Page 90 - Drumul_socialismului_1980_10
P. 90
DUMINICĂ, 26 OCTOMBRIE I98B
î
IUN \ Consemnări O ş t i r e a ------ÎSJP
\ ocazional de mîndrie re-
Există cuvinte care îşi
1 păstrează puterea evoca din istoria noasLră sînt lorică sau xenaiobă. Pen- \
cele în care n-am avut
A, toare chiar atunci cînd oştire şi care au culminat tru noi, ea este istoria ^
ÎRIE \ i sînt considerate in afara cu epoca fanariotă. Cele noastră cea de toate zi- i
azi deopotrivă» neputînd ii \
I oricărui context. Sini al mai glorioase şi mai îm lele, de odinioară şi de /
belşugate epoci din istoria
tele apoi, care poartă in
enlru co- noastră coincid în schimb glndilă şi simţită decît i
tiü“. Epi- 1 aparenţă acelaşi înţeles, cu epocile în care Ţara laolaltă cu oştirea noastră '
\ dar care, la o privire aten cea de toate timpurile. V
itatca tă, se deosebesc prin nu avea o oştire bine înzes Eroii noştri, marii bărbaţi l
trată, disciplinată şl orga
s anţe interesante şi semni-
ricalc. O- s iicalive. Cînd spun, bună nizată de pămînleni. Toţi ai acestui neam, ca şi t
lui: Zeno oară, oaste, mă gîndesc marii voievozi au iubit mulţii bărbaţi ai oştirii de \ Festivalul poeţilor
\ oştirea şi aii ştiut s-o toate timpurile sînt aici, y Hanţa
triei la epocile voievodale şi-mi preţuiască. Aşa Mircea au fost întotdeauna aici, i
\ răsună în conştiinţa atec- cel Bătrln, aşa Ştefan cel pentru că au avui riccon- >
ii cal \ tivă nume sonore şi troie Mare, aşa Ţcpeş, - Mihai tenit treaz sentimentul ţ populari „Bin toată inima
nite de glorie ca Posada,
\ Viteazul, ori Matei Basa- dăinuirii prin solidaritate, i
masculin : Rovine, Codrii Cosminu- Timp de două zile (L6— profesii diferite — munci
/
tcaua \ lui, Podul Înalt, Călugă rab. Cucerirea independen Vodă Ştefan nu e o lespede 1 17 octombrie a.c.) ¡udcţul tori, cooperatori„ temei
ţei de stat şi întemeierea
la Pul-rţa, ci o inimă care J
gc s — Di- s reai. Cînd spun însă ar României moderne n-ar ti bate în milioane de piep- * Siis la vama libertăţii nostru a găzduit pe parti casnice, cu toţii şi-au adus
00 — Fot-
a a 2-a) mată, mcr gîndesc Ia epoca fost posibile iără renaş turi. far în jurul său se ţ stau sfrămoşii-n flori de cipanţii la Festival.ui poe contribuţia la împlinirea
jrtaj \ noastră, la ultimele două terea oştirii româneşti. aude, vie şi puternică, oş- ( singe ţilor populari, ,,Din toată unor inlîiniri de neuitat.
Satlovca- \ războaie îndeosebi: îmi Toate efor Lut ile construc li rea. Oştirea românească , doar pămîntul ploi înalţă inima“. Şi-au Lrimis crea Dintre aceştia s-au evi
leri (I) amînlesc dc Mărăşti,. Măt tive şi cuceririle noastre a tost şi este cu noi în \ pe mo-rmintui lor a ţiile 34 dintre cele mai denţiat Gheorghiţa Mălea-
pentru cci s răşeşti, Oituz, de luptele de azi ar ii dc neconce- fiepe clipă ; acesta e y plînge bune condeie din Mara nu (Vîlcea). Maria Oprea
\ de pe Mureş, de Păuliş, put iără veghea de înaltă poate unul dintre secrete- i cînd în cer o stea se mureş, Argeş, Gorj, Sibiu, (Hunedoara), Gheorghe
tarea Cărei' şi Talra. Cînd, în răspundere a unei oştiri Ie existenţei noastre aici i stinge Vîlcea, Alba, Caraş-Seve- Nislor Ungurcanu ţGorj),
\ stîrşit, spun oştire, vine modeme, puternice şi pro de pesie două mii de ani ţ şi-încă-o faptă rin. Arad, Botoşani, Mureş, Emilia Siăv (Arad), A-
: „Atlevă- \ deodată peste mine întrea fund legată dc interesele şl moiivuL pentru care noi i se-mpEineşle Prahova, Suceava. Dolj, Iexatidm Nechiiot (.Boto
Produc- Galaţi, Hunedoara. 1ni li şani), Aurelia Buruş,, (Mu
L'ilor ¡une- ga Istorie, toţi cel ce de-a întregii naţiuni. înşine ne simţim în cele }
lungul vremurilor au lup Pentru noi românii, isto din urmă, azi mai mult \ un ideal se-nfăpluieşle ni r ile ce au avut loc la reş), Ion Buştea, Shr/ia-
\ tat in mod conştient şi ria nu a rămas un simplu decît oricînd, oşteni, una t pe un soclu de istorii Deva şi Sarmizegetusa au na MoLdovan (Hunedoara)
s organizat pentru libertatea obiect de studiu uitat cu oştirea cea mare a , nu se pierde în memorii evidenţiat bucuria şi satis ş.a. Redăm mai /os citeva
DMBRIE acestui pămînt. Cele mai odat_ cu ieşirea dc pe Ţ arii. l nici trecutul, nici eroii facţia cu care publicul dintre creaţiile poeţilor
grele şi mai cenuşii epoci băncile şcolii„ nici pretext RADU CIOBANU ( oamenii nemuritorii spectator, de vîrs/e dife populari hunedoreni.
limba ma- IL sînt-aici — pămîntul lor rite, se apropie de poezia MINEL BODEA
e un piedestal de zbor scrisă, cu adîncă simţire directorul Centrului judeţean
spţe eternul viitor şi talent de cei ce fău de îndrumare o creaţiei
economică resc bunurile materiale ale populare şi mişcării artistice
le ştiinţă : £umină pivtmi în amiază stă în cumpăna dreptăţii zilelor noastre. Oameni de de masă
Micro“ —
>d pacea — acestui vechi , VENIM
1 priet e- Văzduhul ţării mc te miroase-a flori dc tei pămînt noastră ţară.
± u . Vizi- şi' fiecare zi miroase-a sărbătoare, DIN STRÂMOSEASCA Azi miiulră glie,
ui Nicolae pâmîrtCul mi se- pare că-i populat de zei sus la vama tiberlăţii GLIE ca-n poveşti
i Republi- stau strămoşi
Federati- cu braţele vînjoase şi minţi vizionare. i Iosif Tellmann — „înarn- au fost Venim din strămoşeasca Te-nalţi doar din a ta
i O primăvară sacră sirăbate prin artere J tare" — linogranrarä. glie gindire.
.dial mai sînt Din flori cunună-ţi
;on: „Pîi- şi cugetul se umple de o fecundă pace. Pe donă mri cinzeci de ani
— «piso De-argint sînt zorii zilei şi' nopţiie-s de miere. ca un mare legăm în t. Trecînd prin chinuri şi împleteşti
Se-aude fructul minţii în tihnă cum se coace. urgie Ia drumul tău spre
ii» neşti de fericire.
izi Se-aprrnd privighetori în cintece de slavă MIR CEA ANDRAS Prin yhiara crunţilor
şi fierul ii.irăgoslit vibrează. duşmani. MARIA OPREA
Mi se îricinul fruntea intr-o; tăcere gravă: Venim din Sarmizegetusa; Zdrupţi
a patriei lumină e pururi în amiază. Din leagănul drag
NASTASIA MANIU strămoşesc LUMINA
Chiar ars de-a fost, Crncisprăzece ani lumină
rămas-a spuza, Peste-nlinsul ţării mele
Formând poporul românesc. Ce arată ca o grădină,
e microfon Pe pieptul nostru azi Sădită cu floricele.
jare „ ne
ţi voi cie- răsună ; Cincisprăzece ani buni
! HUNE- Un scut de dac şi de
■atru stea- Exislă-n noi o flacără ce arde roman mers
ntilnire de Cum nu s-a făcut nicicând
rurgisuil) ; în inrmr, în privire şi-n crrvfnf, 'Jertfit de inimă străbună, De al IX-Iea Congres
(Arta) ; In- nestinsă ca şr roşu din stindarde — De Decebal şi de Traian.
)dă Lăpuş- e dragostea de ţară şi pămînt I De-aicî sîntem f — Faţa ţării transformind.
I-II (Con-
TROŞAN1 : Exist‘ă-n noi un rin care se scurge spuneau străbunii, Cincisorăzece ani în care.
i (Unirea) ; xpre-ncelaşi ţărm de Mare, nalt şi-avid, De-aici e neamul România este-n lume
(7 Noiem- românesc, Ţară în plină dezvoltare
;a panterei ce naşte cald fior iu gînd şi-n sîinge — Şi cu un frumos renume.
EUPENI : e dragostea faţă de-aeest partid î Românii fie-orîcmd
asă (Culttt- stăpînii,
ncitorcsc) Şi-o singură credinţă mai există, Acestui pămînt Ci'cisţuăzece ani iusteţe
Cascad«- _ sădîtă-n noi ca bobul în cîmpff, Unui om înflăcărat
rul) ; apé strămoşesc. Cari din ani de tinereţe
rese) ; LO- credinţa necurmată, comunistă, Azi vin din strămoşeasca Pentru ţară a luptat.
Anastasia că noî aici am fost, sîntem, şi-om ii 1 glie
PETRIEA :
esc) ; ANI- tOAN VASIU în straiul mândru de ţăran Cincisprăzece ani simbol
ragostea se Şi-n Hori, am scris Pentru toată România
órese) ; U- pe-aceaslă ie Iar lumii făcind ocol
! de toam- Purtînd pacea şi omenia.
!) ; BRAD: Cuvînt de dac şi de
Stea iui ro roman. Cincisprăzece ani trecuţi.
(Minerul) ; In repertoriu puternic ancorat în problematica socială, etică
ti A : Opera- . Şi-aici noi azi sădim Iubit fiu conducător
de glorie lumină La mulţi ani să ne trăiţi
oliţisl in- Pentru a noastră Pentru ţară şi popor C
i; GEOA- Deschiderea stagnanţi tea gia universală caare să asi resant, o montare tinerească jă, incluzînd în portofoliu primăvară.
ri express trale este, de fiecare dată, gure un real dialog c:u şl densă în care Florin nouă piese şi un specta IOAN BUŞTEA
; HAŢEG: o sărbătoare şi nn examen. orientările noi, estetice. Fătulescu. a reconfirmat ori col de muzică şi poezie. Şi-o limbă pură şi senină
iţă (Popu- Vorbim în scnmpa Flia
Un om in O sărbătoare pentru, actori, Cele două premii ale ginalitatea regizorală care Sînt piese de actualitate,
: Ultima regizori, publicul ataşat teatrului cîrn Petroşani care i-a adus, pînă acum, două care dezbat conflictele ine
te — serli- Thaliei şi un examen al au încununat stagiunea tre premii. rente şi concrete ale pre
cultură) ;
(11 Iunie) ; exigenţei în alegerea re cută (premiul pentru regie Şi dacă gongul inaugural zentului, ancorate in reali
>st şalspre- pertoriului. La Teatrul dé — Florin Fătulescu cu pre al stagiunii a răsunat in tatea socială („Livada din Sesiunea de referate şi com ncari I
ILIA : Ci- stat „Valea Jiului“ Petro miera absolută „Pluta Me sălile de apel. ale minelor, noi“ de C. Chiriţă şi V.
(Eumina) ;
strate cu şani sărbătoarea s-a întîl- duzei“; premiul pentru de dacă piesa lui Băieşu îşi Crăciun), lucrări cu son
ancitoresc). nit fericit cu proba de exi but — Miruna Cîoabă, pen continuă succesul pe scene dări în problematica vieţii „Judeţul Hunedoara — veche vatră
genţă. Strădania de a în tru rolul „Femeia“ din aca- le Văii, în clădirea desti- •minerilor („Cele trei Mării
tări structura colectivului din Vale“ de M. Davidoglu), de cultură şi civilizaţie românească'
a mers mină în mină cu comedii centrate pe ideea
alegerea unui program re îeatryl de stat „Valea Jiului“ responsabilităţii fiecărui act Ieri, da liceul „Dece- secţiuni: educaţie şi cul
pertorial în armonie cu ce uman („N-oul Adam“ de bal" din Deva a avut Ioc tură ; ştiinţe sociale;,
ibil pentru rinţele politice, ce-i revin Petroşani în noua stagiune Ivam Martinorv), şi capodo cea de-a IlI-a ediţie a se istorie generală ; istoria
ibric: Vre- spectacolului de teatru. Tea pere ale unor celebri scriif siunii de referate şi co mişcării muncitoreşti şi
In general trul minerilor a păşit în cel teri. — Eugene Q'Neill („Lu municări ştiinţifice pe contemporane; monogra
devine in- tema „Judeţul Hunedoara fii. Varietatea tematică —
va acoperi de-al 32-Iea an al existen laşi spectacol, abţinute la nată viitorului teatru petro- na pentru erei dezmoşteniţi“
sa preclpi- ţei sale, sub imperativele — care * asigură actorilor — veche vatră de cul dală de abordarea unor
de ploaie politrco-ideoiogice reieşite cea de-a treia ediţie a Fes şănean, colectivul dramatic tură şi civilizaţie româ probleme, ca da pildă:
>ale. Local tivalului de teatru contem munceşte intens, trecînd cimp larg de manifestare a moialităţile de integrare
apă căzute din documentele elaborate poran); sînt, fără îndoială, cu stoicism peste condiţiile artei lor); şi J. Osborne nească“., .Organizată de
:ura 20—25 de Congresul al XU-lea a] un real stimulent pentru ca improprii în care îşi des („Priveşte înapoi cu mînie“ Consiliul! judeţean al a intelectualităţii in or
>re. Vîntul partidului şi de recentul ganizarea şi desfăşurarea
t cu inten- actuala stagiune să conso făşoară activitatea. Două — o adevărată pledoarie Frontului Democraţiei şi activităţii cultural-educa
0—80 km/h forum al consiliilor popu lideze valorile cîştigate şi piese se află în lucru: pentru angajare în epocă). Unităţii Socialiste, în co tive, contribuţia cadrelor
ud şl sud- lare, care impun o nouă să le nuanţeze calitativ. Le „Tacke, Ianke şi Cadlr“, laborare cu Inspectoratul
st şi nord- redimensionare a actului Urmărind un echilibru re şcolar al judeţului Hu didactice la culturaliza
1
ile minime cultural. confirmă de pe acum. Pen comedia lui V. I. Popa, cu pertorial, pornind de la in rea maselor, fluctuaţia
între 7 şi tru .bă, după „Fiinţa isto o adîncă substanţă umană cluderea în portofoliu a u- nedoara şî Casă corpului forţei de muncă la 1JL
le maxime Fiinţînd intr-un puternic rică“, spectacolul de muzi şi mai ales de solidaritate nor lucrări inedite a autorilor didactic Deva, sesiunea
rade. Deva ( Jhişcădaga). si
centru muncitoresc,, teatrul că şi poezie care a mar şi înţelegere, pe care regi contemporani pînă la valori s-a bucurat de prezenţa tuaţia economico-socială a
im ea devi din Petroşani a căutat ca, cat, în sălile de apel ale zorul Marcel Şoma o reia ficarea dramaturgiei clasice la lucrările sale a unor muncitorilor din Valea
zul se va în noua stagiune, să răspun minelor Văii, deschiderea, după 22: de ani şi „Miste lectori ai CC. al P.C.R.: Jiului între 1922—1928
Vor cădea româneşti şi universale, pîof. univ. dr. Ion Flo-
formă do dă mai mult, prin spectaco noii stagiuni, Teatrul de rioasa convorbire telefonică“ teatrul minerilor va marca ş.a. — a reuşit să tre
de ploaie lele sale,, problematicii so stat din Petroşani a obţi a Ini Virgîl Stoenescu, căre un plus de calitate artisti rea, conf. univ. dr. Flo- zească în conştiinţa par
totaliza 24 ciale specifice vieţii oame nut, zilele acestea,' un stră ia regizorul Constantin rea Stănculescu şi dr. ticipanţilor imagini, con
ore. Vîntul că, dimensionînd relaţia Petru Crislea.
ral tare cu nilor, cui reverberaţii eti lucit succes cu premiera Dinischiotu îi pune în va artist — public în armonie vingeri care nu răspuns
ti vor de- ce. A optat pentru- opere absolută „în căutarea sen loare responsabilităţile so cu cerinţele politice ale După deschiderea- in genericului sub care s-a
IMeteorolog sului pierdut“, comedie pa ciale. plen, sesiunea şi-a con desfăşurat această presti
uliu Vras- cu puternice forări în pro spectacolului de teatru. tinuat lucrările în cinci
blematica actuală dar şi rabolică de Ion Băieşu. Un Programul repertorial al gioasă mnhifestare.
pentru piese din dramatux- spectacol modern şi lnte- teatrului s-a alcătuit cu gri LUCIA LiCIU