Page 74 - Drumul_socialismului_1980_10

3 14 t ® MIERCURI, 22 OCTOMBRIE 1980 l’ag. 3

SSsSKlftid Premiera Teatrului de estradă Oewa A fost un meci irumos. văzul jocul, a pus sub sportivă. Acea educaţie mint in ducerea iazelot
EVIZIUNI Cu lot ce poate oieri el semnul întrebării, cei pu­ care să determine ialba- luciditate şi îndrăzneală 3a
mai palpitant şi mai spec­ ţin pentru o perioadă, ra­ iistul să joace cu aceeaşi desfacerea apărărilor ad­
„Olimpiada melodiilor“ taculos pînă şf celor mai portul de torţe existent ardoare 00 de minute, în verse, caro din cc în ce
mai des, aici, Ia Hunedoa­
pînă acum între cele două
aceiaşi ritm, indilerent de
oală exigenţi spectatori: laxe echipa. Cine a jucat mai rezultat, cu glndut la e- ra, tind să devină ziduri.
de poartă numeroase, an­
lo limba germanii Dinamic prin for|a in­ dialog moral cu publicul. bine, mai irumos, mai des­ chipu lui şi la spectatorii Şi-ar mai fi multe.
«re turistice gajament pînă Ia sacrifi­
0 de pe Argeş terioară, prin conţinutul „Olimpiada melodiilor“ ciu, centrări, reluări, dis­ chis, mai ofensiv, mai anga­ veniţi să-l vadă. Aşa se Băieţilor, după acest joc,
ah pionieresc de idei şi prin modalităţi­ se înscrie, cum spuneam, pute individuale, dcsiăşu- jară : Steaua cu lordachc, face că pe terenul nostru n-am prea multe să le re­
ea p-ron o expres le îndrăzneţe de punere în genul peisajului muzi­ rări colective de faze de Iordănescu, Sa/neş, M. Ră­ şi nici aiurea nu veţi ve­ proşez. Poate doar ncres-
ai scenei noas-
ice in scenă, inedit prin cele cal ca un spectacol-anga- atac, bare, un portar — ducanu, A. Ioncscu, Stoica, dea şi nu veţi auzi de cor- peclarca unor indicaţii do
6 dulce şi fru- 22 de piese muzicale în jat, cave pledează pentru lordachc — excepţional. Anghclini — toţi interna­ vinişli care simulează sau joc care au dus la sterili­
limba ce-o vor- primă audiţie — în care idealuri înalte ce vibrează Cc-şi poate dori mai mult ţionali consacraţi, sau îşi demolează adversarii. tate în prima repriză, sau
c seri sint prezente majoritatea în conştiinţa celor ce-1 re­ un spectator ? Spun un Corvinul cu Nicşa, Dubin­ Pentru că procedînd aşa Ia primirea golului, după
mal ritmurilor moderne —, ceptează. Coregrafia spec­ spectator şi nu un supor­ pauză, tn rest, s-a a anga­
1 tatea econo mi că „Olimpiada ter pentru că un suporter, jat cu toată ardoarea lor
spectacolul
micile ! tacolului a conturat gene­
itatc melodiilor“ al Teatrului de ros aceste idealuri. Mo­ sint convins, ar ii sacri­ lirici cască trecînd şi peste
iemxiteca. Ciclul estradă Deva şi-a cîştigat mente de aleasă can­ ficat cu dragă inimă spec­ oboseala acumulată în Ita­
•ele istoriei“, tacolul pentru puncte. Me­ lia, unde am tăcut trei
iul lui Garcia publicul de la premieră. doare şi frumuseţe s-au Cronica mea
. Premieră pe Stilul revuistic antrenant, născut sub ochii spectato­ ciul a iost deosebit de zi.e cu autobuzul pentru
Producţie a Ra- doz-rea cu atenţie a mu­ rilor, corpul de balet re- greu. Ştiam că va ii aşa. a juca primul joc, la Ca-
viziunii italiene Steaua venea cu un moral tanzuro (peste 2 500 km)
mal. zicii, coregrafiei şi sche- levindu-se ca un virtuoz
ciurilor, într-o haină sce­ al paginilor coregrafice, excelent, determinat de ul­ şi 25 de orc la înapoiere,
nografică de real efect, de la expresivitatea dese­ timele două victorii ca şi duc, Pateu, Văeluş, Klein, înseamnă să nu mai lie de joi la ora tl pînă vineri
fac din minirevista artiş­ nului cu fond patriotic de satisiactia de a contribui Bogdan — jucători pînă preocupaţi de joc sau să ia ora 9, încontinuu în
tilor deveni un spectacol („Opaiţele dacice“), la decisiv, prin Iordănescu şi mai ieri necunoscuţi şi ne- accepte aprioric, superio­ autocar, pentru a ajunge
angajat, care-şi dovedeşte dansul modern (pus şi mai Răducanu, Ia victoria a- rccunoscuţi în panoplia ritatea adversarului. Am Ia timp la Hunedoara. Şi
TI I : £,00 Râ­ viabilitatea şi rostul. supra Angliei. Şi aceasta, lolbaluiui naţional ? Sigur mai dobîndil o oareca­ nu s-au făcut de rîs. Şi
ul dimineţii; 7,00 mult în valoare de stro- chiar mai mult docil vic­ mai avem mult pînă să încă ceva. Am iost între­
; 3,<20 Revista Teatrul de estradă De­ boskop), care oferea o lec­ re pregătire tizică ce ne
t Curierul meio- va a încercat, în ultimele ţie de stăpînire a rosturi­ toriile in campionat, de­ iim cu adevărat o echipă, permite să disputăm un bat de ce n-am jucat ulti­
Biiletin de ştiri; lor baletului cu cea mai termină Ia marile cluburi aşa cum mi-o doresc şi joc — 75 din cele 00 de mele partide de la început.
dem ascultători- stagiuni, să realizeze spec­ — Dinamo sau Steaua — Cu Steaua am Iost acci­
JuJetin de ştiri ; tacole de colectiv, nu de riguroasă disciplină a rit­ aşa cum şi-o doresc supor­ minute — în terenul ad­
reţi de muzică vîrfuri, spectacole în care mului. Semnatarii coregra­ o stare de spirit şi o at­ terii noştri. Sînlem încă versarului. Dar asta este dentat, recidivând, dealtfel,
10,30 Din ţările mosferă de competiţie ex­ ta început de drum. Încer­ cam tot. Excluzând bine­ în cursul partidei. Cu
11.00 Buletin <lc vedeta este ansamblul în fiei — Doina Andronache căm să sărim nişte trep­ Bacăul, ca şi în celelalte
Microfonul pio- întregul său, unde corpul şi Tică Hanea — ca şi cu­ cepţionale. Aşa se face că înţeles /c/cea de joc, care
,35 Avanpremic- de balet susţine fiecare plul de autentic talent Eli s-au angajat ia cîştigarea te pentru a ajunge cit începe să devină un stil meciuw care vor veni, am
: 12,00 buletin şi Tică Hanea, au gîndit unui punct cu toate mij­ mai repede la nivelul a- propriu echipei, şi care încercat şi voi încerca să
,05 Din CO .oara ° melodie, iar piesa muzica­ las băieţii să se descurce
nostru ; 12,25 Li- lă punctează fericit mo­ modern baletul în specta­ loacele posibile, chiar da­ ceia de constanţă şi con­ face — prin automat isrne-
*itul legii ; 12,45 mentele coregrafice. „O- col, slujindu-1 prin ilustra­ că unele dintre ele — si­ tinuitate, de joc şi anga­ le ei — ca jucători cu singuri, pentru a-şi găsi ei
paee ; 13,00 De Jimpiada melodiilor“ vine ţii Ia cintece şi prin ta­ mulările, iaulturile, pro­ jament, care iac apanajul talent şi calităţi, Rodnic şi înşişi personalitatea, co­
15.00 Clubul in- lectivă sau individuală,
î,00 Radiojurnal; să contureze acest gen de blouri de masă. Soliştii testele — nu sint de natu­ echipelor de valoare, con­ Cobor, să se integreze care să-i stabilizeze şi să-i
«nale economice; spectacol, să-i dea vigoa­ Trina Soroiu, Puiu Faur, ră sportivă. Au cîştigat un sacrate. Iar pînă acolo deocamdată cu greutate in
ii românesc prin re, să-l facă să trăiască, Mariana Milea, Ileana drumul este extrem de jocul echipei. I-ar mai echilibreze de-acum înain­
,55 Sfatul medi- punct, pentru care s-au te. Pentru că Hunedoara
Bulctin de ştiri; să devină o constantă a Costea au dat melodiilor bătut Iară menajamente, lung şi acumulările nu pot trebui echipei, la tinere­ trebuie să rămînă cu *
ersul familiei, colectivului liric devean în primă audiţie culoare şi ii decîl treptate. Am reu­ ţea şi lipsa de experienţă
nţilor ; 17,30 Ho- prin care teatrul muzical uneori urii, alteori gîndit, şit ceva şi nu cei mai pu­ a majorităţii componenţi­ toarte burtă echipă.
înfrăţite — cin­ echilibru, Ileana Duca —
uri ; 18,00 Orele va cîştiga, fără îndoială, Portase şi Ileana Zanche ţin important — educaţia lor, un oarecare discernă- MIRCEA LUCESCU
Concertul rapso- forţă formativă. (care a făcut şi compera-
Foibal. Cupa
iffest Ham Uni- Dinamismul spectacolu­ jul întregului spectacol)
ehnica Timişoa- lui l-au dat şi ritmurile mo­ au susţinut cu expresivi­
siune directă de derne ale celor 22 de cîn- tatea debordantă a talen­
22,20 Consem- Azi, la Deva, meci amical
l Radiojurnal ; tece in primă audiţie, în tului momentele umoristi­
ii uşoară ; 23,00 caro sint reprezentaţi cei ce de real efect („Bucătă- EXPLORM1N — F.C. CORVINUL
uzicale; 23,30— mai de seamă compozitori rescle“), iar inegalabilul
>p muzical noc- Astăzi, cu începere de la orele 15,30, stadionul „Ce­
ai genului din ţara, dife­ Lucian Radulian, secondat
riţi ca stiluri — de la de colegii săi (G. Casan, tate“ va găzdui meciul amical de fotbal dintre Ex-
tA: 20,00 Actua- Laurenţiu Profeta, Temis- A. Nicolau), a dat — pen­ plormin şi F.C. Corvinul —un joc ce, evident, hu poa­
o; 20,15 Revista te fi decît atractiv.
r Un nou an tocle Popa, la Sile Dinicu, tru a cita oară ! — măsu­
ht politico-ideo- Radu Şerban, de la Nico- ra vocaţiei sale actori­ O Ziua brigadierului. Devenită tradiţională la mina Vul­
l in viaţa poli- lae Kirculescu, Clelu Solo- ceşti. can, ziua brigadierului ciştigă tot mai mult în calitatea
i contomporano; acţiunilor întreprinse cu acest prilej. La recenta Intîlnire Realizarea noilor plantafiî
ri pentru case- monescu, Marcel Drago- „Olimpiada melodiilor“
î 21,00—21,30 E- mir, la Gheorghe David, e un spectacol dinamic, a fost cjpfefoătutâ o temă de maxim interes : „Brigadierul ■
trară. Ştefan Moţăţăianu. Ritmuri realizat îndrăzneţ (libret — personalitate de primă importanţă în realizarea sarcini- ! pomicole
care au fost susţinute cu Gh. Mihalache, regia Eu­ lor de producţie“.
discreţie şi acurateţe, cu gen Aron), unde lumina 0 intîlnire... microbistică. înaintea meciului de fotbal
un acompaniament de anul valorifică scenic mesajul dintre Jiul şi F.C.M. Braşov, cronicarul Mircea M. Ioncscu (Urmare din oag 1) ni s-a comunicat de la Trus­
1 f <80, de către orchestra cîntecelor şi scenetelor a purtat un dialog cu publicul pe tema succesului repur­ tul horticulturii —, prin rea­
Bobby Deerfield dirijată de Gh. David şi (Petru Ivan), beneficiind tat de reprezentativa noastră în faţa celei engleze, precum cercetări şi producţie po­ lizarea plantaţiilor prevăzu­
u vreau să aud Şt. Moţăţăianu — forma­ de o costumaţie modernă şi pe tema dramaturgiei sportive, cronicarul fiind şi auto­ micolă Geoagiu au fost des­ te în toamna acestui an se
) ; FUNEDOA- ţie care a dus, onorant, rul piesei „Pele şi caii verzi", pusă in scenă de teatrul din fundate, pichetate şi s-au vor depăşi prevederile pla­
patru steaguri prin poneiul iscusit al pic­ făcut gropile. La ferma din
Morţii fac um- greul întregului spectacol. torului scenograf Mircea localitate, care se joacă cu casele închise. nului cincinal 1!)7(>—11)80
rgistul) ; Sezo- Şi ceea ce a dat culoare Ribinschi, iar costumele © 110 familii din Petroşani, în majoritate ale minerilor, Densuş, clin cadrul Asocia­ prin plantarea unei supra­
ea (Arta) ; Nau- s-au mutat in casă nouă odată cu darea în folosinţă a ţiei pomicole Toteşti, unde feţe de 530 ha faţă de 484
structonil) ; PE- muzicii noii premiere a (Ana Pop) şi regia de cu­ urmează să se realizeze o
Sub patru stea- fost mesajul ei, degajat de lise (Dinu Ioncu), îl în­ blocului 16, din zona pieţei agroalîmentare, avînd oparta- ha prevăzute. în acest fel
i) ; Sosea odată versurile ce au însoţit-o — tregesc fericit. Un specta­ m.ente confortabile cu 2, 3 şi 4 camere. plantaţie nouă pe 40 ha —- se va putea realiza o pro­
(7 Noiembrie) ; ® Turnee. De cîteva zile se află în turneu in Valea aceasta în plus faţă de pre­ ducţie de 110 kg fructe pe
ui şi apei (Rc- versuri prin care Gh. Mi- col echilibrat, care de la vederile cincinalului pe ju­
IJPENI : Deta- halache („Oameni de mii- primele reprezentaţii pro­ Jiului Ansamblul de cintece şi dansuri populare „Doina locuitor, aşa cum s-a sta­
mi.siu.ne specia- ne“, „Rămînc de văzut“, mite să se aşeze firesc în Gorjului" din Tg. Jiu. Astăzi are programat un spectacol deţ — sint desfundate nu­ bilit prin programul de mă­
) ; închiriem a- la Vulcan. De curînd a revenit dintr-un turneu în judeţul mai 7 ha. Pentru a grăbi suri din anul 1977 al Con­
zu copil (Mun- „Noroc bun, o a m e n i matca renului liric, gen ritmul lucrărilor de pregă­ siliului popular judeţean.
'ULCAN : Gră- buni“), Petre Ţirău („Pei­ care, la Deva, are supor­ nostru şi Caiaş-Severin echipa de teatru pentru copii a tire a terenului au fost de­
mdafiri (Lucea- saj citadin“, „în noi“), tul trainic al mesajului Ca-sei de cultură din Petroşani (instructor Gheorghe Ne- Consiliile populare — or­
ăarea nelinişte graru). Perioada următoare este afectată reînnoirii reper­ plasate aici două tractoare gane care potrivit legii
■); LONEA: Clo- Ileana Zanche („Nu uitaţi, ce-i dă vitalitate. de la I.A.S., ceea ce va
,mnâ (Minerul); oameni“), au facilitat un toriului pentru micii spectatori. poartă răspunderea directă
ştrengarii (Mun- emoţionant şi semnificativ LUCIA LICIU CONSTANTIN IOVÂNESCU permite ca în cel mult două pentru îndeplinirea sarcini­
ANINOASA : săptămîni să se termine lor de plan in agricultură
oapte (Mimcito- t desfundarea întregii supra-
AN1: ABBA (7 i fete şi să se treacă în mod — trebuie să acţioneze .cu
BRAD : ABBA toată fermitatea pentru rea­
e) ; GURABAR- >. operativ la pichetarea tere­ lizarea intr-un timp cât mai
(Mincrul); O- nului, săpatul gropilor şi
rebLsta (Patria); în pas cu cerinţele crescînde ale oamenilor ' plantarea puieţilor. Ţinînd scurt şi în bune condiţii a
la spate (Fla- noilor plantaţii ; completa­
\G1U-BAI ; Co­ l seamă de stadiul in care ne rea golurilor din plantaţiile
nicii (Casa de (Urmare din pag. 1} aflăm, că timpul presează,
vŢEG: Două lo- văm cit mai curînd, astfel trebuie să se acţioneze mai existente; pentru ca fiecare
lăr) ; BRAZI : ca piinea de la Călan să fie gospodar să planteze cit
2ALÂN: Faţade lot aşa de bună cum era energic de către toţi facto­ mai mulţi pomi fructiferi în
a de cultură) ; furi în valoare de peste rii de răspundere — consi­
Zâzania (Mure- 7 500 000 lei. Iar dacă se în- cu ani în urma. curtea şi grădina sa, pe
i : Intîlnire - la tîmplă în unele perioade să Nota redacţiei: Pe mar­ lii populare, conduceri de marginea drumurilor, pe
iii (Lumina). unităţi agricole socialiste,
lipsească diverse produse, ginea problemelor ridicate ferme şi S.M.A., specialişti toate terenurile improprii
faptul e accidental, nu tre­ dente sau adresîndu-ne cu de amploarea ce o ia Căla- de cei notaţi mal sus, pre­ — pentru intensificarea rit­ culturilor agricole. în ce
buie să producă îngrijorare, un ton nu tocmai potrivit nuî, să se facă aprovizio­ cum şi de ceilalţi care au priveşte plantaţiile existen­
MEAs^ celor puşi să ne servească. mului de muncă la toate
şi vă asigur că noi facem narea mai des, săptămânal; luat cuvîntuil în cadrul me­ lucrările de pregătire a te­ te. este absolut necesar ca
totul pentru a-evita astfel Aceasta insă nu-i absolvă să se aducă mai multe măr­ sei noastre rotunde, au dis­ renului, pentru ca plantarea alit consiliile populare, con­
probabil pentru de situaţii. de... ce-i al lor. în allă or­ furi ieftine — farfurii la bu­ cutat şi reprezentanţii orga­ siliile unice agroindustriale,
îctombrie: Vre- dine de idei — este abso­ cată, pahare simple, deter­ nelor comerciale judeţene pomilor să se poată face în conducerile unităţilor agri­
ă cu cerul mai losif Cracovschi : Da, e lut necesar să se înfiinţeze genţi, vase emailate şi al­ prezenţi, reţinînd fiecare ce perioada optimă a acestui
mai ales noap- adevărat, se fac eforturi an — pînă la 15 noiembrie. cole socialiste de stat şi
va sufla slab pentru o buna aproviziona­ în şcoală chioşcul propus, tele. Cred că daca se va le aparţine, explicând unele cooperatiste, specialiştii să
e va intensifica pentru aprovizionarea elevi­ ţine seama de tot ce discu­ fenomene şi promiţînd re­ Acest lucru este pe de­ asigure executarea tuturor
derat din nord re a Călanului şi apreciez lor cu produsele necesare. zolvarea unor situaţii, an- plin posibil avind în vedere
ziua. Tempera- că aceasta este satisfăcătoa­ tăm astăzi aici, mulle lu­ că tot materialul sad ¡tor lucrărilor prevăzute pentru
i va fi cuprin­ re, chiar şi în condiţiile în Prof. Maria Auciu : Ar cruri se vor pune la punct, gajîndu-se să facă tot ceea necesar — 170 000 puieţi de această perioadă în livezi.
şi 17 grade, iar mai fi o problemă — apro­ se vor putea rezolva în in­ ce depinde de ei, pentru ca
între minus 2 care oraşul nostru a crescut . măr, 35 450 puieţi de păr şi Este vorba de refacerea si
tn ultima parte mult Intr-un timp foarte vizionarea magazinelor cu teresul nostru, al cetăţeni­ activitatea comercială in o- 7 500 puieţi de prun — este repararea cit mai urgentă a
iimincaţa se va scurt. Aş avea însă ceva produse de panificaţie să se lor, al tuturor locuitorilor raşul Călan să sufere în cit asigurat. Pentru completarea împrejmuirilor, de proteja­
recvent brumă, facă înainte de oro 8. Copiii oraşului. mai scurt timp îmbunătăţi­
i seara local de zis privind calitatea pro­ ies Ln pauze, fug la maga­ rile aşteptate de cetăţeni. golurilor din plantaţii au rea plantaţiilor tinere îm­
duselor desfăcute. Nu tot­ Petru Gostian : Nu vreau fost procuraţi 5 500 puieţi. potriva rozătoarelor, de
deauna e cea aşteptată. De zine, întîrziie de la ore, sint să repet ce s-a mai spus. De asemenea. reprezen­ De asemenea, pentru planta­ executarea arăturilor de
;le de 23 şi 21 expuşi pericolelor de acci­ tantul consiliului popular o-
Vremea va îl exemplu, cu ani în urmă, dentare. Insist, totuşi: calitatea pîi- ţii in gospodăriile popu­ toamnă în plantaţii, de
început apoi piinea făcută la Călan era nii produse la Călan e foar­ răşenesc, tovarăşul vice­ laţiei, s-au asigurat 27 000 transportarea şi administra­
J uşor. Cerul renumită, acum calitatea ei Viorel Mareş: Problema te slabă la ora actuală. De preşedinte Demian Ghiu- puieţi din care 20 000 măr, rea îngrăşămintelor organi­
1 în prima par- rin —. căruia îi mulţumim
a acoperi trep- lasă mult de dorit. Şi-apoi, chioşcului se va rezolva în asemenea, ştiu că moi sint 3 000 prun, 1000 p.ir şi 3 000 ce. De asemenea, trebuie a-
sua slab. şl calitatea... servirii în u- cel mai scurt timp. unele nemulţumiri privind in mod deosebit pentru spri- i alte specii (cireş, v işin, cais, sigurale cantităţile necesare
neîe unităţi nu se ridică la Lncreţia Davidoi : Mă servirea preferenţială, com­ jinul acordat în organiza­ nuc etc.). Trebuie subliniat
vreme răcoroa- de substanţe chimice pentru
,ai mult senin, nivelul aşteptat. bucur că am acest prilej, de portarea unor vânzători. rea acestei mese rotunde — faptul ca in primăvară s-au ca imediat ce cad toate
it cu lntepsifi- Prof. Maria Cerviceanu î a sta de vorbă cu organiza­ AIe\\ Cîrtog: Am avut a reţinut problemele ridi­ distribuit popu'ui'oi — prin frunzele, să se poată trece
rare din nord. Cred că şi noi, cumpărăto­ torii comerţului din oraşul unele probleme, şi mai a- cate la adresa consiliului consiliile populare — 30 000
de serviciu : Iii aplicarea primului trata­
al;). rii, sîntem cîteodată vino­ nostru. Aş vrea să fac cî­ vem încă, la noua fabrică popular, promiţînd rezolva­ puieli de pomi fructiferi. în ment de iarnă împotriva bo­
vaţi, prorocind unele inci­ teva propuneri : ţinînd cont de piine. Sper să le re/ol- rea lor neînlir/ială. judeţul nostru — aşa cum lilor şi a dăunătorilor.