Page 73 - Drumul_socialismului_1980_10

DRUMUL SOCIALISMULUI NR
<

în toate organizaţiile de partid — Etapă importantă a programului de {aurire a

preocupare susţinută pentru întărirea societăţi socialiste multilateral dezvoltate m
i Jfi,00 T(*I<
numerică şi calitativă (Utmcre din pag. 1) s-au alocat pentru dezvol­ ternic în evidenţă ridicarea 16.05 Tei*
Pentru a pune şi mai pu­
16.25 Ciirt
tare 943 miliarde lei, ceea
16.45 Itirv
ce a făcut posibil să fie nivelului de trai material al 17.05 Cilii
pă a făuririi societăţii so­ 17.20 Alnî
în spiritul normelor sta­ zultat, toţi cei CI membri vină cu timpul membri de date în producţie încă 2 437 oamenilor muncii, trebuie 17.45 TKlj
tutare, organizaţiile de de partid primiţi anul aces­ partid. cialiste multilateral dezvol- unităţi industriale şi agrico­ subliniat şl faptul că în a- 17,55 Arii
lale a fost creată o puter­
tr©
partid acorda grija cuvenită ta (la nivelul comitetului de Este ştiut, şi normele sta­ nică bază tehnico-materia- le, au fost create peste ceeaşi perioadă consumul 18.25 „Mi
pentru ca înaltul titlu de partid al T.C.H.) sînt mun­ tutului prevăd cît se poate lă pentru realizarea cu suc­ 1 100 000 noi locuri de mun­ de carne a crescut de la mOi
comunist să fie atribuit a- citori, maiştri sau tehnicieni de clar că întărirea nume­ ces a programului adoptat ca. 45 kg în 1975, pe cap de bim
celora care întrunesc real­ fruntaşi în producţie şi în rică şi calitativă trebuie să de Congresul al Xl-lea. Au Pe baza dezvoltării gene­ locuitor, la 62 kg în 1980; 18,Ml 1001
19,00 Teii
mente calităţile co se cer. activitatea obştească. Dar, constituie o latură de sea­ irescui considerabil pro­ rale a forţelor de produc­ la lapte s-a înregistrat o 19,30 ACU
Este un lucru firesc şi ab­ trebuie să relevăm că, în mă a activităţii politice a ducţiile industrială, netă şi ţie, a sporirii bogăţiei na­ creştere de la 132 litri la 19,50 Noi
solut necesar pentru că în­ unele organizaţii de bază organizaţiilor de partid de globală; în acest cincinal ţionale, s-a asigurat realiza­ 180 litri, la zahăr de la 20 20,90 Pub
20,35 T<*1<
săşi creşterea rolului con­ de pe şantierele de con­ pe toate şantierele de con­ s-au înregistrat ritmuri mari rea programului de creşte­ la 28 kg, la legume de la „Do
ducător al organizaţiilor de strucţii preocupările pentru strucţii. Ea nu trebuie să de creştere la producţia re continuă a nivelului de 112 kg la 140 kg, la fructe .,De
partid depinde de calităţile întărirea lor numerică nu fie sporadică, să urmăreas­ construcţiilor de maşini (13 trai material şi spiritual al de la 42 la 60 kg, la ţesă­ Lor
ţară
politice şi profesionale ale se ridică la nivelul posibili- că doar creşterea numărului la sută), producţia industriei poporului, veniturile totale turi de la 24 m la 29 metri, <lio1
comuniştilor, inclusiv ale de membri ai partidului, ci chimice (10,8 la sută), a ale populaţiei crescînd de la încălţăminte de la 3 pe­ 22.20 Tel«
celor nou primiţi, do modul să urmărească totodată pre­ metalurgiei feroase (11,6 la la 247 miliarde lei în 1975 rechi pe locuitor la 3,5 pe­
cum oi îşi afirmă asemenea VIAŢA DE PARTID gătirea continuă şi integra­ sută), a industriei uşoare la 363 miliarde lei în 1980, rechi. A crescut, de aseme­
calităţi în producţie, acolo rea în activitatea organiza­ (10,3 la sută), industriei ali­ într-un ritm mediu anual nea, desfacerea de bunuri
unde lucrează. ţiilor a tinerilor membri de mentare (7,3 la sută). de 8 la sută; retribuţia ne­ de folosinţă îndelungată.
taţilor pe care le au. Ne re­ partid. „Totodată —ne spu­ tă a sporit într-un ritm Aceste însemnate reali­
Faptul că în aproape toa­ ferim, de pildă, la organi­ nea tovarăşul Alexandru De asemenea, s-a dezvol­ de peste 7 la sută anual. în zări în domeniul creşterii BUCUI
te organizaţiile de partid zaţiile de bază din cadrul Toader, secretar adjunct al tat producţia agricolă care acelaşi timp preţurile bu­ bunăstării demonstrează că dioprogr
coi primiţi în rîndurile co­ şantierului VI Deva. comitetului de partid al in cincinalul 1970—1980 a nurilor dc consum şi servi­ tot ce se realizează in pa­ Radi© jur
presei ;
muniştilor se afirmă ca oa­ în anul acesta, bunăoară, T.C.H. — acordăm atenţie cunoscut un ritm de creşte­ ciilor au crescut pe între­ tria noastră este destinat diilor; 9
meni demni de încredere, cele patru organizaţii de pregătirii politico-ideologi- re de peste 5 la sută, un gul cincinal cu circa 9 la dezvoltării generale a ţării, 9.05 Râfi;
de titlul ce Ie-a fost acor­ partid de pe acest şantier ce a celor care solicită pri­ ritm destul de bun, asigu- sulă. Luînd în considerare ridicării bunăstării materia­ lor ; 10.<
10.05 lut
dat, demonstrează răspun­ au primit doar cinci mem­ mirea în partid şi a celor rîndu-se astfel produsele a- creşterea contribuţiei, a ve­ lo şi spirituale a poporului, populară
derea cu care este privită bri de partid. Ne-am intere­ nou primiţi — pentru că, groalimentare necesare a- niturilor, cît şi creşterea că aceasta constituie ţelul socialist«
întărirea numerică şi cali­ sat dacă aici au existat şi atit la confirmarea lor, cît provizionării oamenilor mun­ preţurilor bunurilor de con­ suprem al politicii partidu­ ştbi ; li
merilor
tativă a rîndurilor partidu­ există condiţii pentru întă­ şi cu prilejul discuţiilor in­ cii. sum amintite, rezultă că s-a lui nostru comunist, esenţa ’ ra radii
lui. Confirmă acest lucru rirea numerică a organiza­ dividuale unii dintre ei au Un rol pulemic în toate înregistrat un spor al re­ societăţii socialiste multila­ de ştiri
folclorul
răspunderea cu care îşi în­ ţiilor de partid respective, dovedit că nu cunosc în su­ realizările obţinute l-a avut tribuţiei reale de circa 30 teral dezvoltate pe care o tera şi;
deplinesc sarcinile profesio­ fără ca, bineînţeles, să se ficientă măsură conţinutul ştiinţa — care a marcat un la sută, fată de 20 la sută edificăm în România. Cîntece
nale, obşteşti şi politice, co­ neglijeze latura calitativă în documentelor de partid, al progres continuu şi a solu­ cit se prevedea în plan. In Realizările obţinute de­ la 1 Ia
vitaţilor
munişti cum sint maistrul domeniul la care ne refe­ cuvîntărilor secretarului ge­ ţionat multe probleme de acelaşi timp, veniturile monstrează realismul Pro­ 16,25 Coi
constructor Nicolae Delu şi rim. Răspunsurile primite au neral al partidului, activita­ importanţă deosebită pentru reale ale cooperatorilor au gramului partidului, al pla­ 16,40 Şla
mozaicarul loan Lazăr, de confirmat că organizaţiile tea internaţională a parti­ economia naţională precum crescut şi ele cu circa 30 nului cincinal pe care îl decenii
Cili u i; 1
ia şantierul II, Negrea Ana, de pe şantierul VI au avut dului şi statului, legile tă­ şi, pentru dezvoltarea şi mo­ la sută. încheiem, faptul că penlru 17.05 l
zugrav şi Voronica Roşu, şi au posibilităţi să primeas­ rii". Este nevoie ca noii dernizarea învăţămîntului, O expresie a politicii realizarea sarcinilor şi o- Şcoala ]
mozaicar de la şantierul I, că in rîndurile lor noi mem­ membri de partid să parti­ culturii şi educaţiei politice. profund umanitare a parti­ biectlvelor stabilite in el ra mim
tece şii
mecanicul de utilaje Remus bri do partid. Pe şantierul cipe mai intens la activita­ De remarcat şi faptul că dului şi statului nostru o organizaţiile de partid au serii ; 2«
Gaşpar şi macaragista Mă­ respectiv lucrează mulţi ti­ tea politică a organizaţiilor pe baza dezvoltării forţe­ constituie şi faptul că în a- desfăşurat o intensă activi­ zilor ; ;
ria C'izmuş de la S.U.T. şi neri cu pregătire profesio­ clin care fac parte, să-şi a- lor de producţie, a indus­ ceastă perioadă s-au con­ tate în scopul unirii ma­ U.E.F.A
aiti membri ai partidului, nală corespunzătoare, în ducă o contribuţie tot mai triei, a agriculturii, a celor­ struit din fondurile statului selor largi populare la în­ tet — i
ra. Trai
nou primiţi în organizaţiile munca lor de zi cu zi au importantă la rezolvarea lalte sectoare economice, circa 800 mii apartamente, făptuirea politicii partidului Ia Loni
de bază de la unităţile a- rezultate şi realizări bune, problemelor ce se ridică pe produsul social a crescut a- peste 250 mii de locuri în în toate domeniile, ca parti­ nări ;
22,45 Mi
mintite. Aici, comitetele de cu un cuvint întrunesc ca­ şantiere. în această direc­ nual cu peste 7 la sută, iar cămine pentru oamenii mun­ dul nostru comunist nu a Bijuteri
partid şi birourile organiza­ lităţile pentru a fi primiţi în ţie, birourile organizaţiilor venitul naţional cu 8 la su­ cii ncfarnilişti şi peste 240 avut şi nu are altă pre­ 5,00 No;
ţiilor de bază se ocupă cu i'îndul comuniştilor. Nopreo- de bază mai au multe de fă­ tă. Pe această bază s-a a- mii locuri în creşe, grădini­ ocupare decit aceea de a turn.
răspundere de pregătirea şi cupîudu-se în suficientă mă­ cut. Ele trebuie să între­ sigurat programul de dez­ ţe, internate şi cămine pen­ servi poporul, de a merge TlMlţ
primirea în partid a celor sură — în primul rînd bi- prindă acţiuni concrete, voltare economico-socială a tru studenţi. Toate acestea împreună cu poporul, de a iitatea
nui buni muncitori (cu prio­ rourile organizaţiilor de pentru că numai aşa rolul patriei, ca şi mijloacele ne­ au contribuit la îmbunătăţi­ milita în modul cel mai social-p
de Învii
ritate din rîndurile acelora bază — de pregătirea lor lor de conducător politic se cesare pentru apărarea na­ rea condiţiilor de viaţă, de ferm pentru dezvoltarea de­ lopic; •
care practică meserii de zi­ pentru o deveni membri do poate afirma- în adevăratul ţională şi, totodată, ridi­ locuit ale oamenilor muncii, mocraţiei muncitoreşti, pen­ tică
dari, mecanici de utilaje, partid, nici organizaţiile scris al cuvîntului. carea nivelului de trai ma­ a condiţiilor de creştere şi tru edificarea socialismului 20,30 R
tofonul
timplari, mozaicari), a fe­ U.T.C. din care tinerii fac terial şi spiritual al popo­ dezvoltare a copiilor şi ti­ şi comunismului in patria misiune
meilor şi tinerilor. Drept re­ parte nu-i recomandă să de­ VASILE PÂŢAN rului. în anii 1976—1980 neretului patriei noastre. noastră.
De ia Cosleşti în sus, pe altceva decit de trecut pe bîeme tovarăşul Ion lliasă, şi cu etica muncii. în orice
firul pîriului Grădişte, călă­ malul celălalt al Grădiştei, şeful biroului comercial la caz, sus-amintita instituţie — DE Vi
torul pedestru trebuie să să ia autobuzul şi să se o- U.J.C.C. a promis rezolvări sîntem siguri — va rezolva (Patria;
bată drum de două ceasuri prească direct în centrul O- urgente. Să aşteptăm. „misterul" rentabilităţii cît nimic
uA :
pină să mai întîlnească vreo răştioarei, dacă ar ţine şi Au grădiştenii un „of“ al mai repede. (Flacăr
aşezare omenească în calea ei de această comună cum lor în legătură cu autobu­ Se pare că pe la Grădiş­ bră (S
nul de
sa. Mai sînt ele, nu-i vorbă ţin toţi ceilalţi concetăţeni zul şi bine ar fi dacă In­ tea de Munte urşii au dat fragi ul
Un dialog viu, deschis, „sălaşe" izolate dar acelea-s alături de care trăiesc şi spectoratul de control al iama în animale. Un om TROŞA
doar aşezări vremelnice. Bă- muncesc. Anomalia trebuie f.T.A. ar fi mai atent la ce de-al locului relata cu umor guri (l
cil
un
Despre
corectată
concret şi profund democratic tind cu pasul drumul pie­ consecinţele cumva. cetăţeanul spun ei. Din Orăştie spre cum intr-o zi ursul se plim­ Proba
Grădiştea de Munte, auto­
ei,
truit, scăpat nu de mult de
ba pe drumul salului ca la
publica
sub apăsarea tăvălugului Gavrila Nasta spunea cu buzul, cînd vine cînd nu el acasă. Dincolo de glumă, şamcnl
Airaşi de afişele expuse funcţionează în această zo­ compresoarelor, drumeţul ca­ s-au înregistrat multe pagu­ lă (Cu
part am
în cele mai circulate zone, nă dens populată. In ace­ ro cunoaşte ţinta călătoriei be în şeptel datorită urşilor. citores«
numeroşi locuitori din car­ laşi timp, co şi-au exprimat sale nu se lasă înşelat de Fondul de vinătoare apar­ dina c
tierul Gojdu, al Devei, s-au dorinţa de a sprijini, prin distanţă, ştie că acolo sus, Grădiştenii şi problemele ţine în acest sat Inspecto­ fărul) ;
(Munci
îndreptat spre Şcoala gene­ acţiuni de muncă patriotică, aproape de sanctuarele ori­ ratului silvic judeţean. Cu­ pote d
rală nr. 4, unde avea loc în pe edilii oraşului la efectua­ ginilor noastre trebuie să noaştem că ursul brun este PETRI
acea după-amiază un nou rea şi finalizarea unor lu­ întîlnească oameni, civiliza­ ¡or deloc minore protejat de lege. Dar tot le­ citoresi
Jocuri
dialog direct al cetăţenilor crări edilitar-gospodăf'eşti ţie. Şi intilnoşte. La doua gea permite ca atunci cînd resc);
cu tovarăşi învestiţi cu cum ar fi reactualizarea şi ore de mers printre frumu­ acesta a devenit carnivor să Noieml
(Stea iu
munci de răspundere în ca­ modernizarea străzilor şi a- seţile de legendă ale natu­ fie sacrificat. Trebuie, în ZA: S
drul comitetului municipal leilor din cartier, amenaja­ rii Munţilor Orăştiei se a- năduf: „Eu am ghinionul vine. „Nu-i rentabil traseul“ orice caz ascultate dolean­ RAŞTT
de partid, ai consiliului rea unor parcări şi locuri fiă Grădiştea de Munte, sat să stau dincolo de apă. Am — spun cei de la Autobaza ţele acestor oameni pentru .'•Loviţii!
popular municipal, cu alte de joacă pentru copii. al comunei Orăşlioara de contractat porc şi vite cu Orăştie. „Cum să fie ren­ că creşterea efectivelor de cAra);
pil dc
cadre de conducere din în­ Subliniindu-se rolul pe ca- Sus, sat de oameni cu înde­ statul. După porumbul care tabil, ne întreba pe noi Vir- animale pentru carne şi lap­ culturii
treprinderile şi instituţiile re-1 nu organizaţiile de letniciri la pădure, ia mină mi se cuvine trebuie să trec gil Olaru, dacă dintr-un au­ te este o problemă impor­ zuri
municipiului — dialog pur­ partid de cartier, organiza­ sau pur şi simplu crescători două dealuri cînd magazi­ tobuz plin, nici jumătate tantă pentru noi toţi. Siilbal,
pe lac
tat sub genericul „Tribunei ţiile democraţiei şi unităţii de animale. Face parte din nul sătesc din Grădişte e dintre călători nu scot bilet STMER
Probleme minore ? în nici
democraţiei". socialiste, cele alo femeilor, acea categorie de aşezări în la doi paşi de mine“. Aşa-i. şi numai şoferul ştie de ce un caz. în rezolvarea lor şui) ;
nu scot?“. Sigur că aşa nu
Şi intr-adevăr, ghidindu- s-a evidenţiat necesitatea ca care-şi duc viaţa laolaltă Şi penlru că veni vorba poate fi rentabil traseul. sint interesaţi oameni, pro­ sfirşili
ne după modul in care s-a acestea, prin organizarea u- oameni de-ai locului, stator­ de magazin. Se pare că ges­ S-ar putea însă să fie ren­ ducători de valori materiale.
desfăşurat, după problemele nor ample acţiuni politico- niciţi aici din vremuri ime­ tionarul de aici ia lucrurile tabil pentru buzunarul vre­
abordate de cei prezenţi — educative şi patriolice, să moriale dar şi oameni a- otova de vreme ce le pre­ unui şofer certat cu legea ION CIOCLEI
toate purtate in cadrul unui contribuie în mai mare mă­ duşi pe aceste meleaguri de tinde şi celor care sînt flo­
dialog viu, deschis, concret sură ia edurarea cetăţeni­ ocupaţiile lor de muncitori tanţi pe teritoriul satului, Timj
şi, mai ales, profund demo­ lor, în special a tinerilor, forestieri, oameni ai pădu­ veniţi pentru muncă la pă­ zi iui d
mc ră
cratic putem afirma că de să-i mobilizeze in activită­ rilor. dure, să aducă ouă şi pă­ mult f
la i zi la alta acest gen ţile de înfrumuseţare a car­ Normal ar fi — cu toată sări la achiziţii dacă vor să tea. 'V
de manifestări îşi dovedeşte tierului, la menţinerea ordi­ depărtarea lor de aşezări o- primească făina de mălai la noapte
deplina utilitate mai precis, nii şi curăţeniei în zonele meneşti mai-bine personali­ care au dreptul. „Unde şi pinù J
şi nor
îsi atinge rolul şi scopul lin jurul blocurilor. zate — ca viaţa lor să cu ce să creştem noi pă­ tura r
penlru care au fost iniţiate. S-au pus, deci, întrebări, „curgă“ aici fără privaţiuni, sări dacă nu avem gospodă­ să Int
cea n
Numeroşii cetăţeni caro au s-au dat răspunsuri, s-au în linii mari aşa stau lucru­ rie aici în sat?“ — se în­ şi 3 g
imit cuvintul au ridicat în iuat angajamente. Toate a- rile -ar dacă stai mai pe-n- treabă Victor Horj. Şi are á nop
produi
fala factorilor responsabili restea la modul realist, sin­ delete de vorbă cu ei o să dreptate. în legătură cu a- Dim in
de ia nivelul conducerii mu­ cer şi profund democratic. vezi că multe treburi sînt provizionarea magazinului ceaţă.
nicipiului, de la G.I.G.C.L., Atit problemele abordate, de pus la punct. am întîlnit şi aici o situa­ Peni
I.C.S. Alimentara, Direcţia clar mai ales felul în care Să începem cu cele 14—15 ţie tipică penlru magazinele oetom
sanitară etc. o gamă largă ele au fost puse la această gospodării aflate pe dreapta forestierilor : o bogăţie de răcorc
de aspecte, incepind de la „Tribuna a democraţiei" au pîrîului Grădişte. Cine ştie conserve. Dar oamenii ar se va
va fl
buna gospodărire a cartie­ dovedit înaltul grad do res­ ce interese le-au „aruncat", dori şi ei să li se aducă din te, ap
rului, aprovizionarea unită­ ponsabilitate civică al cetă­ din punct de vedere adini- cînd în cind o afumătura, lat şi
ţilor alimentare şi a pieţei, ţenilor din cartierul amin­ nistrativ-teritorial, tocmai la ,,să aibă şi curechiul un La T
întreţinerea clădirilor, pină tit, puternica lor adeziune comuna Boşorod şi pentru gust mai bun că de curechi să. C
C.S.H. — scoţi« laminoare. Aspect «le ta una «lin instala­
la semnalarea concretă a la înaltele acte politice ale orice lucru mărunt sint ne­ nu ducem lipsă“, aşa cum ţiile de recondiţionat cilindri <le laminor, prin încărcare cu Vint
unor nereguli ce se petrec partidului şi statului nostru. voiţi să bată drum peste spunea mai în glumă mai sudură electrică, In foto : Comunistul Ion Meilă, şef echi­ carl
(Mei e
în unităţile comerciale si două dealuri spre a ajunge în serios un grădiştenii. Pus pă sudori. 1-oto : VIRGIL ONOIU I uliu
prestatoare de servicii care M. LIONEL la primărie, cind n-ar avea în faţa unor asemenea pro­