Page 85 - Drumul_socialismului_1980_10
P. 85
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR
Universitatea politică şi de conducere - formă Cu penalizări şi justificări
superioară de pregătire poiitico-ideoiogică a cadrelor nu se pot face betoane!
9,13 Curs
zâ
Peste câteva zile, Univer România, a mişcării munci studiu — tematica, bibliogra Acum, cînd octombrie este zcrvele balastierei de la La recenta plenară a C.C. 9,35 Vă
sitatea politică şi de condu toreşti şi revoluţionare pe fia, recrutarea cursanţilor — pe sfîrşite şi iarna bate la Săuleşti. însă I.E.l.A.M.C. al P.C.R., secretarul gene telul
cere, una dintre formele su pian internaţional“. Pentru este peste tot încheiată. uşă, esenţial este ca la toa Alba Iulla, secţia Săuleşti ral al partidului, tovarăşul 10,00Tele- 1
re)
perioare de pregătire a ca anul IV tematica orientati Pentru cursurile anului I, te locurile de muncă, in (Simeria-Veche) nu ne ono Nicolae Ceauşescu, subli 11.50 PubJ
drelor care activează în di vă urmează să fie stabilită comitetele de partid din u- fiecare întreprindere să se rează contractele. nia : „Să lacem toiul pen- 12,00Corn
ferite domenii (aparatul de ulterior. Tematica tuturor nităţiie industriale, agricole — ...cu penalizări nu se Iru ca in acest ultim tri 13.00 Mo/J
tistk
partid, economie, învăţă- cursurilor este orientată pe şi instituţiile de pe raza ju acţioneze cu răspundere pot face betoane — intervi mestru din an şi din cinci 18,35 Sapi
mînt, ştiinţă, organe de stat, studierea şi cunoaşterea a- deţului nostru, care, de fapt sporită pentru pregătirea te ne in discuţie tovarăşul nal să realizăm producţiile 18.50 1001L
de masă, obşteşti etc.), îşi profundată a documentelor au o mare responsabilitate meinică a producţiei pe Ştefan Şovarschi, directorul stabilite în toate domenii 19.00 Telé
19,20 „Sul
va reîncepe activitatea. Do Congresului al XH-lea al în selectarea şi recrutarea timpul iernii. comercial de ia l.M.C. Bîr- le...“. Cum au acţionat fac ric“.
rind să cunoaştem cîteva partidului, celorlalte docu c lor mu destoinice cadre, Vom urmări, în cele ce cea. Să o luăm sistematic. torii de conducere de la lă 2
Plici
elemente privind stadiul în mente de partid şi de stat, oameni activi, cu o înaltă urmează, concret, ce s-a Din vară am început să ne l.M.C. Bîrcea pentru ca a- nia
care se află finalizarea pre a cuvântărilor tovarăşului ţinută morală şi politică, au ceastă întreprindere să-şi 19,50 Tele
gătirilor pentru deschiderea Nicolae Ceauşescu rostite cu recomandat 705 cursanţi. realizeze sarcinile, am vă 20,35 Film
noului an de învăţăniînt — diferite prilejuri. La sfîrşitul Anul de învăţămînt 1980— zut. Cum au fost ajutaţi, daţi
(lui
am purtat zilele trecute un fiecărui an de studiu cursan 1981 va funcţiona în filiale sprijiniţi de cei cu care co 21.35 Spe<
dialog cu tovarăşa Letitia ţii vor susţine un examen organizate la nivelul fiecă laborează, de alte organe, 22,15 Tele
Măceanu — directorul uni de testare a cunoştinţelor, rui municipiu şi oraş, pre rezultă, de asemenea, din <» S
versităţii. iar la încheierea celor patru cum şi în comunele Geoa- întreprins în această direcţie pregătim stocul pentru iar următoarele date : pe 9 luni, 22.35 Noc
„Cursurile Universităţii ani vor elabora şi susţine giu, Baia de Criş, Bălţa, la l.M.C. Bîrcea. Răspunde nă. în iulie aveam deja oamenii muncii de aici şi-au
politice şi de conducere au o lucrare de absolvire pe Vaţa, Ilia şi Certej, în în la întrebare Rodica Some- 12 700 mc agregate, apoi îndeplinit prevederile de
o durată de 4 ani şi se des o problematică concretă a treprinderi cum sînt E.M. şan, secretar adjunct cu acesta a tot scăzut ajungînd plan ia producţia globală
făşoară o dată la 3 săptă- muncii de partid. în paralel Deva, C.T.E. Mintia, I.M. probleme organizatorice la „la zi“ la 1 400 mc. Consu
mîni, studiindu-se 12 teme cu programa de studiu, 'Orăştie, Inspectoratul jude comitetul de partid al în mul întreprinderii pe o zi şi doar în proporţie de 91,3 la
15 U CUB
anual. în anul I se vor stu cursanţii vor beneficia de ţean de interne ş.a. treprinderii. cîteva ore ! sută, la producţia marfă de cl-ioprogK
dia „Principiile de bază ale prezentarea altor teme su După cum se vede, pînă — în toate organizaţiile — Cum s-a ajuns la a- 89,6 la sută, la total pre KAdiojura
socialismului ; probleme ale plimentare legate de situa la această oră au fost re de bază ale secţiilor noas ceastă situaţie ? fabricate — 84,9 la sută, presei ; >
muncii de partid şi de stat, ţia politică internaţională, zolvate probleme legate de tre, în septembrie s-a ana — Simplu. Balastiera Său la panouri mari — 100,8 la diilor; i),
9,05 Aud
ale conducerii ştiinţifice a politica internă şi externă buna desfăşurare a cursu lizat situaţia pregătirilor leşti nu ne onorează con sută, preliminînd o produc Buletin *
ţie netă de 83,2 la sută.
societăţii de către P.C.R.“ ; a partidului şi statului nos rilor Universităţii politice şi pentru iarnă — precizează tractele. în octombrie, pe vis Ui lite
în anui li, „Probleme ale e- tru, procesele şi schimbări de conducere. Nu rămîne 13 zile, trebuia să ne li Dacă mai amintim că la Balade,
populare
conomiei socialiste, ale a- le ce au Ioc în lumea con decît să aşteptăm deschi interlocutoarea. Cu acest vreze 22 000 mc agregate, cheltuieli totale planul a ştiri ; 11.
plicării noului mecanism e- temporană etc. Dezbaterile derea cursurilor, iar cei în prilej, comuniştii au arătat ne-a dat 9 000 mc. Restan fost depăşit în aceeaşi pe 11,25 Dis<
eonomico-financiar şi con vor avea un caracter prac cadraţi în această formă că materia primă este prin ţele pe 9 luni sînt însă de rioadă cu 6,5 la sută, n-am la Runct
premieră
ducerii ştiinţifice a activită tic, legate de realitatea co superioară de pregătire po cipala problemă încă nere peste 100 000 mc. Iată unde spus încă totul. Buletin s<
ţii economice de către tidiană din întreprinderile şi iitico-ideoiogică să studie zolvată, problemă care con este stocul nostru pentru Cum vor acţiona factor»" din trup
P.C.R.“, iar în anul al III- instituţiile hunedorene“. ze şi să-şi însuşească te diţionează, firesc, realizarea iarnă... de conducere ai întrepv...*- strajă Iii
lea „Probleme ale istorici Am mai reţinut, de ase meinic problemele ce vor planului. Întîmpinăm mari — Ce măsuri s-au luat ? derii în perioada următoare misiune» an
ţelor
patriei, a. Partidului Comu menea, din dialogul cu in fi supuse dezbaterilor. greutăţi cu procurarea a- — Am discutat, am inter rămîne de văzut. Lamentă Socialist»
nist Român şi mişcării mun terlocutoarea, că acţiunea gregatelor. De-ce? Să nu venit peste tot, dar... pe to rile, justificările nu trebuie De la 1
citoreşti şi democratice din de pregătire a noului an de V. PÂTAN credeţi că s-au epuizat re- varăşii de la balastiera Său- să-şi mai facă loc. Se im d ian-ciul
nai ; l€,
_ ieşti, deşi se află pe teri- pune o urmărire atentă a 18,00 Ort
t iul judeţului nostru, nu-i procesului de producţie, o hanul ci
Investiţiile anului viitor interesează Pînă în prezent discipiin” şi organizare ri că popu
situaţia
între
România
prinderii.
şi-au onorat aproximativ 60 guroasă a muncii, valorifi de repor
sonore ;
carea tuturor resurselor in
{Urmate din pag. i} doara, în • Valea Jiului, în strucţii şi transporturi, in la sută din contracte. Mai terne, un pian de măsuri 22,30 Mu
multe localităţi ale judeţu alte ramuri de activitate se multă înţelegere am găsit concret, cu termene şi res Buletin
N T on sto;
tea pe un an de execuţie, lui se vor construi un ma vor crea noi locuri de mun la I.E.l.A.M.C. Arad, balas ponsabilităţi, o mobilizare
ceea ce va asigura dezvol re număr de apartamente. că, ponderea personalu’ui tiera Ghioroc, care ne va plenară a tuturor forţelor. TIMIŞi
Ii tatea r
tarea ţării într-un ritm mai Finalizarea la termen a a- muncitor ocupat deţinînd-o livra în acest trimestru din bâtr
rapid. După cum prevede cestor obiective reclamă în continuare industria, un 8 000 mc agregate. Ne costă Pentru că uriaşului credit gram d<
Pianul naţional unic de dez- pregătirea temeinică» de pe de lucrează acum 15 la sută scump. Transportăm nisipul moral acordat de partid u- românea.;
v âtare economico-socială a acum, din acest ultim tri din totalul populaţiei ocu de la zeci de km distanţă, nităţilor care, dintr-un mo zi cal r
20,30—21.:
României pe anul 1981, în mestru al anului, asigurarea pate. In cincinalul pe ca- nu de la 7 km, de la Său tiv sau altul nu şi-au în nor.
p. imul an al viitorului cin condiţiilor de lucru în a- re-1 încheiem, în întreaga leşti. deplinit pînă acum integral
cinal ceie mai mari fonduri nul viitor, în general o ac ţară s-au creat peste — La celelalte materiale sarcinile de pian, dar reali-
de investiţii vor fi alocate tivitate susţinută, bine orga 1 100 000 noi locuri de mun care este stadiul pregătiri zindu-Ie în ultimul trimes
îi. industrie, agricultură, nizată. De asemenea, este că, o atenţie deosebită fiind lor ? tru orimesc toate drepturi
transporturi şi telecomuni necesar ca pentru obiecti acordată creării locurilor de — La argilă stocul este a- le de participare la bene
caţii, precum şi în construc vele a căror construcţie va muncă pentru femei. La noi sigurat, aproximativ 1000 ficii, nu i se po-te răspun
ţia c!e locuinţe. Daca in în începe la anul, să se asigu tone. de decît printr-o muncă pli
treg cincinalul 1976—1980 re din timp toate documen în judeţ acest imperativ s-a De asemenea, la combus nii de dăruire şi responsa
s-au onstruit în ţară circa tele necesare atacării şi fi realizat prin construirea fa tibili, iar la ciment şi var, bilitate, prin rezultate obţi
800 000 de apartamente, cu nalizării la timp a lucrări bricilor de tricotaje din Hu deşi consumul este mare, nute ia nivelul maxim al
5 la suta mai mult decît în lor. Reamintim măsura în nedoara şi Petroşani, de în sînt stocuri la nivelul ca posibilităţilor. Ceea ce este
[ cincinalul anterior. în anul treprinsă ca nici o lucrare călţăminte din Hunedoara şi pacităţilor de depozitare. valabil şi pentru l.M.C. Bîr-
j viitor s vor construi şi da să nu mai . înceapă dacă nu de confecţii din Vulcan. Şi Mai avem probleme cu ru cea.
in folosinţă 185 000 de apar are asigurate proiectele de în continuare se vor realiza meguşul, însă le vom rezol-
tamente, precum şi un maro execuţie. noi unităţi care vor asigu ya. I.IVÎU BRAICA
i număr de locuri in cămino Strîns legat de programul ra locuri de muncă pentru
V ' j de nofamilişti, în creşe, gră- de dezvoltare a patriei Tn femei.
j diniţe, internate şi cămino anul şi cincinalul viitor, de Este evident, aşadar, că,
pentru studenţi. noile obiective ce vor fi prin prevederile sale, Pla
X.U.I.U.M.P. secţia <!e sus Un apreciabil volum de puse în funcţiune şi de ex nul naţional unic pe a-
ţineri hidraulice Vulcan. investiţii îi revine în anui tinderea muitora din capa nul 1981 asigură o dezvol
Rectificatorul loan Siusa- tare continuă, multilaterală,
riuc depăşeşte sarcinile de viitor şi judeţului Hune cităţile de producţie exis
pian lunari eu 13—£0 la doara. Noi şi importante ca tente, numărul personalului .a României socialiste, o per
s.ufă- pacităţi do producţie vor fi muncitor ocupat va conti manentă creştere a nivelu ® tribuna democraţiei. Miercuri, la Amnoasa, şi ieri,
Foto: V. ONOIU racordate la circuitul eco nua să crească. în industrie lui de trai material şi spi la Uri.cani, au avut loc intîlniri cu cetăţenii sub egida „Tri
nomic la Călan şi Hune şi în mica industrie, în con- ritual al celor ce muncesc.
bunei democraţiei“. !n cadrul dialogului de lucru, cetăţenii
au făcut numeroase propuneri de larg interes public pen
Pentru finalizarea campaniei de toamnă tru dezvoltarea economico-socială a celor două localităţi,
pentru mai buna lor gospodărire, angajîndu-se totodată să
participe în număr cit mai mare la înfăptuirea lor.
(Urmuie d:n pag 1) — Am început de astăzi La culesul porumbului — ritm de munca © Muncă patriotică. Tinerii de la I.M. Uricani continuă
(23 octombrie) preciza ingi sistematic acţiunile, de muncă patriotică in sprijinul pro
nerul şef. mai susţinut ducţiei. în această săptămînă.ei au recuperat din subte
Ploscaru şi al cooperatori Adevărul era că numeroşi Activitatea pe ogoarele Cgraşca, Constantin Bucur, ran 350 ni lanţ de transportor, au colectat 30 tone fier
lor Ion Zahnria, Simion cooperatori au început re celor două cooperative din Romulu's Vlaicu, Grigore vechi _şi încărcat 20 vagonete cu bolţari, Şi studenţii de
Barbu, Domnica Sîntion, coltatul porumbului. însă comuna Turdaş se desfă Filimon, Cornel Stanciu, Ni la I.M. Petroşani sînt angrenaţi in asemenea activităţi. Pâr
Viorica Silvestru şi a celor din loturile proprii. Porum şoară, în ciuda greutăţilor colae Grigorescu şi alţii tiei,pînd la o acţiune de colectare a fierului vechi la mina iii
lalţi gospodari ai ogoarelor bul de la C.A.P. nu s-a copt, cauzate de ploile care au împreună cu brigadierul Pe Lupeni, ei au reuşit să- strîngă 20 de tone.
din Sibişe). susţinea preşedintele. Ne căzut în ultimele zile, cu tru Lazăr. între primele la ® Simpozion. La Casa pionierilor şi şoimilor patriei din
La C.A.P. Orăştioara, întrebăm şi noi cum pot rezultate bune. S-a reuşit ca muncă s-au aflat şi fami Vulcan a avut ioc simpozionul „România socialistă —- pre
săplamina aceasta a a- exista diferenţe de climă de în ziua de 23 octombrie să liile preşedintelui C.A.P. zenţă activă, dinamică pe arena internaţională", urmat de
vui „ferestre“ mari la o parte şi de alta a drumu se încheie recoltarea, trans Vasile Munteanu, contabi proiecţia unor diafilme şi o audiţie muzicală.
® Gastronomică. Laboratorul de preparate reci al
recoltatul porumbului. Du lui ce desparte loturile per portul şi îusilozarea sfeclei lului şef Eugenia Gavrilă, I.C.S. Mixt Lupeni propune gospodinelor două noi sorti
minică şi luni — nimic. sonale de tarlalele coope furajere la cele două uni contabiluiui-casier Magdale- mente de produse tip „Gospodina“ : chifteluţs cu fasole şi
tăţi : 450 tone la Turdaş
Marţi, vreo două hectare. rativei. Sau aici e vorba de şi 280 tone ia Pricaz. în a- na Chiş, dînd astfel un bun găluşte cu prune. Ileana Nagy, şefa. laboratorului, susţine
exemplu. în cimp, munceau
Cooperatori în cimp — 30. un... capriciu ? ceeaşi zi s-a încheiat trans că sînt foarte apetisante. Verdictul îl vor da însă gospo
Miercuri, cam tot alît. Lu Desigur, în raidul nostru portarea şi livrarea Ia baza cu hărnicie Ia arat şi însi- dinele.
furaje
lozat
mecanizatorii
crările înaintează lent, deşi ne-am interesat şi de modul, de recepţie a ultimelor can Nicolae Nasta, Antonie Al- © Aprovizionare. La mina Aninoasa a fost încheiată
cooperativa dispune de cum decurg pregătirile de tităţi de sfeclă de zahăr. măşan, Petru Olah, Dumitru recent acţiunea de însilozare a produselor agroalimentare
80 -90 braţe de muncă iarnă şi asigurarea cămări S-a inceput şi culesul po Orăşan, Ştefan Creţu, Petru pentru cantina minieră. Astfel, gospodarii minei au asigu
Dar de locul unde nu se lor zootehniei cu cele nece rumbului. Pînă acum s-a Fifote, Uie Roşu şi alţii. rat proviziile pentru iarnă. Timpi'
@ Consultaţii juridice, in scopul cunoaşterii recentelor
întîmplă nimic am dat ia sare. La C.A.P. Orăştioara strîns recolta de pe 46 ha în cămările zootehniei ale legi adoptate de Marea Adunare Naţională, în toate uni ziua de
din cele 162 ha cultivate. în
C.A.P. Beriu. Aici chiar şi mai trebuie montate gea ziua raidului nostru se aflau celor două cooperative se tăţile economice din municipiul Petroşani se organizează mea se
rul va
murile la grajduri. La C.A.P. sînt pc
1
discuţiile avute cu preşedin Beriu pregătirile sînt în sta la muncă în cimp, după a- află 700 tone fînuri, 631 to în aceste zile consultaţi juridice. Vînlul
tele cooperativei, Ion Cosor, diu de... pregătire. La noul precierile lui Liviu Cran- ne grosiere, 2 100 tone siloz. ® Spectacol Doi tineri interpreţi şi compozitori de mu la mod
Se vor mai asigura 500 to
şi inginerul şef al acesteia, grajd nu sini montate" adă- ciova, primarul comunei, şi ne oceni. Cel mai mare zică uşoară — Mihai Constantinescu şi Marius Ţeicu — vestic,
me vor
ale conducătorilor din cele
Ion Manoiesc erau contra pătorile, instalaţia de muls două cooperative, aproape deficit — 290 tone fin — vor evolua astă seară pe scena Casei de cultură din Pe grade, :
dictorii, şi raclcţij pentru dejecţii. 200 de cooperatori cu fami îl are C.A.P. Pricaz. Toate troşani. interpreţii ne vor oferi, sperăm, o seară plăcută. tre 17
neaţa <
Pentru orice eventualitate se află pe aproape Vasilica
— Cum decurge recolta Nici cu furajele nu se stă liile lor, din care peste 120 adăposturile — grajduri şi Tastaman, cu numărul ei comic.
l-a n
* 1
ţii porumbului ? prea bine. Cooperativa din la Turdaş. în tarlaua „Pe saivane — au fost bine pre cu cor
De (uni începem, spu Beriu mai are încă 150 to coastă“ de ia Turdaş erau gătite pentru iernatul ani CONSTANTÎN IOVÂNESCU de serv
nea preşedintele. ne fin în cimp. la cules cooperatorii Aurel ni..ielor.