Page 90 - Drumul_socialismului_1980_10
P. 90

DUMINICĂ, 26 OCTOMBRIE I98B



               î
      IUN      \           Consemnări O ş t i r e a                                                                                                                  ------ÎSJP
               \                                                     ocazional  de  mîndrie  re-
                    Există  cuvinte  care  îşi
               1  păstrează   puterea   evoca­  din   istoria   noasLră   sînt   lorică  sau  xenaiobă.  Pen-  \
                                           cele  în  care  n-am  avut
      A,          toare   chiar   atunci   cînd   oştire  şi  care  au  culminat   tru  noi,  ea  este  istoria  ^
      ÎRIE     \ i  sînt  considerate  in  afara   cu  epoca  fanariotă.  Cele   noastră  cea  de  toate  zi-  i
                                                                     azi  deopotrivă»  neputînd  ii  \
               I  oricărui  context.  Sini  al­  mai  glorioase  şi  mai  îm­  lele,  de  odinioară  şi  de  /
                                           belşugate  epoci  din  istoria
                  tele  apoi,  care  poartă  in
      enlru   co-                          noastră  coincid  în  schimb   glndilă   şi   simţită   decît   i
      tiü“. Epi-  1  aparenţă   acelaşi   înţeles,   cu  epocile  în  care  Ţara   laolaltă  cu  oştirea  noastră  '
               \  dar  care,  la  o  privire  aten­                  cea  de  toate  timpurile.  V
      itatca      tă,  se  deosebesc  prin  nu­  avea  o  oştire  bine  înzes­  Eroii  noştri,  marii  bărbaţi  l
                                            trată,  disciplinată  şl  orga­
               s anţe  interesante  şi  semni-
      ricalc. O-   s  iicalive.  Cînd  spun,  bună­  nizată  de  pămînleni.  Toţi   ai  acestui  neam,  ca  şi  t
      lui: Zeno   oară,   oaste,   mă   gîndesc   marii   voievozi   au   iubit   mulţii  bărbaţi  ai  oştirii  de  \                 Festivalul poeţilor
                \                           oştirea   şi   aii   ştiut   s-o   toate  timpurile  sînt  aici,  y   Hanţa
      triei       la  epocile  voievodale  şi-mi   preţuiască.   Aşa   Mircea   au  fost  întotdeauna  aici,  i
                \  răsună  în  conştiinţa  atec-   cel  Bătrln,  aşa  Ştefan  cel   pentru  că  au  avui  riccon-  >
      ii cal    \  tivă  nume  sonore  şi  troie­  Mare,  aşa  Ţcpeş,  -  Mihai   tenit   treaz   sentimentul   ţ             populari „Bin toată inima
                  nite  de  glorie  ca  Posada,
                \                           Viteazul,  ori  Matei  Basa-   dăinuirii  prin  solidaritate,  i
      masculin :   Rovine,   Codrii   Cosminu-                                                                                  Timp  de  două  zile  (L6—  profesii  diferite —  munci­
                                                                                                                                                                    /
      tcaua     \  lui,  Podul  Înalt,  Călugă­  rab.  Cucerirea  independen­  Vodă  Ştefan  nu  e  o  lespede  1             17  octombrie  a.c.)  ¡udcţul  tori,   cooperatori„   temei
                                            ţei  de  stat  şi  întemeierea
                                                                     la  Pul-rţa,  ci  o  inimă  care  J
      gc s  — Di-  s  reai.  Cînd  spun  însă  ar­  României  moderne  n-ar  ti   bate  în  milioane  de  piep-  *   Siis la vama libertăţii   nostru  a  găzduit  pe  parti­  casnice,  cu  toţii  şi-au  adus
      00 — Fot-
      a a 2-a)    mată,  mcr  gîndesc  Ia  epoca   fost  posibile  iără  renaş­  turi.  far  în  jurul  său  se  ţ   stau sfrămoşii-n flori de   cipanţii  la  Festival.ui  poe­  contribuţia   la   împlinirea
      jrtaj    \  noastră,  la  ultimele  două   terea   oştirii   româneşti.   aude,  vie  şi  puternică,  oş-  (   singe    ţilor  populari,  ,,Din  toată  unor  inlîiniri  de  neuitat.
      Satlovca-   \  războaie   îndeosebi:   îmi   Toate  efor  Lut  ile  construc­  li  rea.  Oştirea  românească  ,   doar pămîntul ploi înalţă   inima“.  Şi-au  Lrimis  crea­  Dintre  aceştia  s-au  evi­
      leri (I)    amînlesc  dc  Mărăşti,.  Măt­  tive  şi  cuceririle  noastre   a  tost  şi  este  cu  noi  în  \   pe mo-rmintui lor a  ţiile  34  dintre  cele  mai  denţiat  Gheorghiţa  Mălea-
      pentru cci s răşeşti,  Oituz,  de  luptele   de  azi  ar  ii  dc  neconce-   fiepe  clipă  ;  acesta  e  y   plînge     bune  condeie  din  Mara­  nu  (Vîlcea).  Maria  Oprea
               \  de  pe  Mureş,  de  Păuliş,   put  iără  veghea  de  înaltă   poate  unul  dintre  secrete-  i   cînd în cer o stea se  mureş,  Argeş,  Gorj,  Sibiu,  (Hunedoara),   Gheorghe
      tarea       Cărei'  şi  Talra.  Cînd,  în   răspundere  a  unei  oştiri   Ie  existenţei  noastre  aici  i   stinge     Vîlcea,   Alba,   Caraş-Seve-  Nislor   Ungurcanu   ţGorj),
               \  stîrşit,   spun   oştire,   vine   modeme,  puternice  şi  pro­  de  pesie  două  mii  de  ani  ţ   şi-încă-o faptă  rin.  Arad,  Botoşani,  Mureş,  Emilia   Siăv   (Arad),   A-
       : „Atlevă-   \  deodată  peste  mine  întrea­  fund  legată  dc  interesele   şl  moiivuL  pentru  care  noi  i   se-mpEineşle  Prahova,   Suceava.   Dolj,  Iexatidm   Nechiiot   (.Boto­
        Produc-                                                                                                               Galaţi,  Hunedoara.  1ni  li­  şani),  Aurelia  Buruş,,  (Mu­
      L'ilor ¡une-  ga  Istorie,  toţi  cel  ce  de-a   întregii naţiuni.  înşine  ne  simţim  în  cele  }
                   lungul  vremurilor  au  lup­  Pentru  noi  românii,  isto­  din  urmă,  azi  mai  mult  \   un ideal se-nfăpluieşle   ni  r  ile  ce  au  avut  loc  la  reş),  Ion  Buştea,  Shr/ia-
                \  tat  in  mod  conştient  şi   ria  nu  a  rămas  un  simplu   decît  oricînd,  oşteni,  una  t   pe un soclu de istorii   Deva  şi  Sarmizegetusa  au  na  MoLdovan  (Hunedoara)
                s  organizat  pentru  libertatea   obiect   de   studiu   uitat   cu  oştirea  cea  mare  a  ,   nu se pierde în memorii   evidenţiat  bucuria  şi  satis­  ş.a.  Redăm  mai  /os  citeva
     DMBRIE       acestui  pămînt.  Cele  mai  odat_  cu  ieşirea  dc  pe   Ţ arii.          l    nici trecutul, nici eroii   facţia   cu   care   publicul  dintre   creaţiile   poeţilor
                  grele şi mai cenuşii epoci  băncile şcolii„ nici pretext     RADU CIOBANU (     oamenii nemuritorii         spectator,  de  vîrs/e  dife­  populari hunedoreni.
     limba ma-  IL                                                                                sînt-aici — pămîntul lor    rite,  se  apropie  de  poezia   MINEL BODEA
                                                                                                  e un piedestal de zbor      scrisă,  cu  adîncă  simţire  directorul Centrului judeţean
                                                                                                  spţe eternul viitor         şi  talent  de  cei  ce  fău­  de îndrumare o creaţiei
      economică                                                                                                               resc  bunurile  materiale  ale   populare şi mişcării artistice
     le  ştiinţă  :   £umină pivtmi în amiază                                                        stă în cumpăna dreptăţii   zilelor noastre. Oameni de     de masă
      Micro“   —
     >d                                                                                               pacea — acestui vechi ,         VENIM
     1  priet  e-      Văzduhul ţării mc te miroase-a flori dc tei                                                pămînt                                          noastră ţară.
     ± u .   Vizi-     şi' fiecare zi miroase-a sărbătoare,                                                                     DIN STRÂMOSEASCA       Azi miiulră glie,
     ui   Nicolae      pâmîrtCul mi se- pare că-i populat de zei                                   sus la vama tiberlăţii              GLIE                        ca-n poveşti
     i   Republi-                                                                                  stau strămoşi
       Federati-       cu braţele vînjoase şi minţi vizionare.        i   Iosif   Tellmann   —   „înarn-   au fost            Venim din strămoşeasca   Te-nalţi doar din a ta
     i                 O primăvară sacră sirăbate prin artere         J tare" — linogranrarä.                                                    glie                  gindire.
     .dial                                                                                         mai sînt                                            Din flori cunună-ţi
     ;on: „Pîi-        şi cugetul se umple de o fecundă pace.                                                                 Pe  donă  mri  cinzeci  de  ani
       — «piso­        De-argint sînt zorii zilei şi' nopţiie-s de miere.                            ca un mare legăm în t.   Trecînd prin chinuri şi                 împleteşti
                       Se-aude fructul minţii în tihnă cum se coace.                                                                             urgie  Ia drumul tău spre
     ii» neşti de                                                                                                                                                      fericire.
     izi               Se-aprrnd privighetori în cintece de slavă                                     MIR CEA ANDRAS          Prin yhiara crunţilor
                       şi fierul ii.irăgoslit vibrează.                                                                                       duşmani.         MARIA OPREA
                       Mi se îricinul fruntea intr-o; tăcere gravă:                                                           Venim  din  Sarmizegetusa;          Zdrupţi
                       a patriei lumină e pururi în amiază.                                                                   Din leagănul drag
                                             NASTASIA MANIU                                                                                 strămoşesc        LUMINA
                                                                                                                              Chiar ars de-a fost,     Crncisprăzece ani lumină
                                                                                                                                        rămas-a  spuza,  Peste-nlinsul ţării mele
                                                                                                                              Formând  poporul  românesc.  Ce arată ca o grădină,
     e microfon                                                                                                               Pe pieptul nostru azi    Sădită cu floricele.
     jare „ ne­
     ţi voi cie-                                                                                                                              răsună ;      Cincisprăzece ani buni
      ! HUNE-                                                                                                                 Un scut de dac şi de
     ■atru stea-       Exislă-n noi o flacără ce arde                                                                                          roman                     mers
      ntilnire de                                                                                                                                      Cum nu s-a făcut nicicând
     rurgisuil) ;      în inrmr, în privire şi-n crrvfnf,                                                                     'Jertfit  de  inimă  străbună,   De al IX-Iea Congres
     (Arta) ; In-      nestinsă ca şr roşu din stindarde —                                                                    De  Decebal  şi  de  Traian.
     )dă Lăpuş-        e dragostea de ţară şi pămînt I                                                                        De-aicî sîntem f —       Faţa ţării transformind.
      I-II (Con-
     TROŞAN1 :         Exist‘ă-n noi un rin care se scurge                                                                           spuneau străbunii,   Cincisorăzece ani în care.
      i (Unirea) ;     xpre-ncelaşi ţărm de Mare, nalt şi-avid,                                                               De-aici e neamul         România este-n lume
      (7 Noiem-                                                                                                                              românesc,  Ţară în plină dezvoltare
     ;a panterei       ce naşte cald fior iu gînd şi-n sîinge —                                                                                        Şi cu un frumos renume.
      EUPENI :         e dragostea faţă de-aeest partid î                                                                     Românii fie-orîcmd
     asă (Culttt-                                                                                                                             stăpînii,
     ncitorcsc)        Şi-o singură credinţă mai există,                                                                      Acestui pămînt           Ci'cisţuăzece ani iusteţe
     Cascad«- _        sădîtă-n noi ca bobul în cîmpff,                                                                                                Unui om înflăcărat
     rul) ; apé­                                                                                                                            strămoşesc.   Cari din ani de tinereţe
     rese) ; LO-       credinţa necurmată, comunistă,                                                                             Azi vin din strămoşeasca   Pentru ţară a luptat.
       Anastasia       că noî aici am fost, sîntem, şi-om ii 1                                                                                    glie
      PETRIEA :
     esc) ; ANI-                                   tOAN VASIU                                                                 în  straiul  mândru  de  ţăran  Cincisprăzece ani simbol
     ragostea se                                                                                                              Şi-n Hori, am scris      Pentru toată România
     órese) ; U-                                                                                                                         pe-aceaslă ie   Iar lumii făcind ocol
     ! de toam-                                                                                                                                        Purtînd pacea şi omenia.
     !) ; BRAD:                                                                                                               Cuvînt de dac şi de
     Stea iui ro­                                                                                                                              roman.  Cincisprăzece ani trecuţi.
      (Minerul) ;  In repertoriu puternic ancorat în problematica socială, etică
     ti A : Opera-                                                                                                           . Şi-aici noi azi sădim   Iubit fiu conducător
      de glorie                                                                                                                                lumină  La mulţi ani să ne trăiţi
     oliţisl in-                                                                                                              Pentru a noastră         Pentru ţară şi popor C
     i; GEOA-     Deschiderea  stagnanţi  tea­  gia  universală  caare  să  asi­  resant,  o  montare  tinerească   jă,  incluzînd  în  portofoliu   primăvară.
     ri express   trale  este,  de  fiecare  dată,   gure   un   real   dialog   c:u   şl  densă  în  care  Florin   nouă  piese  şi  un  specta­              IOAN BUŞTEA
      ; HAŢEG:   o  sărbătoare  şi  nn  examen.   orientările noi, estetice.  Fătulescu.  a  reconfirmat  ori­  col  de  muzică  şi  poezie.   Şi-o  limbă  pură  şi  senină
     iţă (Popu-                                                                                                               Vorbim în scnmpa                     Flia
     Un om in   O  sărbătoare  pentru,  actori,   Cele   două   premii   ale   ginalitatea   regizorală   care   Sînt   piese   de   actualitate,
      :   Ultima  regizori,   publicul   ataşat   teatrului  cîrn  Petroşani  care   i-a  adus,  pînă  acum,  două   care  dezbat  conflictele  ine­
     te  —  serli-   Thaliei  şi  un  examen  al   au  încununat  stagiunea  tre­  premii.       rente  şi  concrete  ale  pre­
       cultură)  ;
     (11  Iunie)  ;   exigenţei   în   alegerea   re­  cută  (premiul  pentru  regie   Şi  dacă  gongul  inaugural   zentului,  ancorate  in  reali­
     >st  şalspre-   pertoriului.   La   Teatrul   dé   —  Florin  Fătulescu  cu  pre­  al  stagiunii  a  răsunat  in   tatea  socială  („Livada  din   Sesiunea de referate şi com ncari I
      ILIA  :  Ci-   stat   „Valea   Jiului“   Petro­  miera  absolută  „Pluta  Me­  sălile  de  apel.  ale  minelor,   noi“  de  C.  Chiriţă  şi  V.
      (Eumina)  ;
     strate   cu   şani   sărbătoarea   s-a   întîl-   duzei“;  premiul  pentru  de­  dacă  piesa  lui  Băieşu  îşi   Crăciun),  lucrări  cu  son­
     ancitoresc).  nit  fericit  cu  proba  de  exi­  but  —  Miruna  Cîoabă,  pen­  continuă  succesul  pe  scene­  dări  în  problematica  vieţii   „Judeţul Hunedoara — veche vatră
                genţă.  Strădania  de  a  în­  tru rolul „Femeia“ din aca-  le Văii, în clădirea desti-  •minerilor  („Cele  trei  Mării
                tări   structura   colectivului                                                  din  Vale“  de  M.  Davidoglu),   de cultură şi civilizaţie românească'
                a  mers  mină  în  mină  cu                                                      comedii  centrate  pe  ideea
                alegerea  unui  program  re­  îeatryl de stat „Valea Jiului“                     responsabilităţii  fiecărui  act   Ieri,  da  liceul  „Dece-  secţiuni:  educaţie  şi  cul­
                pertorial  în  armonie  cu  ce­                                                  uman  („N-oul  Adam“  de     bal"  din  Deva  a  avut  Ioc  tură   ;   ştiinţe   sociale;,
     ibil   pentru   rinţele   politice,   ce-i   revin   Petroşani în noua stagiune             Ivam  Martinorv),  şi  capodo­  cea  de-a  IlI-a  ediţie  a  se­  istorie   generală   ;   istoria
     ibric:   Vre-   spectacolului  de  teatru.  Tea­                                            pere  ale  unor  celebri  scriif   siunii  de  referate  şi  co­  mişcării   muncitoreşti   şi
      In   general   trul  minerilor  a  păşit  în  cel                                          teri.  —  Eugene  Q'Neill  („Lu­  municări   ştiinţifice   pe  contemporane;   monogra­
     devine   in-                                                                                                             tema  „Judeţul  Hunedoara  fii.  Varietatea  tematică  —
     va   acoperi   de-al  32-Iea  an  al  existen­  laşi  spectacol,  abţinute  la   nată  viitorului  teatru  petro-   na pentru erei dezmoşteniţi“
     sa   preclpi-   ţei   sale,   sub   imperativele                                            —   care  *  asigură  actorilor   —  veche  vatră  de  cul­  dală   de   abordarea   unor
      de   ploaie   politrco-ideoiogice   reieşite   cea  de-a  treia  ediţie  a  Fes­  şănean,  colectivul  dramatic         tură  şi  civilizaţie  româ­  probleme,   ca   da   pildă:
     >ale.  Local                          tivalului  de  teatru  contem­  munceşte   intens,   trecînd   cimp  larg  de  manifestare  a               moialităţile   de   integrare
     apă   căzute   din   documentele   elaborate   poran);  sînt,  fără  îndoială,   cu  stoicism  peste  condiţiile   artei  lor);  şi  J.  Osborne   nească“.,   .Organizată   de
     :ura  20—25   de  Congresul  al  XU-lea  a]   un  real  stimulent  pentru  ca   improprii  în  care  îşi  des­  („Priveşte înapoi cu mînie“  Consiliul!   judeţean   al   a   intelectualităţii   in   or­
     >re.   Vîntul   partidului   şi   de   recentul                                                                                                   ganizarea   şi   desfăşurarea
     t  cu  inten-                         actuala  stagiune  să  conso­  făşoară   activitatea.   Două   —   o  adevărată  pledoarie   Frontului   Democraţiei   şi   activităţii   cultural-educa­
     0—80  km/h   forum  al  consiliilor  popu­  lideze  valorile  cîştigate  şi   piese   se   află   în   lucru:   pentru angajare în epocă).  Unităţii  Socialiste,  în  co­  tive,   contribuţia   cadrelor
     ud  şl  sud-   lare,  care  impun  o  nouă   să  le  nuanţeze  calitativ.  Le   „Tacke,  Ianke  şi  Cadlr“,              laborare  cu  Inspectoratul
     st  şi  nord-   redimensionare   a   actului                                                 Urmărind  un  echilibru  re­  şcolar  al  judeţului  Hu­  didactice   la   culturaliza­
                                                                                                                  1
     ile   minime   cultural.              confirmă  de  pe  acum.  Pen­  comedia  lui  V.  I.  Popa,  cu   pertorial,  pornind  de   la  in­          rea   maselor,   fluctuaţia
      între  7  şi                         tru  .bă,  după  „Fiinţa  isto­  o  adîncă  substanţă  umană   cluderea  în  portofoliu  a  u-   nedoara  şî  Casă  corpului   forţei  de  muncă  la  1JL
     le   maxime   Fiinţînd   intr-un   puternic   rică“,  spectacolul  de  muzi­  şi  mai  ales  de  solidaritate   nor  lucrări  inedite  a  autorilor   didactic   Deva,   sesiunea
     rade.                                                                                                                                             Deva   (   Jhişcădaga).   si­
                centru   muncitoresc,,   teatrul   că  şi  poezie  care  a  mar­  şi  înţelegere,  pe  care  regi­  contemporani  pînă  la  valori­  s-a  bucurat  de  prezenţa   tuaţia   economico-socială   a
     im  ea  devi­  din  Petroşani  a  căutat  ca,   cat,  în  sălile  de  apel  ale   zorul  Marcel  Şoma  o  reia   ficarea  dramaturgiei  clasice   la  lucrările  sale  a  unor   muncitorilor   din   Valea
     zul   se   va   în  noua  stagiune,  să  răspun­  minelor   Văii,   deschiderea,   după  22:  de  ani  şi  „Miste­       lectori  ai  CC.  al  P.C.R.:   Jiului   între   1922—1928
      Vor   cădea                                                                                româneşti   şi   universale,   pîof.  univ.  dr.  Ion  Flo-
     formă   do   dă  mai  mult,  prin  spectaco­  noii   stagiuni,   Teatrul   de   rioasa  convorbire  telefonică“   teatrul  minerilor  va  marca   ş.a.  —  a  reuşit  să  tre­
      de   ploaie   lele  sale,,  problematicii  so­  stat  din  Petroşani  a  obţi­  a  Ini  Virgîl  Stoenescu,  căre­  un  plus  de  calitate  artisti­  rea,  conf.  univ.  dr.  Flo-   zească  în  conştiinţa  par­
     totaliza   24   ciale  specifice  vieţii  oame­  nut,  zilele  acestea,'  un  stră­  ia   regizorul   Constantin         rea   Stănculescu   şi   dr.   ticipanţilor   imagini,   con­
     ore.   Vîntul                                                                               că,   dimensionînd   relaţia   Petru Crislea.
     ral  tare  cu   nilor,   cui   reverberaţii   eti­  lucit   succes   cu   premiera   Dinischiotu  îi  pune  în  va­  artist  —  public  în  armonie   vingeri   care   nu   răspuns
     ti  vor  de-   ce.  A  optat  pentru-  opere   absolută  „în  căutarea  sen­  loare   responsabilităţile  so­  cu   cerinţele   politice   ale   După   deschiderea-   in  genericului   sub   care   s-a
     IMeteorolog                           sului  pierdut“,  comedie  pa­  ciale.                                             plen,   sesiunea   şi-a   con­  desfăşurat   această   presti­
     uliu Vras-  cu  puternice  forări  în  pro­                                                 spectacolului de teatru.     tinuat lucrările în cinci
                blematica   actuală   dar   şi   rabolică  de  Ion  Băieşu.  Un   Programul repertorial al                                             gioasă mnhifestare.
                pentru piese din dramatux-  spectacol modern şi lnte-   teatrului s-a alcătuit cu gri­       LUCIA LiCIU
   85   86   87   88   89   90   91   92   93   94   95