Page 9 - Drumul_socialismului_1980_10

Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primii

pe directorul Institutului norvegian

de relaţii internaţionale

T o v a r ă ş u l Nicolae staurării unui climat de tea de a se acţiona în con­
Ceauşescu, preşedintele Re­ securitate şi cooperare in­ tinuare pentru buna desfă­
publicii Socialiste România, ternaţională. şurare a conferinţei de la
a primit, joi dimineaţă, pe în timpul întrevederii au Madrid, pentru ca aceasta
profesorul John Sanness, di­ fost abordate unele proble­ să se încheie cu rezultate
rector al Institutului norve­ me ale vieţii politice inter­ pozitive în direcţia transpu­
gian de relaţii internaţiona­ naţionale. în acest context, nerii în viaţă a Actului fi­
le, din Oslo, preşedintele s-a considerat că trebuie nal de Ia Helsinki şi con­
comitetului de decernare a vocării unei conferinţe in­
premiului Nobel pentru pa­ făcut totul pentru rezolva­ ternaţionale în problema
ce, care efectuează o vizi­ rea pe cale politică, prin dezarmării.
tă în ţara noastră. tratative, a stărilor de în­ S-a relevat, totodată, ne­
Oaspetele a dat o înal­ cordare şi conflict existente cesitatea de a se face totul
tă apreciere aportului im­ în diferite zone ale globu­ pentru a se ajunge la tra­
portant al României, perso­ lui, a tuturor problemelor tative care să ducă la o-
nal al şefului statului ro­ grave care confruntă ome­ prirea cursei înarmărilor, a
ËiIiwMÉlWilflli sniiTïuiiÉ*« mân, la afirmarea în lume nirea. amplasării de noi rachete
în timpul convorbirii, o
a spiritului de pace, prie­
tenie şi colaborare înlre atenţie deosebită a fost a- nucleare, la reducerea sub­
stanţială a cheltuielilor mi­
SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN I naţiuni, pentru soluţionarea cordată problemelor privind litare, pentru crearea pe
constructivă, pe cale paşni­ pacea şi securitatea pe con­ continent şi in lume a unui
că, a tuturor problemelor tinentul european. în acest climat de încredere şi secu­
Anul XXXII, nr. 7 125 VINERI, 3 OCTOMBRIE 1980 4 pagini — 30 banî litigioase în vederea in- sens, s-a subliniat necesita­ ritate internaţională.

A
Sie colectiv prestigios, Intr-un timp cit mai scurt

tas să-şi sporească RECOLTA ÎN MAGAZII, SAMÎNŢA SUB BRAZDA!

roadele activităţii
în Consiliul unic agroindustrial Simeria

Sarcinile de plan pe 1981 — ® Cartofii au iost culeşi de pe o suprafaţă de 22!)
ha © Sfecla de zahăr s-a recoltat de pe 75 ha © La
în dezbaterea oamenilor muncii fondul de stat s-au livrat 653 tone cartofi şi 1 491
tone sfeclă de zahăr © Orzul a fost insăminţat pe o
suprafaţă de 425 ha, iar griul pe 73 ha.
Colectivul de muncă al — 1981 — spunea în cu-
întreprinderii de reţele e- vîntul său Lucian Popa — mul de livrare a produse­ zarea tuturor forţelor pen­
lectrice Deva este conside­ este primul an al viitorului lor la fondul de stat. tru ca recoltarea şi livra­
rat —- şi pe bună dreptate cincinal, etapă importantă Acţiunea de recoltare, rea să se înscrie în grafic.
— un colectiv de oameni în înaintarea României pe sortare şi livrare a carto­ Timpul este înaintat, iar
harnici, entuziaşti, cu un drumul socialismului şi co­ filor la fondul de stat tre­ suprafeţele ocupate cu a-
nivel politic şi profesional munismului. Avem datoria buie intensificată pentru a ceste culturi trebuie ur­
în continuă creştere, care — pe care ne-o însuşim pe fi grabnic finalizată în toa­ gent eliberate, pentru a se
şi-au făcut din îndeplinirea deplin —■ să ne mobilizăm te unităţile. în ce priveşte ara şi însămînţa cu păioase.
exemplară a sarcinilor în toată capacitatea de care C.A.P. Dobra. Mecanizatorul Tonn Miron execută semă­ sfecla de zahăr, se impune Nici însămînţarea orzu­
fiecare lună şi trimestru o dispunem pentru a înfăptui natul salatei pe o suprafaţă do 3 ha, după fasole verde. ca atît conducerile C.A.P., lui şi a griului nu se des­
îndatorire de prim rang. cu cinste indicatorii ce ne rolo: VIRGIL ONOIU cit şi Consiliul popular co­ făşoară în ritmul stabilit.
Acest fapt este atestat — revin. munal Rapoltu Mare şi Con­ Iată cum se prezintă situa­
printre altele — de situa­ Dezbaterile, in totalitatea ' în unităţile Consiliului u- de jumătate. Ritmul de lu­ siliul popular al oraşului ţia insămînţării orzului în
rea, la finele primului tri­ lor, au abordat în mod a- nic agroindustrial Simcria, cru la cules şi la livrat nu-i Simeria, să acţioneze în unităţile consiliului la data
mestru din acest an, pe pri­ mănunţit obiectivele ce stau acţiunea de recoltare a car­ corespunzător. Aceasta, de­ mod energic pentru mobili­ de 2 octombrie a.c. :
mul loc al întrecerii ce se în faţa I.R.E. în anul care tofilor de toamnă se apro­ oarece nu s-au înscris în
desfăşoară între întreprin­ urmează. Acest fapt a por­ pie de sfîrşit. Astfel, din graficele stabilite C.A.P. Unitatea Plan (ha) Realizat (ha)
derile de profil din tară. nit de Ia premisa că uni­ cele 245 ha cultivate, s-a Bobilna, Rapoltu Mare şi
Seriozitatea, maturitatea tatea îşi va realiza planul strîns recolta, pînă la 2 oc­ Simeria. Aşa de exemplu, Simeria 90 70
gîndirii şi faptelor acestui pe anul în curs la toţi indi­ tombrie a.c., de pe o supra­ la Bobilna mai sint de re­ Sînlamlrei 85 80
colectiv prestigios, ca şi catorii, în care sens există faţă de 229 ha. Au termi­ coltat 28 ha, la Rapolt 20, Băcia 70 45
responsabilitatea cu care se reale certitudini. Bazîndu-se nat culesul cartofilor C.A.P. la Simeria 15 şi la Sîntan- Timpa 60 55
înscrie în efortul unanim pe acest lucru, participanţii Simeria, Timpa, Bobilna. drei 10. Au terminat recol­ Rapoltu Mare 75 70
ai oamenilor muncii hune- la dezbateri au fost în una­ Mai sint de recoltat 12 ha tarea şi livrarea întregii Bobilna 35 35
doreni ce are ca fel înflo­ nimitate de părere că ci­ la Sintandrei şi 4 ha la producţii la baza de recep­ Complexul de miei
rirea continuă a judeţului frele de plan pe 1981 slnt C.A.P. Ropoltu Mare. Aceas­ ţie doar două unităţi cul­ Simeria 90 30
şi patriei, au ieşit pregnant mobilizatoare, dar pe deplin tă acţiune trebuie intensifi­ tivatoare : C.A.P. Băcia şi Complexul de vaci 130 40
Bobilna
în evidentă şi cu prilejul a- realizabile, în care scop cată pentru ca recoltarea Timpa.
dunării generale a repre- muncitorii, tehnicienii şi in-® cartofilor să se încheie pînă Livrările de cartofi la La orz, aşa cum rezultă cum declarau inginerii şefi
zentanţilor oamenilor mun­ ginerii unităţii sint hotă- la sfirşitui acestei săptă- fondul de stat se ridică la şi din datele de mai sus, ai acestora -— însămînţarea
cii, ce a avut loc recent, riţi să-şi sporească price­ mîni, aşa cum s-a indicat peste C50 tone, iar cantita­ cele mai mari restanţe le orzului se va termina pină
consacrată dezbaterii şi a- perea şi responsabilitatea în de către Comandamentul tea de sfeclă de zahăr pre­ au Complexul de miei Si­ la sfirşitui săptăminii. Tre-
probării planului dezvoltă­ muncă, punindu-şi în va­ judeţean pentru agricul­ dată la baza de recepţie meria şi Complexul de vaci N. BADIU
rii economico-sociale pe tură. este de aproape 1 500 tone. Bobilna. în ce priveşte coo­
1981, precum şi a progra­ loare priceperea profesiona­ Sfecla de zahăr a fost Trebuie intensificat si rit- perativele agricole — aşa (Continuare in pag. a 2-a)
mului unic de măsuri meni­ lă, experienţa bogată de strînsă de pe 75 ha din
te a crea cadrul îndeplini­ cele 145 cultivate în unită­
TRAIAN BONDOR
rii cifrelor stabilite pentru ţile din acest consiliu, ceea
anul viitor. (Continuare in Dog. o 2-a) ce reprezintă ceva mai mult

Cifre semnificative din istoria marilor împl iniri ale socialismului

in judeţul Hunedoara Puternica dezvoltare e-
conomică şi socială a pa­
triei în anii socialismului
şi mai ales în ultimul de­
ceniu şi jumătate, perioa­
da cea mai bogată in în­
făptuiri din istoria contem­
porană a României, are
la bază poliiica ştiinţifică
a partidului, care urmă­
reşte în permanenţă sta­
bilirea unui raport just în
repartizarea venitului na­
ţional, în constituirea fon­ Pe drumul recoltelor nu există locuri de popas. Mecanizatorii Aurel Adam, loan
dului de acumulare şi a Todor, Virgil Stoian de la S.M.A. Orăşlie pregătesc, ea de fiecare dată, eu aceeaşi con­
celui de consum. ştiinciozitate terenurile ce in curiiul vor primi saminţa.
Un argument al poli­
ticii partidului in acest Simeria a avut loc o festivi­ EJ TRATAREA SEMINŢE­
domeniu este şi evoluţia tate emoţionantă — omagie­ LOR. La Centrul de seminţe .
fondurilor de investiţii alo­ rea ieşirii Ia pensie a unor Orăştie s-a efectuat tratarea
şi-au
dedicat
lucrători
care
a peste <00 tone seminţe de
cate judeţului Hunedoara întreaga activitate profesio­ orz. De asemenea, s-a rea­ !
între anii 1965—1980. în nală acestei unităţi ferovia­ lizat tratarea seminţelor de
perioada respectivă, fon­ | H MUNCA PATRIOTICA. re : maistrul Avram Groza, orz şi griu la unităţile l.A.S. I
mecanicul de locomotivă Au­
şi C.A.P. din judeţ. Asisten­
durile alocate dezvoltării , In cadrul acţiunilor imre- rel Colcer, şeful de litră Io­ ţa tehnică a fost asigurată *
economice şi sociale a a- I prinse pe linia redresării c- sif Blaga. Colegii de muncă de Inspectoratul judeţean
un
adus
omagiu
caid
conomico-financiare a C.A.P.
le-au
pentru
protecţia plantelor
De­
cestor meleaguri au cres­ % Vaţa de Jos, aproximativ 30 pentru exemplul demn cu va. *
cut de 3,6 ori, materiali- Î de membri cooperatori din care şi-au onorat activitatea, \
cadrul brigăzii Ociu au trans-
zîndu-se în construcţia de « portat cu atelajele proprii felicitările şi urările fiind V. PAŢAN s
împlinite de un program ar­
noi întreprinderi şi obiec­ peste G0 tone piatră necesa­ tistic, susţinut de formaţia
tive social-culturale, in ri­ { re amenajării fundaţiei la de muzică populară a clu­ \ s
» noua platformă de gunoi.
dicarea nivelului de viaţă ia OMAGIUL MUNCII. I.a bului sindicatelor din locali­
tate. (I. Mercea — corespon­
al oamenilor muncii. j Depoul de locomotive C.F.R. dent). \