Page 80 - Drumul_socialismului_1980_10

Piu««*
DC LECTURA
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ? Vizita oficială de prietenie

tovarăşului Nicolae Ceauşescu

In R. S. F. iugoslavia

lateral, In interesul amba-
Convorbiri !a C. C. al U. C. I. lor părţi, cit şi p® arena
internaţională — convinsa
Joi, 23 octombrie, au a- kov, alte oficialităţi iugo­ că astfel slujesc cauza pă­
vut loc convorbiri între to­ slave. cii şi înţelegerii în Europa
varăşul Nicolae Ceauşescu, în cadrul convorbirii s-a şi în întreaga lume.
secretar general al Partidu­ procedat la un schimb de De-a lungul străzilor ca­
lui Comunist Român şi to­ păreri cu privire la activi­ re duc de la reşedinţa ofi­
varăşul Lazar Moisov, pre­ tatea şi preocupările Parti­ cială spre centrul oraşului
şedintele Prezidiului Comi­ dului Comunist Român şi Belgrad, încă de la prima
oră a dimineţii, mii de bel-
tetului Central al Uniunii Uniunii Comuniştilor din grădeni aşteptau trecerea
Comuniştilor din Iugoslavia. Iugoslavia, la mersul con­ coloanei oRciale. Pe una
La convorbiri au partici­ strucţiei socialiste in cele din clădiri era prinsă lozin­
pat, din partea română, to­ două ţări, la întărirea şi ri­ ca .Iugoslavia şi România
varăşa Elena Ceauşescu, alţi dicarea pe un plan superior — luptătoare active pentru
membri ai delegaţiei româ­ a colaborării şi conlucrării pace, colaborare internaţio­
ne. dintre P.C.R. şi U.C.I., pre­ nală, pe baza egalităţii şi
Din partea iugoslavă, au cum şi în legătură cu pro­ socialismului“.
luat parte tovarăşii : Stane bleme actuale ale mişcării T o v a r ă ş u l Nicolae
Anul XXXII, tn. 7 143 VINERI, 24 4 pagini — 30 bani Dolanţ, Aleksandar Grlici- comuniste şi muncitoreşti. Ceauşescu şi tovarăşa Elena
Ceauşescu sosesc la Muzeul
Naţional însoţiţi de Jivorad
Kovacevici, preşedintele A-
şi
Iugoslavia,
să
Cea de-a doua zi a vizi­
Producţia fizică — re neabătut, tei oficiale de prietenie pe România valenţe superioare dunării oraşului Belgrad.
confere
care secretarul general al prieteniei tradiţionale româ- Sint de faţă tovarăşul
Partidului Comunist Român, no-iugoslave. Contactele po­ Ştefan Andrei, ministrul a-
e planificate preşedintele Republicii So­ litice existente pe agenda faceriior externe, alte per­
cialiste România, tovarăşul acestei zile, convorbirile soane oficiale române.
Nicolae Ceauşescu, împreu­ desfăşurate într-o ambianţă Directorul Muzeului Na­
îşi
„în industrie este necesar să asigurăm realizarea ritmică a produc­ nă cu tovarăşa Elena tovărăşească, de caldă în­ ţional, Ievta Ievtovici, a-i
exprimă
bucuria
de
Ceauşescu, o efectuează in
ţelegere, în deplină conso­
ţiei fizice. Să se facă totul pentru folosirea deplină a capacităţilor de nanţă cu spiritul ce carac­ primi ca vizitatori şi Ic
producţie existente, la parametrii proiectaţi, ia parametrii stabiliţi prin R.S.F. Iugoslavia, a progra­ terizează relaţiile dintre mulţumeşte pentru această
importante
momente
mat
studiile tehnico-economice. Numai dacă am asigura funcţionarea de­ menite să permită mai buna partidele şi popoarele noas­ deosebită onoare. Muzeul
plină a capacităţilor existente la toate instalaţiile, utilajele şl maşinile, cunoaştere reciprocă, să e- tre, au evidenţiat cu preg­ naţional al R.S.F. Iugosla­
am putea realiza producţia prevăzută fără nici o altă investiţie, fără videnţieze noi posibilităţi nanţă dorinţa comună a via, fondat în 1844, posedă
nici o nouă capacitate pusă în producţie". de extindere şi aprofunda­ României şi Iugoslaviei de opere de valoare inestima-
re a relaţiilor de colabora­ a intensifica rodnica lor
NICOLAE CEAUŞESCU re multilaterală dintre conlucrare atît în plan bi­ (Continuore in pag. c 4-a)
Aceste orientări date de 14,665 milioane tone oţel,
secretarul general al parti­ 50,840 milioane tone căr­ PRODUCŢIA MARFĂ INDUSTRIALĂ Prioritar ps agenda unităţilor economice
dului la recenta plenară a bune net, un volum de ma­
C.C. al P.C.R. vizează mo-' şini şi utilaje tehnologice
dalităti concrete de acţiune pentru industrie in valoare Condiţii cit mai bune pentru
pentru îndeplinirea în bune de 23,523 miliarde lei, 80 000
condiţii a sarcinilor de plan tractoare, 3,559 milioane to­ desfăşurarea normală a producţiei
din anul 1981, asigurîndu-se ne îngrăşăminte chimice in
astfel o bază solidă pentru echivalent sută la sută sub­
realizarea prevederilor în­ stanţă activă, 670 000 tele­ pe timpul iernii
tregului cincinal 1981—1985. vizoare, 1 317,8 milioane mp
După cum se observă, şi în ţesături, 120,8 milioane pe­
continuare, planul din in­ rechi încălţăminte ş.a. La în ansamblul măsurilor Biroului Comitetului jude­
dustrie accentuează necesi­ multe din aceste produse, tehnico-economice menite ţean de partid, în toate u-
tatea realizării neabătute a după cum se ştie, judeţul să determine bunul mers al nităţile economice se între­
producţiei fizice, sortimen­ nostru are o contribuţie în­ activităţii productive şi În­ prind şi se aplică măsuri
tale, pentru că, este bine semnată, iar sarcinile de deplinirea sarcinilor de ferme, concrete, care con­
ştiut, economia naţională plan pe anul viitor sint mo­ plan pe acest ultim trimes­ duc la derularea neîntre­
are nevoie în primul rînd bilizatoare, ceea ce presu­ tru al anului şi totodată să ruptă, eficientă a fluxurilor
de produse concrete, care pune să ne organizăm te­ asigure demarajul optim în tehnologice, la îndeplinirea
să fie expediate operativ a- meinic activitatea, să acţio­ primul an al viitorului cin­ ritmică a prevederilor de
colo unde sint necesare. năm ferm şi perseverent — cinal — în spiritul orientă­ plan.
Tocmai de aceea, Planul na­ in minerit şi metalurgie, rilor date de secretarul ge­ La întreprinderile minie­
ţional unic de dezvoltare e- dar şi in celelalte sectoare neral al partidului, tovară­ re aceste măsuri vizează în­
conomico-socială a României de activitate — pentru a şul Nicolae Ceauşescu, la deosebi asigurarea cantită­
te anul 1981 prevede creş­ asigura economiei naţionale recenta Plenară a C.C. al ţilor corespunzătoare de
terea producţiei marfă in­ produsele planificate a se P.C.R. —• un loc important materiale şi piese de
dustrială cu 7 la suta, faţă realiza in unităţile econo­ îl ocupă pregătirea condi­ schimb, revizuirea şi repa­
de anul 1980. In sortimente mice hunedorene. ţiilor pentru desfăşurarea rarea utilajelor, instalaţii-
fizice, în anul viitor, în ţara normală a producţiei pe
noastră se vor produce (Continuare în pag. a 2-a) timpul iernii. La indicaţia (Continuare în pag, a 3-a)
Industria municipiului Deva Întîmpinînd „Ziua recoltei“
a îndeplinit pionul cincinal SĂPTĂMlNA MUNCII RECORD tN AGRICULTURĂ

in perioada 1976—1980, de Congresul al Xll-lea al
unităţile economice din mu­ partidului — se numără
I.P.I.C.C.F. Deva, I.R.E. De­ Asigurarea furajelor şi pregătirea adăposturilor—obiective
nicipiul Deva — care au C.T.E. Mintia, E.M. Deva,
cunoscut o puternică dez­
voltare şi modernizare — va, grupurile de şantiere
au avut sarcini deosebit de „Energoconstrucţia“ şi „E-
mobilizatoare. Acţionînd cu nergomontaj" Mintia.
abnegaţie şi dăruire, in­ Hotăriţi să urmeze neabă­
tr-un înalt spirit de respon­ tut îndemnurile şi orientă­ In tonte unităţile agricole adăposturilor pentru ierna­ te se datoresc obţinerii u- din Unirea şi Mesteacăn ale
sabilitate patriotică, sub în­ rile date de secretarul ge­ socialiste — ferme, brigăzi, tul animalelor ? Aşa cum nor producţii medii sub ’ce­ I.A.S. Haţeg şi Mintia, La
drumarea competentă a or­ neral al partidului, tovară­ complexe şi asociaţii eco­ rezultă din datele existente le planificate din cauza suculente au minusuri I.A.S.
ganelor şi organizaţiilor de şul Nicolae Ceauşescu, la nomice intercooperaliste — la Direcţia generală pentru condiţiilor climatice nefavo­ Simeria şi Haţeg, toate uni­
partid, colectivele muncito­ recenta plenară a C.C. al s-a stabilit, încă de la în­ agricultură şi industrie ali­ rabile — calamităţi totale şi tăţile agricole cooperatiste
reşti din municipiu şi-au în­ P.C.R., cei ce-şi desfăşoară ceputul anului necesarul de mentară a judeţului, pînă parţiale provocate de inun­ de pe raza consiliului unic
deplinit an de an sarcinile activitatea in întreprinderi­ furaje atît cantitativ cît şi la data de 15 octombrie a.c., daţii şi ploi torenţiale — Hunedoara, C.A.P. Rişca,
de plan, asigurînd econo­ le şi pe şantierele munici­ sortimental, pe specii şi ca­ în cămările zootehniei erau dar şi unor cauze de natură Ţebea, Gurasada, Burjuc,
miei naţionale însemnate piului Deva îşi vor ampli­ tegorii de animale, prevă- depozitate şi se aflau in subiectivă. Astfel, nu s-a Dobra, Teiu, Ohaba, Şerel,
cantităţi de produse fizice. fica preocupările şi efortu­ zîndu-se măsuri concrete stoc următoarele cantităţi acţionat peste tot cu opera­ Nucşoara, Tîmpa, Ciula Ma­
Sporurile de producţie obţi­ rile în producţie pentru a pentru producerea lor. Asi­ de furaje: 36 666 tone fî- tivitate pentru recoltarea, re, Rîu de Mori, precum şi
nute în anii anteriori şi în încheia cu realizări deose­ gurarea hranei şi adăposfi- nuri, 103 897 tone suculen­ transportul şi depozitatul fu­ complexele de creştere şi
acest an au permis colecti­ bite planul pe ultimul tri­ rea în bune condiţii a ani­ te, 29 724 tone grosiere. A- rajelor. Aşa se explică faptul îngrăşare a animalelor .Si­
velor din industria munici­ mestru al anului, pe între­ malelor — aşa cum s-a sub­ ceste cantităţi nu acoperă că mai sint încă şi la ora ac­ meria şi Orăştie. Se preli­
piului Deva să raporteze un gul an şi cincinal. Calcule liniat la recenta plenară a necesarul din balanţa fura­ tuală suprafeţe de fine­ mina ■ deficite şi la grosiere.
succes de prestigiu : înde­ estimative arată că pînă la C.C. al P.C.R. şi la şedinţa jeră a tuturor unităţilor. în ţe naturale nerecoltate la Motivaţii sînt:. Dar dincolo
plinirea prevederilor de sfîrşitu! acestui an, munici­ Comitetului Politic Executiv, ce priveşte fînurile, de C.A.P. Cinciş, Roşeam, O- de cauzele obiective care
plan pe actualul cincinal, la piul Deva va realiza supli­ în care- s-a hotărît ca „Ziua exemplu, deficite mai mari haba, Orăştioara de Sus, le-au generat, trebuie văzu­
producţia globală, cu 70 de mentar sarcinilor de plan recoltei“ să se sărbătoreas­ se înregistrează la I.A.S. Livadia, Bunila şi altele, la te neajunsurile manifestate,
zile mai devreme. între u- ale cincinalului actual o că prin muncă — constituie Mintia şi Haţeg, la C.A.P. ferma din , Unirea a I.A.S. insuficienta preocupare a
nitâţile cu contribuţii sub­ producţie industrială în va­ principalele condiţii de ca­ Căstău, Mesteacăn, Zdrapţi, Haţeg. De asemenea, însem­ organelor de partid şi de
stanţiale la acest frumos loare de peste 800 milioa­ re depind dezvoltarea zoo­ Strei, Bretea Română, Ba- nate cantităţi de fînuri- re­ stat de la comune şi oraşe,
succes — datorat hărniciei, ne lei, concretizată într-un tehniei, creşterea efectivelor tiz, Dobra, Aurel Vlaicu, zultate încă din coasa întîi a consiliilor unice agroin­
priceperii şi dăruirii in mun­ apreciabil volum de produ­ şi sporirea producţiei ani­ Geoagiu, llia, Gurasada, mai sînt şi acum pe ci mp dustriale şi conducerilor u-
că, hotâririi nestrămutate a se fizice : energie electri­ maliere. Sîrbi, Pricaz, Căstău, Băcia, Ia C.A.P. Strei, Boşorod, Bo- nitTţilor agricole pentru a-
oamenilor muncii din muni­ că, materiale de construc­ Cum s-a acţionat şi cum Cristur, Turdaş, Bunila şi a- bîlna, Batiz, Roşcani, Teiu,
cipiu de a materializa e- ţii, minereuri complexe, bu­ se prezintă situaţia în ceea sociaţiile economice inter- Lăsau, Sălciva, Pui, Livadia, N. ZAMFIR
xempkw sarcinile adoptate nuri de consum şi altele. ce priveşte asigurarea ba­ cooperatiste Orăştie, Sime- Sălaşu de Jos, Nucşoara,
zei furajare şi pregătirea ria şi Grind. Aceste defici­ Sălaşu de Sus, la fermele (Corwinuare în pag. a 2-a)