Page 86 - Drumul_socialismului_1980_10

I M % SlMBÄTÄ, 25 OCTOMBRIE i960 j’dg. 5

25 octombrie — Ziua armatei CU MARFA DOSITA
mugi i Gaspar Bălan, gestio- i
Republicii Socialiste România 7 nărui magazinului aii- >
) mentar nr. 50, clin Sime- \
limba írancc- J. GEORGE FRAZER I ria, se văi la de mama t
Ziua de 25 octombrie este produs inamicului pierderi e- niei, pent.u infringerea defi­ i locului cumpără!orilor că J
legătura eu nitivă a hitlerismului.
nodemă înscrisă la loc de cinste în chlvafînd cu efectivul a 14 1 nu are in unitate nici ţ
îatcca (relua- Istoria pentru libertatea şi divizii. Militînd cu consecvenţă „Creanga de aur“ ţ făină ele mălai, nici ulei, t
independenţa patriei, ea a- Acest drum de luptă a fost pentru asigurarea păcii şl co­ / nici zahăr, nici ouă ş.a. ,
c acoperit de glorioase fapte laborării internaţionale, parti­
educativ mintind tuturor generaţiilor I Şi asta de mai multă f
ultural — ar- despre eroismul şl vitejia os­ de vitejie, de jertfele celor dul şi statul nostru menţin în „Creanga de aur“ este sim cu interes locuri şi ţ vreme. Dar la un con- ^
aportiv taşilor români în lupta pentru aproape 170 000 de militari acelaşi timp trează vigilenţa cartea unui savant ce tre­ datini de la românii de o- i trol inopinat, eiectuat de i
a politică naţiunii, acordă o atenţie buie cunoscut de cititorul dinioară, sporind cunoaş­
ieri zdrobirea fascismului. O săr­ români care şi-au vărsat sîn- terea neamului nostru în 7 membrii consiliului repre- j
il bătorim în fiecare an, ca gele pentru dobîndirea victo- neslebită întăririi capacităţii român, dornic de cunoaş­ ţ zentanţilor consumatori- \
apel la <lato- un omagiu adus de poporul de apărare a patriei — cau­ tere. Primele două volume continuitatea existenţei 1 lor, in magazia unităţii l
Isiiuie dedica- ză şi operă a întregului po­ ale sale au apărut recent sale în matcă. Interesea­ / a fost găsită şi făină de 7
irmatei lîepu- nostru tradiţiilor înaitate ale ză, în acest sens, capito­
irialiste Roinft- armatei române şi totodată por. în Editura Minerva, ofe­ ) mălai (op! saci!) şi ulei, j
ca o manifestare a preţuirii „...Trebuie să nu uităm nici rind o amplă informare a- lele ce se referă la pe­ Í şi ouă, şi alte mărfuri i
lopedia un moment — arăta tovară­ supra lumii antice mitolo­ rioada romană, alături de
■lai: „Suspen- de care se bucură cei care-şi ! despre cure gestionarul I
m fir“. Episo- slujesc patria sub drapel, şul Nicolae Ceauşescu la gice, iar, prin stilul său cea mai veche din spaţiul J necinstit atirma că nu >
activitatea lor pusă in slujba convocarea-bilanţ a activu­ alert, colorat de disponi­ originar al geto-dâcilor. i există in magazin. ţ
1 de varietăţi lui şi cadrelor de bază ale Aşa cum se prezintă' în
il înfloririi şi apăiărrf României bilităţi certe artistice, a- * \
socialiste. armatei —- că atita timp cit trage şi incită la lectură. primele două volume, car­
TV. ■ După victoria insurecţiei există imperialismul, cit exis­ Amintind parcă de Mircea tea lui J. G. Frazer dez­ s
peste \
văluie
de la 23 August 1944, arma­ tă puternice contradicţii pe Eliade cu a sa „De la depuse răbdător straturile
milenii
de
ta română, umăr la umăr cu plan internaţional se menţi­ Zalmoxe la Gengis Han“,
ale-
armata sovietică, a luptat cu ne şi pericolul agresiunilor şi „Creanga de aur“ dezvă­ civilizaţia omenească, materie
gînd,
din
uriaşa
ero'sm şi abnegaţie pentru războaielor". luie într-un film pasionant l Văzindu-se prins ctt i
eliberarea deplină a terito­ lat de ce partidul şi sta­ şi profund documentat sterilă, adevărul omului în i marfa dosită, „descurcă- i
: i : fi,oo Ra- riului ţării ocupat de trupele tul nostru au luat măsuri pen­ spectacolul mitului uni­ faţa marilor perioade de J retul“ comerciant a arun- ţ
diniineţii: 7,00 tru ca ţara noastră să dis­ zbucium şi singurătate \ cat in joc un argument I
. 8,00 .Revista hitleristo-fasciste. In decursul versal, în care sînt pre­
furierul melo- a două luni de aprige încleş­ pună azi de o armată te­ zente culturile omului an­ cosmică, din vremea cînd i „forte“ : )
iletin <le ştiri; tări, cotropitorii hltleflştf şi meinic instruită, înzestrată cu nu pătrunsese în cu­ ; •— Ce vreţi ?- Mărfurile )
radio; 10,00 „Nemuritorii“ mijloace de luptă moderne, tic pină în răsăritul erei noaşterea de sine şi nici ) respective sînt ale noas- Í
iri ; 10,OS Re- hortişt! cu fost Izgoniţi de pe desen de DORINA 1TUE profund devotată patriei, po­ imediate, obiceiuri şi zei­
xadio ; 10,40 întreg teritoriul României, la tăţi de pretutindeni, in nu evadase în cos­ i tre, ale lucrătorilor din 1
; şi jocuri 25 octombrie 1944 fiind eli­ ri-ei împotriva fascismului. Pe porului, partidului, cauzei mos. Gombăllnd pertinent r imitate. Noi nu avem )
00 buletin de berate oraşele Corei şi Sa- tot timpul luptelor desfăşura­ socialismului, cu o înaltă dis­ care, într-un univers obscuritatea şi misticis­ ţ voie să ne aprovizionăm ^
itlas cultural ; ciplină şi capacitate comba­ crepuscular, se întretaie
t „U“ : Miliae- tu-Mare. Credincioasă cauzei te pe teritoriul Ungariei, mul, Frazer contribuie la l cu nimic ? ¡
; 11,35 Avan- drepte a luptei antifasciste, Cehoslovaciei şi Austriei, os­ tivă. chipuri ale omului dintot- viziunea clară, • dialectică, i Ba aveţi. Dar nu cu J
lio-tv. ; 12,00 armata română a continuat taşii şi ofiţerii armatei noas­ Inţelegînd pe deplin sar­ deaun.i, refugiul său din asupra vieţii şi morţii în­ Ţ sacii şi, mai ales, nu in ţ
rl ; 12,05 Trup cinile puse de comandantul epocile spaimei şi necu­ ţ detrimentul cumpărălo- Í
oporului, 'e operaţiile militare pentru e- tre au dovedit înaltul spirit tregului univers înconju­
;ii patriei ! c- liberarea teritoriilor Ungariei umanitar ce caracterizează suprem în fala armatei, mili­ noaşterii în lumea falsă rător, renumele său mon­ i riior. '
;ată zilei foc­ şl Cehoslovaciei, a unei părţi poporul nostru. Pretutindeni, tarii de toate gradele îşi dar fabuloasă a mitului, dial avîiid, prin această j • raţă de cele semnala- ţ
ale Republicii intensifică eforturile pentru magiei legate de elemen­ carte apărută şi-n româ­ ţ te, aşteptăm măsurile de i
¡mânia ; 13,00 din teritoriul Austriei, pină la prin comportarea lor demnă
1; 15,00 Meri- cucerirea victoriei totale a- şi civilizată, militarii armatei înfăptuirea cu rezultate su­ tele naturii, de existenţa neşte, un martor elevat. Í rigoare din partea orga- i
.0,00 Radlojur- supra Germaniei naziste. noastre şi-au atras stima şi perioare a planului pregătirii sa multimilenară. Nu ra­ 7 nelor competente. (V. i
adiorecordinft : de luptă şi politice, folosesc reori, printre acestea gă­ EUGEN EVU \ Mihăilescu, membru în |
erii ; 20,00 Ia Armata română a partici­ consideraţia acestor popoare.
tece — nmy.i- pat la războiul antifascist cu Poporul nostru poartă a- integral, cu randament ma­ | consiliul cumpărătorilor i
20,30 Azi, in circa 540 000 de militari. In dîncă recunoştinţă faţă de xim, timpul şi mijloacele la ^ din Simeria). '
■te radiofonică militarii comunişti, de toţi dispoziţie, întăresc ordinea şi
20,40 Cadenţe focul acţiunilor duse timp de disciplina, întreţin permanent , AU PUS-O )
Radiojurnal ; peste 260 de zile, trupele participanţii la revoluţia de „Proba de microfon“ \ DE MĂMĂLIGĂ... 1
ile dans : 24,00 române au străbătut prin eliberare socială şl naţiona­ climatul perfecţionării şi au-
iri ; 0,05—G,00 lupte grele 1 800 de km, pînă lă, de ostaşii şi ofiţerii arma­ toperfecţionării, al îndeplini­ ^ Şoferul V ichenti Bor- ^
izical nocturn. Mircea Daneliuc s-a reco­ ■ conformist al uniri fete), fil­
în apropiere de Praga, au e- tei noastre care au luptat şi rii neabătule a datoriei ostă­ mandat mai mult decît pro­ mul ridică foarte serios ches­ ţ za, de la U.J.C.C. Deva, \
.: 20,00 Actua- liberat 3 800 de localităţi, s-au jertfit pentru eliberarea şeşti, conştienţi că astfel miţător in primele sale două tiunea revizuirii opticii prin 1 a primit misiunea să 1
20,10 „Jocu-i patriei, pentru dobîndirea li­ contribuie la întărirea capa­ pelicule : „Cursa" şi „Ediţie care e privită problematica > transporte, cu maşina 31- /
ăsat“ — pro- din care 53 oraşe importan­ cităţii de apărare a patriei. specială“. Prin filmul „Proba existenţială a unor tineri,
r/,ică populară te, au forţat şl cucerit nu­ bertăţii, demnităţii şi inde­ de microfon“ — în noua pro­ rostind — subtextual, dar \ HD-4201, 125 saci de \
Medalion mu- meroase poziţii strategice, au pendenţei naţionale o Româ- Colonel GHEORGHIŢĂ NANU ducţie a Casei de fUme Trei perfect inteligibil — un ade­ 1 mălai (a 40 kg sacul) la (
1 Jurchelea. — se reconfirmă cu vigoare văr de luat în seamă: re­ 7 cooperativele de consum 7
tleidoscop so-
gama de disponibilităţi a ti- nunţarea la stereotipii în ra­ 1 din Păuliş şi Chişcădaga. '
nărului cineast de a investi­ porturile profesionale şi cele i In satul Bejan, Vichenti \
2Je Ziua armatei Tîesliftsă aeg,Pie~M, ga universul moral, complex extraprofesionale, sufletele scopul 7 Borza s-a întovărăşit cu i
în
şl cu multiple semnificaţii al
răni­
apropierii
de
noastre.
fil­
Tema
iVîAi societăţii este responsabilitatea te. In accepţiunea lui Mircea ) muncitorul Ion Nuţ, de )
^ ia cooperativa de con- )
proba
Daneliuc,
microfon
de
mului
’tama&ie demnitate etică a omului nou, investit este prin excelenţă o probă i sum din Şoimuş, şi cu i
\ cu atribuţii majore în contex­ de sinceritate. Dar — aver­
a de mlcroion tul social. „Proba de micro­ tizează filmul — prin chiar I pensionarul Avram La- t
nătoare ne- Poeme de narcise şi de trifoi să am, se dedică tinerilor aflaţi sub drapel ţ zăr, din Bejan, şi au pus i
Ani,
Cind voi de- Aş îmbrăca bălrîna cărăruie fon“ examinează raportul relaţiile între Nelu, subiectul ( gînd rău Ia 5 saci cu ţ
operato­
anchetei,
şi
rU); HUNE- Pe care tinerii ostaşi se suie Din ore munca slrînge frumuseţi dintre individ şi colectivitate, rul (reportera Luiza joacă 7 mălai. Au iosi surprinşi i
a patru stea- prin prisma sentimentelor ce rolul unul catalizator in a-
; IntiLnire de Cînd pică toamna nucile din ram. In faguri de uzine şi ogoare ; converg întru realizarea o- 1 însă de organele de con- ’
Siclerurgistul) ; Străbuna demnilate-n dimineţi biectivului înţelegerii plena­ eeste relaţii, fncilitind edifi­ ţ trol în vreme ce-1 des- }
or (Arta); In- Corole de lumină cit dragostea să am, De braţe către infinit răsare. re. Pelicula lui Daneliuc este, cări şi autoedificări) — sin­
Vodă Lftpuş- ca să spunem aşa, o dezba­ ceritatea obligă reciproc. Pe i cărcau la un cetăţean din Í
lile I-II (Con- Cu sare şi cu pîine aş aştepta în praguri tere afectivă a unei proble­ cel intervievat şi pe cel ce I Bejan. Dlndu-şi seama }
PETROŞ/ Să vină loţi voinicii sub ale ţării steaguri, i Spre lume ţara cînd vorbeşte me care preocupă intens o- ia interviul. \ că... au pus-o da mamă- ţ
aguri (Uni d): Să le sculptez in poartă de suflet Fraza-i ciorchine de-mpliniri ; pinia publică, unde şi cum Tonul direct şi comunica­ i ligă (o mămăligă cam I
lor (7 Noiem- tiv, cald şi convingător al
narea panterei monogram. în inimi continente ea primeşte trebuie acţionat ca oamenii dezbaterii, firescul interpre­ 7 mare, din 200 kg de mă- i
ia) ; LUPENI : Cind Hori şi soare poartă în priviri. tineri pentru a fi cruţaţi de tării oferite de Tora Vasi- ) lai), cei trei au motivat >
t masă (Cultu- Port mii de flori curate în inimă şi-n sin, inutile deziluzii, să sd bucu­
(Muncitoresc) ; re, în fapt, de integrarea in lescu, Gina Patrichi şi Mir­ i în fei şi chip că n-avCau |
Cascadorul împart cu drag oştirii poeme sub drapele, j Stă scut în calea gîndului umbrind societate. cea Daneliuc justifică deplin i nicidecum intenţia să l
ccafârul) ; LO- Şi ii cinstesc tăria, scut demn aî ţării j Caratele neatîrnării gliei, Avîndu-se în vedere cadrul aderenţa publicului la acest 1 sustragă aiîta mălai. Ar- )
os Anastasia mele, ' Veghe-n armură de iubiri lucind — specific care găzduieşte ae- film bun, despre şi pentru \ gumenlele n-aveau su- i
ierul) ; ANI- Granitul de viteji ai României. ţiunea (o reporteră TV şl un tineri.
d dragostea se Şi braţul libertăţii poporului român I i port şi, ca urmare, iie- |
ncitoresc) ; U- tinăr operator anchetează AL. COVACI I care a iost „felicitat“ i
eisaj orizontal AUREL D, CĂMPEANU i PGTRIŞCR CIOROBEA modul de viaţă eludat, ne- \ pentru iapia sa. >
ie) ; BRAD :
i (Steaua ro-
TEE : Vis de
1) ; Un poliţist
•căra) ; GEOA-
iafari express Asemenea majorităţii ce­
ură) ; HAŢEG: tăţenilor patriei noastre, in­ Ciad îl vedem plerxtnd vremea, sâ-l întrebăm:
gheaţă (Popu-
: : Un om In tegraţi în efortul general vîrstei, care nu vor să în-
.AN : Ultima pentru progres şi civilizaţie,
agoste — serii- oamenii muncii din oraşul Pe seama cui trăieşti, parazituie ?
. de cultură) ; al existentei ca şi sursa tu-
m .fost şaîspre- Orăştie, care sînt încadraţi 9 * turor împlinirilor şi satisfac-
1) ; ILIA : Cl- în întreprinderi, instituţii şi ilo
(Lumlna). grave- ca hoţia iar consu- n-au ajuns să comită furturi, însoţiţi de locotenentul fiind nu o dată văzută în î' r este munca, că cei din
şcoli, ori care lucrează pe mul de alcool se asociază dar care pentru atitudinea loan Raca, am efectuat uu diferite maşini de ocazie. i te-judecă după atitudi-
ur
ogoare, fiecare potrivit me­ de cele mai deseori acestor 1-r de chiul, de indolenţă raid prin baruri şi restau- N-avea ce căuta aici nici nea Şi respectul pe care îl
seriei pentru care s-a pre­ rele. şi blazare, sînt aspru jude- rante, cu care prilej am Leontin Zoicaş, în virstă de a j f !ă de colectivitate, fa-
a
gătit, înţeleg că în societa­ ioan Mara, din Orăştie, câţi de cetăţenii de bună constatat că mulţi tineri îşi 17 ani, care nu lucrează de t de tine însuţi, că parazi-
a
tea noastră nimeni nu poate are 34 de ani şi calificarea credinţă. Pot fi amintiţi aici pţer ore preţioase în abu- mai bine de 6 lună, chiar tismul este un mod de viaţă
J
tragerii loto trăi fără muncă, că truda
ibric 1980: de zidar. N-a înţeles nici- Gheorghe Curea care se r jj alcoolului şi cafelelor, în dacă era în compania frate- condamnat de societate,
pentru sine şi societate este odată să lucreze cinstit, a- complace să stea, parazit, în fumul ţigărilor şi în acordu- fui mai mare. Desigur, pentru nici unul
24, 22, 55, 70, temeiul suprem al existen­ jungînd să fie condamnat întreţinerea părinţilor ca şi rile melodiilor emise de to- în restaurantul „Dacia“ îl din cei vizaţi nu-i prea tîr-
>. ţei. Nu o dată, ei au fost
54, SI, 29, 90, de mai multe ori^ pentru Viorica Kovaci, care nu mai nomate Sfm casetofoane> A _ abordăm pe Mihai Paştiu. ziu să facă o cotitură radi-
, 21. eroii unor reportaje scrise furturi. Ultima dată, în mai, lucrează de circa trei luni ceasta în plină zi, în timp Aflăm că este de mai mul- cală, să se integreze în cJi-
cu mult suflet. cînd a fost eliberat, i s-a j hoinăreşte, în căuta- ]ţjj muncesc. La cate- te săp.tămîni în oraş şi că-şi matul social al muncii. Este
iştiguri: 955 9(¡8 s care ce a
De data aceasta, „eroii“ asigunit loc^de munca, ca- re ¿q aventuri, prin diferi- p i centrul" civic, Ro- pierde vremea hoinărind. necesară voinţă, multă vo-
avu din
rînduriior ce urmează, sînt dki OrăşHe al T C H a I Î te localităţi. Tot ca parazit dica Cosma, din Valea Sin- Afişînd o mină veselă, de- tată din partea fiecăruia.
e
S
reversul acestora. Sînt a- . . - îşi duce existenţa Nicolae nîormnhri iCălnnl se dis 9 î t 9 nepăsător, ne m- Dar mai ales este necesară
a a
1
cele persoane care, prin
v >mm
modul lor de viaţă, umbresc ssa? «rnS r.™ s “»“»«■ «• —!*• «*•*. ras «««• ™ ’ «> -
,
ne
, .
mis în judecată sub stare ca re n u mai . '" creaza de cîtorva bărbaţi. La întreba- în zeflel ea î ncearc ? f piala holanta a concitadi-
? J ,
r
efortul majorităţii cetăţeni­ de arest. circa doi an, dar care din noastră Ce faceţi în convingă ca lucrează la un mior, a vecinilor, a priete-
robabil pentru lor din oraş, sînt cei care, Doaria 18 ani, Floria Ben- cauza consumului de alcool Orăştie?“, găseşte un mo- aeclor forestier î. Lipova nilor şi rudelor, a acelora
n
ctombrie: Vre- neîriţelegînd că munca este ţa, condamnat cu executa- a ajuns într-o asemenea sta- .! foloseşte de dar ea... acum smt in con- care ii cunosc îndeaproape
călzi uşor. Ce- o continuă sursă de satis­ tiv pe care
* medical ca mi-a căzut
variabll. Izolat rea pedepsei la locul de re de decădere morală Incit {iecare dată cînd > sc Dune ced u şi care trebuie să se preo-
ploi slabe, facţii şi împliniri, trîndă- muncă pentru alte motive aşteaptă ia uşa restaurante- astfol de întrebare: Am Un Gmn m Caf> ' Concedml cupe permanent de a Ie a-
îfla slab pînă vesc, stau pur şi simplu decît furt, n-a înţeles să se îor cl } ff înainte de a se 0 nentru o conie dună medical presupune tratament corda un sprijin pentru re­
mu
din sectorul verut
araturile mini- pasivi, inerţi, într-o stare integreze în muncă, ci a deschide, doar va întîlni ^ şi odihnă, nu chefuri şi integrarea lor socială, pen-
a între 4 şi 9 de lîncezeală şi apatie, ne- înce jut să vagabondeze şi vreo cunoştinţă care să-i «rtificatui^ de naştere, A- pierderea vremii prin loca- redresarea lor morală,
le maxime în- interesîndu-i deloc că sînt chiar a încercat să fure cî- plateasca citeva grame de ™m ca nu e încadrata ni- i , şi Mihai Paştiu nu a- tru
Aceasta înainte ca oraane-
grade. Dimi- poveri, paraziţi pentru cei uri
locală. teva maşini, abandonînd-e alcool. Şi dacă se întîmplă caieri, deşi înceicase sa ne răta a om lovit în cap. ]e de slat să le aplice^pre-
din preajma lor, în cele mai pe una dintre acestea. asa - cade, pentru tot restul convingă că munceşte ne Poate lovit de lene. vederile legilor care nu sînt
vreme caldă,
11. (Meteorolog multe cazuri pentru părinţi. In evidenţa şi atenţia or- zilei, într-o stare de apatie, platforma industrială din Nu ne-am entuziasmat de- blîndo cu paraziţii,
Oana Valerlu). Desigur, trîndăvia atrage ganelor de miliţie din O- de inerţie, trăind într-o mi- Găian, că-i plac- plimbările loc că în rîndurile de fată
după sine acte antisociale răştie sînt şi tineii care serie de nedescris. dintr-o localitate in alta, ani înşiruit cam multe nu- E S5NIÂ