Page 77 - Drumul_socialismului_1980_10

Paq 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

Colectivele de oameni lui, prin rezultatele obţi­ spunca că munca lor, a rare a căldurii din gazele
ai muncii care lucrează în nute. Una dintre cele mai color de la laboratorul arse evacuate de la cup­
cercetare şi proiectare se interesante şi mai valoroa­ toarele mici de forjare“ —
află, de regulă, in primele se realizări alo lui Aure­ chimic de cercetări, este soluţie ingenioasă, reali­
fineturi ale bătăliei pentru lian Petre şi colaborato­ aproape anonimă. Ea se zată şi pusă în lucru de 10,00 Tel eş<
promovarea noului în pro­ rilor săi este „Instalaţia regăseşte, mai ales, în ta­ utecistul Ioan Munteanu 11,ou Pa gin
Irului
ducţie şi în sfera altor ac­ de producere a vatei mi­ belele colegilor de la cer­ (cu ajutorul celor de Ia a- 12,00 Roma
tivităţi econom ico-sociale. nerale din zgură de furnal cetare şi proiectare. Mo­ telierul de forje al uzinei. nea r
tar cînd o mare parte din­ lichidă“. Spaţiul nu ne per- destă cum este, tînăra in- 5 — ţine să precizeze tî- 16,03 ŞcoaLs
călit Al
tre cei care muncesc în nărul inginer proiectant) 16,25 Curs
domeniul respectiv sînt ti­ — asigură reducerea con­ 16,45 Re por
neri, este firesc ca- ei, ti­ sumului de gaz metan cu Z.amb;
nerii, să se situeze în avan; 17,00 Viaţa;
18,10 Fotba
© Echipa de utecişti la­ fruntea acestei lupte pen­ peste 15 la sută, creşterea R 07.1111
productivităţii
cuptoarelor,
minaturi care deservesc ma­ J.R.I.U.M.P., secţia do tru nou. bătăliei pentru nou dispui
şina de de cojit laminate, de susţineri hidraulice Vul­ Şi, după cum releva to­ reducerea consumului de turul
energie electrică cu 50 la
ropen
la Laminorul 650, maşină can, atelierul de montaj varăşul Ştefan Cornca, di­ sută şi economisirea unei 18,35 Desen
cunoscută sub denumirea ventil slîlpi. In cadrul rectorul Centrului de pro­ însemnate cantităţi de oţel Kum
de „Maşina tineretului“, prin iectări şi cercetări din ca­ mite să intrăm în amănun­ gineră chimistă „uită“ să 19.00 Teleji
întrecerii socialiste des­ înalt refractar. 10,20 Actúa
dăruire in muncă, prin a- dru! C.S. Hunedoara, ma­ te, dar subliniem doar ne spună însă despre una 10.40 Ora
plicarea tehnologiilor supe­ făşurate aici, se remarca joritatea tinerilor care lu­ faptul că, spre deosebire dintre realizările sale şi a Iată, deci, cum la fel ca 20,23 Como
le roj
rioare de producţie, utiliza­ tinerii slin brigada de crează in acest destoinic de instalaţiile de acest colectivului: „Metodolo­ în producţie, unde la gura 20.40 Juma
rea optimă a timpului de montori condusă cu com­ colectiv nu fac excepţie gen, existente în funcţie gia de determinare canti­ furnalelor, a cuptoarelor al câ.
lucru a reuşit să realizeze de la regula amintită. la ora actuală, aceasta fo­ tativă a incluziunilor ne- imense tinerii hunedoreni tru d
in plus, faţă de plan, de Ia petenta dt? comunistul ...Aurelian Petro este in­ loseşte energia electrica metalice din oţelurile de se afirmă în bătălia pen­ 21,20 Din i
rile i
începutul anului, peste 380 Aurel lonescu. în prim- giner îti secţia proiectări. (nu gaz metan), are randa­ înalta puritate“ — metodă tru cit nuti mult oţel dat Teleji
tone de laminate. Printre ptanul activ i-Lăţii brigă­ Are 30 de ani, do curind ment dublu şi odată pusă ce asigură stabilirea co­ patriei, şi aici, în avan­
cei mai destoinici utecişti, zii — lucrări de cea mai împliniţi. Eiste comunist. in funcţiune, va produce posturile cercetării, ei fac
care au contribuit din plin Deşi lucrează doar de trei vată minerală cit toate in­ rectă şi în amănunt a teh­ dovada vredniciei şi ma­ i® A
la obţinerea acestor frumoa­ bună calitate. ani şi jumătate aici, a reu­ stalaţiile aflate in ţara la nologiilor de elaborare a turităţii creatoare.
se rezultate se numără F.i- şit să se remarce prin un loc. oţelurilor'specialc.
viu Ci un. Dumitru Cordoş, Polo : V. ONOOJ ideile, prin preocupările ...Rodica Duncescu ne ...„Ansamblul de recupe­ MIRCEA LEPĂDATU BUCURI 1
di op rog rar
Anton Pitiruţ, Zlenrich Ghir- lia dio j urm
şe, Viorel Micu, Ştefan Băr- presei ; .8,
diilor; 9,01
boni si Daniel Gherriian. 9.05 RAspi:
Tineri medici pe drumul înaltei lor ; 10,00 Ra<
10.05
meilor ; l
responsabilităţi profesionale ric; 11,00
11.05 . Co
Raport ..George l
rosti ; r
radio-Iv. ;
ANCHETA NOASTRĂ ştiri ; 12,0
utecist lă a ar tis
Profesia de medic estş, întăresc convingerea in port a j re:
li
culturii
fără îndoială, una dintre propriile forţe ; mis 1980 ;
cele mai profund implicate — Ar fi necesar să se ra folclor
in momentele esenţiale ale stabilească, mai . precis De la 1 U
a in s dpi a mina 20—26 oc­ existenţei umane. Societa­ unde vor fi repartizaţi să ni vers 20
tombrie se desfăşoară in tea face mari investiţii în lucreze medicii tineri care nai ; 16,15
ce ; 16,25
toate municipiile şi oraşele profesionalizarea cadrelor şi-au efectuat stagiatura nizare in
judeţului acţiunea polîtico- Cintcce r
edueativă denumită „Săptâ- din acest domeniu, perfec- în mediul urban. Aceasta Do lan esc u
mina tinerelor fete“. Pe ţionînd continuu sistemul de vizează şi unele piobleme medicului
tot parcursul acestei peri- pregătire. Nu întlmplător, privind întemeierea fami­ ştiri ; ]7,<
oade, tinerele din întreprin­ incepind din 1978, absol­ liei, consolidarea ei. mâne ; 17
ciut, pa tí­
deri, şcoli şi instituţii vor venţii facultăţilor de medi­ Sint opinii formulate de rele serii
participa la numeroase dez­ cină, după cel 6 ani de tinerii medici Georgeta Cin ta rea
bateri, mese rotunde, intil- invăţămint, nu mai sint re­ Motoc, Maria Calmuichi, Magazin
niri cu activişti tie partid, partizaţi direct in dispen­ Ileana Roşea, Maria şi Dă- 21,00 Bule
Raclioceiiii
jurişti, profesori şi medici, c & sarele medicale, ci efec­ nuţ Neagu. Aparţin pro­ tr-o oră :
in cadrul cărora vor audia Acţiunea „Recuperare tuează un stagiu de 3 ani moţiilor 1978 şi 1979, cind zicale ; 2:
prelegeri pe tema familiei, în mari spitale, pe lingă au absolvit facultatea cu muzical i
comportării in societate şi numit-o ei, tinerii mi­ lansată în cadrul orga­ medici specialişti. Pe par­ medii generale apropiate TIIMIŞO
la locui tie muncă, vor as­ l)e v ăzul an v ăzut niza ¡iei U.T.C. nr. 5, î in­ curs, susţin, din şase în de 10 — calificative obţinu­ li ta .tea ra
nai. De alunei, din acea
culta sfaturi medicale şi mulţi cum în zona sepa- ciută, aproape zilnic echi­ şase luni, examene in faţa te şi la cele trei exame­ na te ecou
vor putea participa la nu­ rut iei de la mi nu lor, căr- pe de utecişti dc la sec­ imi işală dc lo(i tinerii dc unor comisii coordonate de ne susţinute, pină acum, 100“, emii
meroase dezbateri de edu­ bunele ■ se scurgea din vu- aici. acţiunea ,,Recupera­ specialişti renumiţi din cen­ pe parcursul stagiaturii. prilejul <
prinderii
caţie aieist-ştiinţifică . (ioane (datorita neelanşci- torul V, la ieşirea clin şut re" Ic aduce satisfacţii, in spital au fost rotaţi in M elo (1 i i j:
la(n u ilur) si se imprăş- nu pleacă acasă, ci ră- trele universitare.
(, Organizaţia municipală nun cileva orc in plus Ic dă tuturor prilejul să Am întreprins, zilele a- cite trei secţii : pediatrie, şi ale iu
locuitoare
t.t'.C. Deva a iniţiat in l:a :!e-a lungul liniilor. să siringă şi să rcîrtcar- se ■ remarce. Aviam Vir- cestea, o anchetă printre Interne, obstetrică-gin eco­ di orna gaz
cinstea ../.iiei Armatei“ o Nu pare a mult, dar inlr-o ce in vagoane cărbunele jan, Ş t elan Rizoli, I m c H s - tinerii medici repartizaţi la logie, chirurgie, igienă-
serie de imilniri intre tineri săplămină se adunau tone scurs dc-a lungul liniilor. Iciii Ycrcula, Iii io Delta, Spitalul din municipiul De­ tratament, boli infeciioase
şi veterani tic război sau o- de căi bune care, ele Icipl, Gică Dragomir şi alţii, va — soticitîndu-le opinii ş.a. Aspiraţiile lor sint deo­ Ei*
fiţeri activi. Aceştia au re­ se pierdea. Pină intr-o zi. Nil o iac de dragul dc a sini tinerele ,,stele" care referitoare la importantul act potrivă de mari, culminînd
levat tinerilor pagini din cina unul sau mai mul fi consemna o acţiune in plus se al ir mă şi si rătăcesc pe al stagiaturii. lată, sinte­ cu dorinţa de a efectua,
glorioasa luptă dusă de ar­ tineri, nu se mai şlic e- pe lista activităţilor orga­ tizate cîteva dintre acestea: imediat după slagiatură, o DEVA
mata şi poporul român îm­ xuct cine. au spus in a- nizaţiei. O iac avincl con­ tirmamcnlul muncii, al — Stagiul pe lingă un specializare, insă şi con­ tria) ; \
potriva cotropitorilor hitle- dunnrea organizaţiei U.T.C. ştiinţa că aşa este nece­ abnegaţiei minereşti. bun specialist este echiva­ ducerea Direcţiei . sanitare obişnuită
veni urla
rişti. Expunerile au fost ur­ de la sectorul V : „Ştrin sar, uşa cslc bine. Nici Iată cum, o iniţiativă lent cu o a doua facul­ judeţene le urmăreşte, no­ DOARA :
mate de filme documentare cu lo/ii, tara are nevoie un kilogram de cărbune bine venită, izvorîlă din tate ; minal, evoluţia, în scopul guri (Fia.,
şi proiecţii de diapozitive. care reprezintă nu nu­ întăririi corpului medical gradul ir
ele cărbune, dc cil mai mai „plinea" lurnaiclor şi gîndirea tinerească, din — Lucruri aparent bana­ Drumul i
a Etapa pe municipiul mult cărbune. Noi ii a- a termocentralelor, ci conştiinţe dc mineri, prin­ le, ca efectuarea unei in­ din judeţ cu buni profe­ toarcerea
Deva a tradiţionalei compe­ ducem la lumină. Nu-i de aripi, se încheagă şi cizii, de exemplu, se învaţă sionişti. Competenţa lor neanu —
structorul
tiţii sportive „Cupa U.T.C.“, voie să se piardă nici o munca lor, a ortacilor de îşi urmează calea dreap­ mai bine urmărind „mina" este valorificată de pe a- Sub patru
la fotbal, se apropie de fa­ la minei Vulcan — să nu unui medic cu multă expe­ cutn. După cum ne spu­ Drumul (
za finală. Astfel, din cele lonă, nici un kilogram. se piardă I Dovada ? Dc tă. aşa cum au văzut-o, rienţă ; nea tovarăşul dr. Romulus brie) : R£
1(1 echipe, repre/onlind tot Să organizăm o acţiune la lansarea acţiunii pină cum au holărît-o ei, mi­ — Puşi în faţa unui „caz" Rusu, directorul spitalului, roz (Repi
Stop cadr
aiitea organizaţii de tineret - peimuncnlă dc recuperare in prezent au lost recu­ nerii utecişti. Toiul sub la urgenţe, sîntem nevoiţi unii dintre tinerii stagiari raJ) ; VU
din întreprinderile munici­ ci cărbunelui cc se scur­ perate, aslicl, peste 050, chemarea: „Cit mai mult să judecăm singuri, rapid, au suplinit deja medici rul Hoop
piului, s-au calificai in se­ ge clin vagoane in zona de lone dc cărbune, in cărbune dai fării, nici un să apelăm la întregul „ar­ specialişti, asigură perma­ Marea ne
mifinale formaţiile E.M. De­ separaţiei". valoare de aproape 100 000 granule cărbune pierdui!". nenţa la urgenţe ş.a.m.d. rose) ; LC
va. p.T.T.u., Complex C.F.U senal" teoretic şi la expe­ toamnă (
şi l.P.H. Şi nşa a începui acţiu­ dc Ici. Şt acţiunea conti­ rienţa ulterioară a cazului Sint, prin urmare, implicaţi r.A : Şir
nea „Recuperare", cum au nuă. M. UONEL de către specialist. Aceasta direct şi cu responsabilita­ resc) ; A.
primăvarg
constituie, în acelaşi timp, te in exigenţele slujirii sănă­ ci tor esc) ;
cotrol şi autocontrol. tăţii populaţiei ~~ misiune (7 Noie
— Putem urmări, intr-o nobilă, de înalt umanism. Abba (St
Călanul semnifică, pen­ ză existenta searbădă, ta­ dc treabă ¡ în primele (I încă citiva ce taie toată unitate bine dotată, un caz, Le dorim mult succes pe RAB ARZ;
rul) ; OR
tru mulţi dintre noi, acel ră rost şi tel. zile din octombrie a tost ziua frunze la clini, iără de la internare pină la ex­ calea ce vor păşi de acum (Patria) ;
loc unde se nasc — prin Ici sediul miliţiei orăşe­ la muncă doar dc două să pună umărul Ici treabă. ternare ; inainte. mod (Fia
hărnicie cutezanţă şi res­ neşti un lip bine lacul, cu ori. Aşa că, ia vîrsla Cu aceşti indivizi s-au în­ — Exigenţele cărora tre­ BAI : c
(Casa de
ponsabilitate — tontă,’ ma­ ceva lrecul pcslc 20 dc cinci' alţii sini încadraţi cercai o scamă dc lucruri buie să le facem faţă ne VASILE PALAN Două loz
şini şi utilaje pentru in­ ani, scrie chinuit o decla­ deplin în muncă, încep pentru a-i aduce pc dru­
cluşii ia siderurgică, ele­ raţie punintl pe hirlie ce-a să-şi realizeze un roşi in mul col bun — s-a discu­
mente ele încălzii şi alic făcui intr-o noapte de pe viată bazai pe muncă, Gb. tai lovărăşeştc cu fiecare, §*R<
produse iujjuiiişlii, turnă­ la Începutul lunii seplcm- bujor este un rătăcitor. au lost puşi în discuţia STAREA CIV1 LA
torii, ceilalţi oameni ai cetăţenilor din cartiere, au JUDECĂTORIE
Rezultat
vechi; vetre de loc dove­ lost atenţionaţi — dar nu 0 ct om bric
diivi că înţeleg înaltei me­ Existente searbăde şi-au schimbat modul de Exil*. I
nire ce ic revine de a da viafă. Iată de ce este ne­ 23, 41.
pair iei melcii cil mai mult voie a se acţiona mai e- Extr. a
şi de bună calitate. Pe Ion­ brie. F-slc Ciheorghe Bujor, Întrebat de cc trăieşte ncrgic — legile noastre 0, 26.
Fond i-
elul acestei imagini Ce în iulie ci.c. ci lost prins aslicl, nu răspunde, pe prevăd pedepse pentru pa­ 1 143 524 1
semnifică pasiune şi dă­ iuţind diicrile obiecte clin chipul lui nu se zugrăveş­ raziţi — pentru a Ie în­
ruire devin exslente Ira- vestiarele secţiei iurnale te nici o rcac(ic. trerupe existenta iară
liante cele ale unor indi­ şi cslc condamnai la 1 an Un aii individ de ace­ muncă. Furnalele, turnăto­
vizi care nu Iar nimic, detenţiune, pe care o va eaşi speţă esle Coste1 Po- riile, inclusiv noua plat-
care lug de muncă, (lucind executa Ia locul ele mun­ pescu, care, deşi a sulcrit iormă siderurgică ce se
Timpul
un mod dc viată parazitar că. In august, iură o bi­ o condamnare pentru a- edifică Ia întreprinderea ziua de z
tare nu se încadrează în cicletă pe care, după ce betndon de familie, nu s-a „Victoria“, îi aşteaptă. Să mea va t
aci ivit al cu productivă. o demontează, o vinele pie­ încadrat în muncă, pier- tie ajutaţi să ajungă aco­
C.ă i — deşi sini toi mai să cu piesă. Mai apoi des­ zînclu-şi vremea prin bu­ lo unde e nevoie de ci, so­ variabil,
ploi slab»
putini in ultima vreme chide o maşină şi işi 'în­ fete. C. Popcscu, deşi 11- cietatea noastră socialistă slab la
Cătatul arc şi el cileva suşeşte din ca scule, un năr, are 3 copii dc hrănit. ncadmifind în rîndurile ei vest.. Tei
asemenea specimene. Să aparat de radio ele. Zice In aceeaşi calegorie, n chiulul, lenea, parazitis­ va fi cu
vedem cine sini şi cum işi că osie încadrat la I.V. ir miorilor se încadrează mul. 8 grade,
maximă
juslilică ci ncpaTtic.iparca Cei lan ca nccaiitical. dar Aclolt Munteanu, Ghcza grade. Iz»
lenea ce Ie caracterizea­ recunoaşte că nu se (ine Rîpa. Novac Ga brici şi TRAIAN BONDOR Fără cuvinte... ci iţi j de
tl esen de V. MIIlAlI.ES CU de serv ic