Page 78 - Drumul_socialismului_1980_10

L 7 Î 4 2 @ JOI, 23 OCTOMBRIE 1980 Pag. 3
JM uda

Constructorii din judeţ îşi fac datoria Succesul Ia învăţătură Săptămina
1SS! al elevilor muncii record
ia Petroşani, dar si fie şi el ajutaţi
E3S3SHE58
(Urmare din pag i) la Ferma pomicolă din Peş- în agricultură
istoria Usa-
ânesc (I) în ultimii ani pe harta siunea în serios, aducînd put, după cum am aflat, nu teana — 15 tone fructe.
leton: „Pii- municipiului Petroşani au o contribuţie substanţială era totul în regulă, crearea că se cheamă şi participa­ Cind campania de toamnă
fe“ apărut noi obiective eco­ la finalizarea multor blocuri condiţiilor demarînd mai rea elevilor şi cadrelor di­ nu îi solicită in cîmp, ele­ (Urmare din pag. 1)
şcoala n-oii
nomice, unele deja produc, de locuinţe, unele din­ greu, dar pe parcurs o dactice la extinderea spa­ vii şi cadrele didactice se
mba rusă altele sînt ¿n curs de con­ tre acestea deja predate lo­ bună parte din acestea au ţiului şcolar. Investiţiile — întilnesc, zilnic, cile o oră- fica însămînţările dirijând î»
re glob: strucţie. In concordanţă catarilor în localităţile Pe­ fost rezolvate. Aceasta nu de peste o jumătate de mi­ două, după cursuri, să dea
i troşani, Petrila, Vulcan şi înseamnă că totul este la o mină de ajutor la grăbi­ cele două unităţi mijloacele
orală cu dezvoltarea economică lion — pentru construcţia mecanice de la Dobra şi Lă-
internaţional. a acestei zone este firesc Lupeni. locul său. Respectiv, la unui bloc alimentar şi a li­ rea noii construcţii. puşnic.
meciurilor să se dezvolte şi obiecti­ Un mare volum de lu­ Vulcan, cazarea a fost a- nei săli de gimnastică (sală îndatorire patriotică în­
miercuri in sigurată în căminul şantie­ de gimnastică intr-un sat!) seamnă pentru profesorii O altă latură a preocu­
cupelor eu* vele social-culturale. între crări şi l-au asumat şantie­ părilor noastre osie strânge-
erei ub uri acestea o atenţie deosebită rele din Deva. Şantierul rului, dar la Petroşani încă a intrat pe miini bune. Sec­ Mihai Secan, Ioan Arion, rea recoltei de pe cele pes­
mate: K um­ nr. I, spre exemplu, con­ nu esie întrutotul rezolva­ torul E.G.C.L. Haţeg — con­ Doina Nistor, Eugenia Găl-
se acordă construcţiilor de te 100 ha cultivate cu legu­
locuinţe. struieşte in Vulcan două tă problema. Cu masa însă structorul — s-a angajat să dennu — pentru fiecare me. în prezent recoltăm
il economică Pentru construcţiile de blocuri, unul deja in faza nici chiar în prezent si­ dea în funcţiune obiectivul dascăl clin şcoală — şi asi­ varza cu circa 45 oameni,
tul ui finală, urmînd ca peste cî- tuaţia nu-i prea bună. La la sfîrşitul acestui an, pen­ gurarea succesului ia învă­
: art ei coca - locuinţe în Valea Jiului teva zile să fie repartizat cantina din Vultan, de e- tru că oamenilor lui li s-au ţătură al fiecărui şcolar, şi zilnic, trimitem spre CUB
■ti fiinţează un grup de şan­ xemplu, nu sînt create con­ ilia în fiecare zi circa 40
din ţe lor şi tiere, aparţinind Trustului locatarilor. „Lucrăm de alăturat, cu vrednicie, das­ promovare integrală, şi tone varză. în ce priveşti©
ior. Cei pa- dimineaţa pînă seara — diţiile pentru servirea hra­ căli, elevi, părinţi. Această practică agricolă, şi auto-
Moana (I) de construcţii Huncdoara- nei in pauza dc masă. iernarea animalelor, şoca- ,
a şi dnnsu- Deva. Crupul de şantiere ne mărturisea ing. Petri- Pentru cei care au dorit colaborare Ia hărnicie nu e gospodărire. „Dar înseamnă tim că pregătirile făcute'
:elor Petroşani este cel care a şor Kafka, şeful şantieru­ să ia masa la rcstaurantul- de azi, de ieri. Profesorul şi ajutor suplimentar şi sînt suficiente; la Lăpuşnte
lui nr. 1 —, avind în a- Ioan Arion, in anii îndelun­ special acordat copiilor ca­ am întârziat amenajarea bo­
dus greul activităţii de cest fel un dublu câştig : o cantină „Straja". — dar u- gaţi cit a condus şcoala, re nu ţin pasul cu ritmul
construcţii în anii care au dată că terminăm la timp nele condiţii improprii s-a bucurat mereu de aceas­ întregii clase — susţine xelor şi saivanelor, dar
trecut şi chiar in prezent. pentru moment i-au determi­ tă colaborare, pe care a şi prof. Irina Grozoni, noul di- vom recupera rămânerea irs
Dar necesarul mare de lo­ ceea co ne-am propus, în nat să renunţe — problema ştiut s-o întreţină. O cola­ reclor al şcolii. Cum vom urmă. Furaje avem. C.A.P.
al doilea rînd că oamenii
cuinţe, ca urmare a accen­ a fost rezolvată de şeful borare care a dat şi activi­ proceda? Din aceste zile Dobra ar mai avea nevoie '
l : G,(K) Ha- realizează cîştiguri bune în şantierului şi maistrul Ia- de circa 200 tone fin. Pen-
imineţii; 7,00 tului care se pune pe dez­ concordanţă cu efortul de­ cob Arghir împreuna cu tăţii practice valori educa­ vom organiza consultaţii cu Iru completare s-au făcut
>8,00 Revista voltarea producţiei de căr­ pus" . tive şi care, în aceasta elevii respectivi şi la domi­
rierul melo- bune a făcut ca forţele şeful unităţii, Şlefun Nena- toamnă, a avut ecou în cele ciliu. Părinţii vor vedea pe demersuri către cooperaţia
rtin <le ştiri; locale să nu mai fie sufi­ La fel de multe obiecti­ dof. Aici s-a putut, deci. de consum şi sperăm să re­
aseuUători- ve au de realizat şi colegii trei unităţi agricole din co­ viu ce se face, ce se cere zolvăm problema pe aceas­
ân de ştiri ; ciente pentru realizarea Este de dorit ca şi la mună : la C.A.P. Sarmize- de la copilul în cauză, iar
ga zi nul fe- pianului la construcţii de lor de la şantierul nr.. 2, cantina oraşului să se cree­ getusa elevii şcolii au re­ colaborarea lor cu şcoala se tă cale.
\tlas folclo- constructorii din Deva a- ze condiţiile necesare în D. Seleşan : Am începui
in de ştiri; locuinţe. S-a luat măsura flindu-se pe schele în Pe­ coltat 21 tone fructe, 4,5 to­ va întări in folosul pregăti­
Filarmonicii ca o parte din sarcinile cel mai scurt timp, precum ne cartofi, la C.A.P. Pcştea- rii copilului pentru carte, recent recoltarea porumbu­
“ din Bu/’U* aferente Văii Jiului să fie troşani, Vulcan şi Lupeni, şi alimentarea blocurilor cu na — trei tone cartofi, iar pentru muncă, pentru viaţă“. lui şi iată care este situa­
van premii « ca dealtfel şi cei din Orăş- apă caldă, mai ales că în ţia la zi (21 octombrie ~~
Buletin de preluate de unele şantiere tie şi Haţeg. Şi rezultatele ultimul timp in Vulcan nu
ista ni uzi ea - din afara municipiului. lor sînt pe măsura efortu­ n.n.) : La C.A.P. Ohaba, tîin
amator. Re­ Faptul nu a fost tărăgănat se respectă programul dc 56 ha am recoltat 8, îa
ia festivalul rilor depuse. livrare a apei calde. Do a- C.A.P. Lăsau din 29 ha am
rene — Sar- şi în prezent, alături de Cu prilejul documentării semenea, se impun măsuri
Din comoa- constructorii Grupului de în şantiere ne-am interesat operative şi la Petroşani recoltat 14, iar la C.A.P.
iost.ru ; 13,00 şantiere Petroşani, muncesc Teiu am sirius recolta de
5.00 Club u- şi de modul cum au fost pentru asigurarea cazării pe 6 din 27 ha.
K) Radiojur- şi alto colective din ju­ primite aceste ajutoare, in­ corespunzătoare a construc­
ece patrioţi- deţul noslru —• şantierele dispensabile în această pe­ torilor veniţi în ajutorul Porumbul se transportă şi
ică şi orga- 1 şi 2 Deva, Haţeg şi O- se depozitează în ritm cu
Liilură ; 10,40 rioadă, ce condiţii au fost celor din Valea Jiului. recoltatul, iar tăierea coce­
re cu Ion răşlie. Constructorii aces­ asigurate pentru cazarea şi nilor dc asemenea.
6,55 Sfatul tor şantiere şi-au luat mi­ hrana oamenilor. La înce­ CONSTANTIN IOVĂNESCU
) Buletin de însămînţarea griului se a-
i limbii ro- propie de sfirşil la C.A.P.
! apăr şi te
i a ; 18,00 O- Creşterea productivităţii muncii Lăsau şi Teiu, doar la C.A.P.
0,00 Ateneu, Ohaba a rămas în urmă din
nici ; ‘¿0,30 cauză că avem mulle tere­
co-ştiinţific ; nuri în pantă. La C.A.P. O-
* ştiri ; 21,05 {Urmare din pag. 1) producţie şi folosirea mai remarcat că industria va
22.00 O zi in- bună a forţei de muncă prin realiza 60 la sută din veni­ haba se lucrează eu 10 trac­
iîijuterii mu- © perfecţionarea organi­ reducerea personalului auxi­ tul naţional, producţia neta toare şi vor veni şi altele,
00 Non stop zării producţiei şi a muncii, liar şi neproductiv şi trece­ industrială fiind la anul de pe măsură ce vor încheia
in fiecare seclie şi atelier, rea sa în activităţi concrete 331 miliarde ici, iar produc­ semănatul la unităţile din
20.00 Aciua­ pe fiecare schimb şi forma­ de producţie materială. jur.
ţi, 15 Coordo- ţie do lucru ; ţia neta agricolă de 73,8—
’80: „Topleţ Acjionîndu-se ferm în a- 82,2 miliarde lei. Creşterea Pregătirea iernării anima­
omagială cu O creşterea gradului de ceste direcţii, productivita­ în asemenea ritm a venitu­ lelor, asigurarea bazei fu­
irului între­ mecanizare şi automatizare tea muncii va putea înre­ rajere ne preocupă cu prio­
unire; 20,30 a producţiei, promovarea u- gistra în 1981 o creştere lui naţional va fi determi­
re româneşti nată de creşterea producti­ ritate. Grajdurile sînt puse
ităţilor con- nor noi metode şi tehnolo­ faţă de 1980 de 7 la sută, vităţii muncii, dar şi de rea­ la punct, saivanele sînt cu­
10—21,30 Ra- gii de lucru, extinderea ex­ aşa cum se prevede în Pla­ răţate şi repar Am con­
perienţei înaintate ; nul naţional unic do dez­ lizarea integrală a planului struit şi Pn sui , nn nou. în
-
O îmbunătăţirea normelor voltare. economico-socială a la producţia fizică, valori­ ce priveşte :is "uraron cu
:
¡amm do munca prin corelarea lor României pe anul 1981. ficarea superioară a mate­ furaje stăm mu li mai bine
riilor »'rime şi resurselor e-
K&mST&Xm!® temeinică cu dotarea teh­ Totodată, în anul 1981, ca în anii trecuţi. L.a C.A.P.
nică a unităţilor, extinderea venitul naţional va marca nergctice, reducerea cheltu­ Ohaba mai sini ci ţl netrans-
obby (Pa- acordului global şi a lu­ o creştere de 7 la suta faţă ielilor materiale, ridicarea portafo. La C.A.P. Teiu,
. o a r e ne- crului la mai multe maşini, de ac Pst an, ritm de creşte­ nivelului tehnic şi calitativ cantitatea de nrosiere este
ind voi de­ re superior celui al produ­ al produselor, fiecare în
al ; HUNE- întărirea ordinii şi discipli­ parte constituind o sarcină mai mare de' it cea plani­
patru slen- nei în muncă ; sului social, care va înre­ ficată, dar finul nu este su­
întîlnire de © utilizarea la parametrii gistra în 1981 un spor de majoră, importanta a fiecă­ ficient. Cantităţile de fin ce
lerurgistul) ; proiectaţi a capacităţilor de
(Arta) ; în­ 6,1 la sută faţă de 1980. De rui colectiv muncitoresc. lipsesc le vom procura prin
nodă Lăpuş- cooperaţia do consuni, cum
2 I-II (Con- «0ffiii<»®ta®o<ae<Bfflfl>©o<&offia®!!><a<a©®®a4iaffi©a©oo$!affl»<?©©©®®offl©o©i3(9o©ia®ffleffie0Q0®©©©©®o©ffi(So©©â®0. Schimbarea aspritului ar­ ain procedat si in anii tre­
ETROŞANI : hitectural al localităţilor ju­
.ui (Unirea) ; cuţi. Comitelui comunal de
(7 Noiem- Cîsud noi, cumpordiorii, închidem ochii sau nu ştim deţului nostru a devenit un partid şi consiliul popular
rea panterei fapt cotidian. Spre exemplu, acţionează cu multă insis-
; IjUPENI : ia fă noul bloc cu magazine
naşă (Cultii- moderne la parter, dat cu- lenlă pentru a încheia cam­
: Caseado- rînd în folosinţă la Petro­ pania de toamnă cit mai re­
aic.eafărul) ; unii o şani, pede posibil şi în condiţii
(JVluncito-
Clopote de do calitate ş- ' > uu.
tl) ; PETRI- ■ştim cu toţii că anul a- kg, cu 2,70 lei/kg. La o sim­ pentru buzunarele fără fund că şi in activitatea unor orga­
(Muncito- s
.SA : Cind cesta, datorită capriciilor pla socoteală rezultă un ale unora care nu se gîn- ne de control trebuie să-şi
'binte (Mun- timpului, producţia de legu­ cîştig nemuncit de peste desc că prin lăcomia lor ar facă loc mai multă exigen­
ANI : Abba me nu a fost cea aştepta­ 4 500 lei ! putea leza bunul simţ pu­ ţă. Putem şi trebuie să fa­
; BRAD :
roşie) ; GU- ta. Şi totuşi, populaţiei i-au Magazinul similar nr. 15, blic ; pentru că nu se gîn- cem totul pentru a stîrpi
imul (Mi îhî - fost asigurate cele necesa­ responsabil Gheorghe Pro­ desc nici măcar la faptul pofta unora de cîştig ■ ne­
: Burebista re. Au mai- fost lipsuri în fira. Aceeaşi manevră, cu că încalcă grosolan legea, muncit. Este cazul să tra­
olilist inco- unele zile, determinate de acelaşi gen de marfă, ma­ încălcare cure i-ar putea tăm la infinit furtul (căci
GEO AGI Ii­
le duminică faptul ca nu s-a putut intra nevră prin care se putea costa, la urma urmei, liber­ ce altceva este?) din porţia
ă); HAŢEG: In grădină să se recolteze, realiza un frumos cîştig ne­ tatea. La fel stăteau lucru­ altuia, din buzunarul al­ @ Expoziţii. La Cabinetul municipal ce ¡normare
’opular). dar pe acelea le-am inieles muncit dacă nu interveneau rile şi cu antricotul cu smîn- tuia, ca pe o simplă contra­ politico-ideologică a fost deschisă în organizarea Biblio­
fiecare, cu simţul civic care organele do control. Se pri­ tină : porţia de carne „slă­ venţie ? Organele de con­ tecii judeţene, o expoziţie cu tema „Horia - - 250 ani de
Sa se impune în asemenea si­ miseră cu factură 495 kg bise“ cu 20—30 grame. Cal­ trol au dreptul să sesizeze la naştere“. © Tot Biblioteca judeţeană deschide mîine,
xpreş tuaţie. roşii extra palisate, dar se culaţi la 100 porţii după re- din oficiu — atunci cînd gă­ in sala sa de expoziţii, o expoziţie de carte dedicată Zi­
Pentru rezolvarea proble­ vindeau ia acelaşi preţ şi ţotar, cîte se realizau în sesc necesar —- comisia pen­ lei Naţiunilor Unite (24 septembrie).
igerii din 22 melor legate dc aprovizio­ cele 900 kg primite la cali­ plus. Cam 20—-25 de porţii tru controlul averilor do- ® I.C.S.A.P. deschide mîine o nouă unitate : un res­
nare s-au depus strădanii tatea extra nopaiisate, cu din fiecare sortiment de bîndite pe căi ilicite. Amen­ taurant cu profil lacto-vegetarian, la parterul noilor blocuri
8, 25, 39, despre a căror măsură cum­ 3,40 lei/kg şi cele 1 683 kg, mîncare „dijmuită“, în a- zile au şi ele rostul lor. din zona poştei noi. Amenajată cu mobilier şi utilaje noi,
a, 28 , 15, 40, părătorul n-a avut de unde primite Ia calitatea I, cu ccst fel de carne. înmul­ Dar cind anumiţi oameni le adecvate unui local de alimentaţie publică de categorie
să ştie. Iată însă că, pe fon­ 2,70 lei/kg. Dezordinea din ţiţi cu preţul pe o porţie, suportă de fiecare dată fără superioară, noua unitate, „Mioriţa", va desface — cu pro­
e cîştiguri : dul acestor eforturi, se gă­ actele de gestiune nu se cu zilele dintr-o lună şi o să clipească, înseamnă că gram între 6,30 20 '— produse pe bază de legume, lacta­
sesc indivizi care, in Ioc să datora lipsei de limp pentru să vă apuce ameţeala. Stoi­ au de unde suporta. S-a te, răcoritoare şi dulciuri.
se gindească cum să pună a o pune la punct. Ea a- cismul cu care suportă bu­ văzut de unde şi cum. La © Astăzi se reia ciclul permanent de acţiuni educative
mai rapid şi mai civilizat vea menirea să acopere ma­ cătarii şi barmanii unor lo­ un ciubuc de 2 000 iei in­ organizate de casa de cultură sub genericul „Sfatul me­
•A §ii la îndemîna populaţiei a- trapazlâcurile făcute cu pre­ caluri de alimentaţie publi­ tr-o zi sau în două, nu dicului, pedagogului şi juristului". Pentru început — astăzi,
ceste mărfuri, caută să-şi ţurile. că, amenzile administrate de' contează o amendă de 1000 d ' —# participă la întîinirea organizată elevele de (a
ec
•abil pentru umfle mai repede buzunarul Iată şi ce se putea în- organele de control cînd lei, din care plăteşte pe loc Liceul industrial de chimie.
in brie: Vre- cu cîştiguri nemuncite. tîlni in ziua de 6 octombrie sînt prinşi cu ocaua mică, doar jumătate din mini­
a să se in- Magazinul C.L.F. nr. 5 intr-o unitate dc alimenta­ nu-şi are cumva sursa în a- © Unitatea „Gospodina“ din centrul oraşului (iingă stop)
Orui va f.i mum, adică 250 lei... a fost închisă pentru renovare.
vor cădea Deva (responsabil Pavel ţie publică — linia de auto­ numite înţelegeri de întra­ Să se aplice corect, în a- © Salonul de artă fotografică „Energoni ’80“, cu te­
ul va sufla Şandu). Se vinci- roşii. De-a servire a restaurantului jutorare mutuală statornici­ semenea cazuri, spiritul le­ ma „Energia şi omul", ai cărui vernisaj a avut loc dumini­
t din sud­ valma cu 4 lei kg, preţ de „Sarmis", la alo cărei ser­ te între aceşti „triumviri“ ai gilor noastre, care oferă
ica minimă că, cu prilejul sărbătoririi „Zilei energeticianului", rămâne
între 3 şi „extra“ palisate, deşi la a- vicii apelează zilnic sute de localurilor de alimentaţie toate posibilităţile de a tăia deschis în holul casei de cultură pînă la sfîrşitul acestei
temperatura ceastă calitate primise 350 oameni. Porţiile de friptură publică ? pofta de îmbogăţire pe sea­
.5 şi 20 de kg roşii, în timp ce ia ca­ ruladă, care trebuiau să îmbogăţirea fără muncă ma celorlalţi membri ai so­ luni, cu program de vizitare zilnic intre orele 8 13 si
lineaţa oon- 17
(Meteorolng litatea extra nepnlisato, pri­ conţină 100 gr carne, con­ lezează profund ideea do e- cietăţii.
;va Valeriu). mise 3 800 kg. cu 3.40 lei/kg, ţinea 70—80 de grame. La chitate, scumpă societăţii DOINA COIOCARU
iar la calitatea 1 — 1 755 4-5 porţii — una în plus noastre. Iată de ce, credem 1014 CiOCLEI