pentru propriul buzunar.
il va fi Organele de control însă gestionară, toţi încadraţi ‘ lor umane, dumneavoastră foarte obişnuit pe care-1 în-
vor că- n-au fost de acord cu la I.I.L. Simeriâ, precum i aduceţi în piesă cinstea şi tîlneşti atît de des în ţara f
; ploaie, scuza. încadrînd „greşea­ şi împotriva lui Nagy 1 bunul simţ, idealul curat noastră.
> insta- la“ la abuz de serviciu şi Viorica, gestionara maga- î care vă călăuzeşte, într-o — Aveţi un hoby ? m(ji kt %
3. Vor crearea de plusuri prin zinului sătesc din Peştişu 9 interpretare fără egal. — Da. Cind sînt liberă şi
se de
iai pre- mijloace frauduloase. Aşa Mare. Se fac vinovaţi de — Frosa îmi e aproape foarte obosită, pictez. Să
de 80— $i este. D. T. nu greşise delapidare. Patru dintr-un I de inimă pentru curăţenia nu vă închipuiţi că sînt o
ud-vest. invers. foc ! * sufletească a personajului, pictoriţă, vai ! Dar îmi pla­
iciu: A-
i-o). Rubrică realizată cu sprijinul pentru puterea ei de dărui­ ce să arunc culorile pe pîn-
Inspectoratului judeţean de interne > re, pentru cinstea ei. zâ — pete de culoare care