Page 93 - Drumul_socialismului_1980_10
P. 93

Pag. 2                                                                                                                                 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. !
                                                                         \

                      PLENARA COMTETULII JUDEŢEAN DE PARTID                                                                                  Comerţul exterior


          (Urmare din pag. I)      Participanţii   la   dezbateri   în  primul  rînd,  este  nece­  n-strămutată   în   îndeplini­  satelor,  de  a  lucra  în  agri­  (Urmare din pag. 1)
                                 s-au   referit   de   asemenea,   sar   ca   întreaga   activitate   rea sarcinilor de producţie.  cultură  şi  a-şi  achita  obli­    10,00 Teleşcoal
       ducaţie   politică   şi   cultură   la  activitatea  Colegiului  ju­  politico-educativă   să   fie   întregul   activ   de   partid,   gaţiile la fondul de stat.  11,00 Film sar
       socialistă,  de  către  organi­  deţean  de  partid,  făcînd  o   mult  mai  strîns  legată  de   organizaţiile  de  masă  şi  ob­  Desigur,  tovarăşi,  sarcini­  ce  producem  şi  pentru  ce   daţi de
                                                                                                                                                                            luarea pi
       zaţiile   sindicale   şi   •   ale   seamă  •'e  propuneri  privind   îndeplinirea   exemplară   a   şteşti,   organele   colective   le  in  domeniul  propagandei   producem,  să  ştim  exact  ce   16,00 Telex
       U.T.C.,  mai  ales  în  ce  pri­  perfecţionarea   în   continua­  sarcinilor  de  plan  şi  anga­  din  unităţile  economice,  nu   sînt  vaste  şi  presupun  deo­  valoare  au  produsele  noas­  16,05 Şcoala I.
                                                                                                                                                                            calităţi
       veşte  preocuparea  şi  ope­  re  a  muncii  în  acest  do­  jamentelor  în  întrecerea  so­  trebuie  să  aibă  linişte  şi   sebită  răspundere  în  duce­  tre   pe   piaţa   externă,   in   16,25 Curs de
       rativitatea  din  partea  aces­  meniu.               cialistă   în   toate   domeniile   clipe  de  răgaz  pînă  cînd   rea  lor  la  îndeplinire,  per­  aceste   condiţii   ale   adînci-   16,45 Din ţării
       tora   pentru   aplicarea   în   în   încheierea   lucrărilor   de  activitate.  Avem  de  în­  lucrurile   nu   intră   pe   un   fecţionarea  neîncetată  a  sti­  rii  continue  a  crizei  ener­  17.10 Clubul ti
       viaţă  a  sarcinilor  din  do­  plenarei   a   luat   cuvîntu]   cheiat  un  an  şi  un  cincinal   făga   normal.   în   asemenea   lului  şi  metodelor  de  mun­  getice  şi  de  materii  prime   17,55 Almanah
                                                                                                                                                                        18,20 Tribuna
       cumentele  de  partid  şi  de   tovarăşul  Ion  Ciucu,  prim-   în  care  judeţului  Hunedoa­  unităţi,   propaganda   trebuie   că,  a  capacităţii  do  organi­  mondiale.  18,50 1001 de
       stat.   Numeroase   colective   secretar  al  Comitetului  ju­  ra   i-au   fost   încredinţate   să  aibă  un  caracter  ofensiv,   zare,  pentru  ducerea  lor  la   Planul  pe  anul  viitor  pre­  19,00 Telejum;
       ale  muncii  politice  de  la  om   deţean  de  partid.  în  cuvîn-   sarcini  deosebite  şi,  în  a-   militant,   să   intervină   efi­  îndeplinire.  vede  un  volum  de  impor­  19,20 Actuaiita
                                                                                                                                                                        19,40 Ancheta
       la  om,  constituite  la  nive­  tul  său  vorbitorul  a  spus,   celaşi  timp,  trebuie  să  pre­  cient  pentru  redresarea  si­  Trebuie  să  avem  perma­  turi  redus,  deşi  continuăm   te-mă... i
       lul   organizaţiilor   de   bază,   între altele:     gătim   exemplar,   minuţios,   tuaţiei.              nent  în  vedere  că  propa­  să  importăm  mult.  Este  ne­  20.10 Rezonant
       nu  acţionează  suficient  de   Putem  aprecia  că  perioa­  producţia   anului   1981   —   O  atenţie  deosebită  tre­  ganda   de   partid,   întreaga   cesar  să  acţionăm  în  con­  creaţia
                                                                                                                                                                            nească
       operativ  şi  în  mod  concret;   da  ce,a  trecut  de  la  pre­  anul  de  început  al  viitoru­  buie  să  acorde  propaganda   activitate   politico-ideologică   tinuare   cu   toată   holărirea   20,30 Seară d(
       aceste  colective  nu  sînt  in­  cedenta   plenară   a   consti­  lui cincinal.  noastră  de  partid  activităţii   şi   cultural-educativă   ce   o   pentru   reducerea   importu­  „Montser
                                                                                                                                                                            n noi Rob
       struite   întotdeauna   şi   an­  tuit  o  importantă  etapă  a   Avem  unele  rezultate  bu­  concrete  d'sfăşurate  în  ve­  desfăşoară   organizaţiile   de   lui,  pentru  realizarea  coo­  22,15 Telejum
       trenate  cu  sarcini  concrete,   transpunerii  în  viaţă  a  Pro­  ne,  dar  şi  nerealizări.  Aşa   derea  cunoaşterii  şi  aplică­  partid,  de  masă  şi  obşteşti,   perării   în   producţie   şi   a
       precise   pentru   fiecare   loc   gramului  ideologic  al  parti­  cum  deseori  a  apreciat  to­  rii  noului  mecanism  econo-   trebuie  să  aibă  ca  scop  for­  compensaţiei   la   importurile
       de  muncă.  S-a  apreciat,  de   dului şi în judeţul nostru.  varăşul   Nicolae   Ceauşescu,   mico-financiar,   a   pîrghiilor   marea  omului  nou,  cu  o   pe  care  le  realizăm.  Im­  Radi
       asemenea,  că  există  organe   Aşa  cum,  desigur,  aţi  re­  nu  putem  vorbi  de  o  ade­  autoconducerii  şi.  autogestiu-   conştiinţă   înaintată,   făuri­  portăm   mult   şi   importăm
       şi  organizaţii  de  partid  ca­  ţinut,   problematica   activi­  vărată  eficienţă  a  propagan­  nii  muncitoreşti.  în  această   tor   conştient   al   societăţii   mult  pe  valută.  Sînt  mi­  bucureşt:
       re   nu   antrenează   organele   tăţii   politico-ideologice   şi   dei,  a  muncii  politico-edu-   direcţie,  o  contribuţie  mai   socialiste   şi   comuniste   în   liarde  şi  miliarde  de  dolari   dioprogramul
       de  sindicat,  U.T.C.  şi  C.O.M   cultural-educative  s-a  bucu­  cative,  acolo  unde  avem  ne­  mare  poate  şi  trebuie  s-o   patria noastră.  pe  care  trebuie  să-i  plătim   Radiojurnal;
       în   conceperea,   declanşarea   rat  de  o  atenţie  deosebită   realizări  de  plan.  Iată  de  ce   aducă şi presa noastră.  Să  nu  precupeţim  nici  un   în  fiecare  an  pentru  a  a-   presei j. 8,10 (
       şi  finalizarea  unor  iniţiati­  şi  în  cu  vîn  ţările  rosti­  trebuie  ca  —  în  unităţile   De  asemenea,  se  impune   efort   în   vederea   realizării   sigura   piinea   industriei   dillor; 9,00 Di
                                                                                                                                                                         9.05  Răspunde
       ve  (I.V.  Călan,  I.C.S.  Hune­  te   de   tovarăşul   Nicolae   miniere   din   Valea   Jiului,   ca  —  în  această  etapă,  cînd   integrale   a   sarcinilor   de   noastre,  materiile  prime  şi   lor; 10,00 Bu
       doara,  T.C.H.  Deva,  între­  Ceauşescu  la  Congresul  al   pe   şantierele   de   investiţii,   şi  economia  noastră  se  con­  plan  pe  acest  an  şi  pregă­  materialele   absolut   indis­  10.05  Alternai
                                                                                                                                                                         10,25  Atlas  f<
       prinderea   de   lianţi   Deva,   il-lea  al  consiliilor  populare   în  toate  unităţile  în  care  se   fruntă   cu   unele   probleme   tirea  în  bune  condiţii  a  pri­  pensabile   desfăşurării   nor­  Mioriţa;   11,
       întreprinderea   forestieră,   şi   la   recenta   Plenară   a   înregistrează   nerealizări   —   ale  crizei  energetice  mon­  mului  an  din  viitorul  cinci­  male   a   activităţii   produc­  ştiri;  11,05  D
       Grupul  de  antiere  Rîu  Ma-   C.  C.  al.  P.  C.  R.  Aşa   să  acţionăm  pe  un  front   diale  şi  ale  risipei  —  pro­  nal,  în  aşa  fel  ca  în  viitor   tive,   realizării   programe­  Cenvel   Cons
       re-Retezat ş.a.).          cum  s-a  subliniat  in  ca­  larg,   cu   toate   mijloacele   paganda  de  partid  să  stimu­  să  crească  contribuţia  jude­  lor   de   dezvoltare   econo­  A*. ■npremieri
                                                                                                                                                                         12.00  Buletin
        •Au  fost  critic.ite  lipsurile   drul   cuvântărilor,   trebuie   muncii  de  propagandă  pen­  leze  o  adevărată  mişcare  de   ţului  nostru  la  sporirea  a-   mică  şi  socială  stabilite  de   Din comoai
                                                                                                                                                                     a
                                                                                                                                              partid.
                                                                                                                                                              pentru
                                                                                                                                                     Tocmai
                                                                            colectivelor
                                                                                        masă  pentru  valorificarea  a
                                                                 mobilizarea
       ce  mai  există  în  propagan­  întotdeauna   să   punem   la   tru   muncă   la   îndeplinirea   noi   resurse   energetice   (e-   vuţiei   naţionale   a   patriei   reduce   aceste   miliarde   de   nostru; 12,45
                                                             de
                                                                                                                                                                         le ale liceul
       da  izuală  la  unele  şantie­  baza  muncii  noastre  de  e-                    nergia  solară,  biogazul,  mi-   noastre  socialiste,  la  creşte­  dolari,   pentru   a   diminua   teazul“ din 1
       re  de  construcţii,  la  între­  ducaţie  concepţia  revoluţio­  sarcinilor,   pentru   omogeni­           rea  bunăstării  şi  fericirii  în­  tot  mai  mult  datoria  ex­  De Ia l la ;
                                                                                                                                                                         curioşilor; 1
       prinderea  de  lianţi  Deva,  în   nară,   materialist-dialectică   zarea   formaţiilor   de   lucru   crohidrocentralele  etc.),  pen­  tregului nostru popor.   nai ; 16,20 C<
       unele  unităţi  ale  industriei   şi  istorică  a  partidului  nos­  —  îndeosebi  a  brigăzilor  din   tru   instaurarea   unui   sever   Vorbitorul  s-a  referit  în   ternă   în   cincinalul  1981—   no mice;   1G
                                                             minerit  —,  pentru  integra­
                                                                                                                                perfecţionarea
                                                                                                                             la
       uşoare,  precum  şi  neajunsu­  tru,  să  asigurăm  o  largă   rea  în  colective  a  noilor  în­  regim  de  economie  a  ma­  continuare   Colegiului   jude­  1985,  —  pentru  că,  prin   romftnese   i
                                                                                                                   activităţii
                                                                                                                                              dobînzi,  dăm  o  parte  din
                                                                                        teriilor
                                                                                               prime,
                                                                                                       materialelor,
       rile  manifestate  pe  linia  efi­  activitate  politică  şi  educa­  cadraţi,   pentru   îmbunătăţi­  combustibililor  de  orice  fel,   ţean  de  partid,  in  spiritul   venitul   naţional,   —   va   16,55  Sfatul  n
                                                                                                                                                                         Buletin  de  şti
       cienţei   învăţămîntului   poli-   tivă  pentru  formarea  omu­  rea  condiţiilor  de  muncă  şi   pentru   valorificarea   amplă   documentelor   Congresului   trebui   să   facem   eforturi   magazinul   fc
       tico-ideologic,   a   propagan­  lui  nou,  pentru  instaurarea   viaţă  ale  tuturor  oamenilor   a   materialelor   refolosibile.   al  Xll-lea  al  P.C.R.,  al  ho-   pentru   a   realiza   exportul   Poemele eteri:
       dei   prin   conferinţe   (mai   spiritului  revoluţionar  .—  ca   muncii.      Judeţul   nostru,   a   apreciat   tărîrilor de partid.  stabilit,  socotindu-1  ca  mi­  18.00  Orele s
                                                                                                                                                                         ment folclori'
       ales  la  sate),  a  educării  ma-   o   trăsătură   dominantă   la   în  unităţile  noastre  eco­  primul  secretar,  are  un  ma­  în   încheierea   cuvîntului   nim.  nia, peisaj i
       terialist-ştiinţifice a maselor.  nivelul întregii societăţi.  nomice  şi  mai  ales  în  mi­  re  număr  de  cercetători  şi   său,  tovarăşul  Ion  Ciucu  a   Şi  în  judeţul  nostru  sînt   temporan;
                                                                                                                                                                         pămlntului m
         în  cadrul  plenarei  au  fost   Analiza  efectuată  în  ca­  nele  din  Valea  Jiului  există   specialişti,  a  căror  contri­  subliniat   necesitatea   ca   în   multe   întreprinderi   care   Buletin de ş
       formulate  critici  şi  s-au  fă­  drul  plenarei  noastre  a  scos   însemnate   rezerve   interne   buţie  în  soluţionarea  aces­  această   perioadă   întregul   livrează   mărfuri   la   ex­  denţe sonor«
       cut  propuneri  pentru  îmbu­  la  iveală  o  seamă  de  lipsuri   peht   creşterea   productivi­  tor  probleme  este  încă  scă­  nostru  activ  de  partid  să   port,  unele  desfăşurînd,  în   într-o oră ;
                                                                                                                                                                         stop muzical
       nătăţirea   în   continuare   a   în   activitatea   politico-ideo-   tăţii  muncii  în  abataje.  în   zută.  acţioneze  cu  fermitate  pen­  general,   o   activitate   bună.
       activităţii   Consiliului   jude­  logică   şi   cultural-educativă.               Ne  confruntăm,  de  aseme­  tru  finalizarea  lucrărilor  din   Dar  pentru  a  răspunde  e-
       ţean  de  educaţie  politică  şi   Nu  aş  '  iri  să  mă  opresc   acest   scop,   propaganda   şi   nea,  şi  cu  unele  neajunsuri   campania  agricolă  de  toam­  xigenţelor  sporite  din  anul   $]INE
                                                             îndeosebi  munca  politică  de
       cultură   socialistă,   Comite­  asupra  lor  —  ele  au  fost   la  om  la  om  trebuie  să  ac­  în  agricultură,  îndeosebi  cu   nă,   îndeplinirea   exemplară   şi   cincinalul   viitor   în   a-
       tului  de  cultură  şi  educa­  relevate   în   dezbateri.   Aş   ţioneze   cu   perseverenţă   şi   deficitul  de  forţă  de  mun­  a  sarcinilor  economice,  bu­  cest  domeniu,  este  necesar
                                                                                                                                                                          DEVA: Elvi
       ţie   socialistă,   Inspectoratu­  dori,  însă,  ca  plecînd  de  la   convingere   pentru   elimina­  că  în  campanii.  Organele  şi   na  aprovizionare  şi  gospo­  să   ne   perfecţionăm   con­  tria); Drapeli
       lui  şcolar  ju  'eţean,  precum   existenţa  acestor  lipsuri  şi   rea  absenţelor  nemotivate  şi   organizaţiile   de   partid   din   dărire  a  fondului  de  marfă,   tinuu   activitatea   ;   produ­  HUNEDOAR/
       şi  a  activităţii  organizaţiilor   avînd   în   vedere   înaltele   a  învoirilor,  pentru  folosi­  întreprinderi  şi  de  la  sate   încheierea  în  cele  mai  bune   sele   să   fie   lansate   din   prizelor (l
                                                                                                                                                                         cailor 'sălbati
       U.T.C.,   sindicatelor,   altor   exigenţe  şi  severele  critici   rea  integrală  a  timpului  de   trebuie  să  desfăşoare  o  in­  condiţiuni   a   acţiunii   de   timp,   în   fabricaţie,   în   tul); Bilet
        instituţii  cu  profil  educaţio­  formulate   de   tovarăşul   lucru  în  abataje  şi  a  teh­  tensă  muncă  politico-educa­  preschimbare   a  documente­  structura  sortimentală  şi  de   (Arta); Arip
       nal.  Totodată  au  fost  făcu­  Nicolae  Ceauşescu  cu  pri­  nicii  din  dotare.  Trebuie  să   tivă,  atît  în  rîndul  locuitori­  lor de partid.  calitatea  solicitate  de  parte­  structorul) ;
                                                                                                                                                                         ...Am fost ş
        te   numeroase   propuneri   vire  la  unele  laturi  ale  ac­  eliminăm  din  gîndirea  unor   lor  satelor  pentru  participa­  . ★  nerii  externi  ;  producţia  să   nirea); Fata
        pentru   îmbogăţirea   progra­  tivităţii   politico-ideologice   cadre  tendinţa  do  văicărea­  rea  la  muncă,  cît  şi  în  rîn­  în   încheiere,   plenara   a   fie  ooerativ  adoptată  la  ce­  Noiembrie);
                                                                                                                                                                         minunaţi eu
        mului   do   măsuri   privind   şi  cultural-educative  să  tra­  lă,   de   lamentare   în   faţa   dul  celor  încadraţi  în  între­  a  optat  programe  de  măsuri   rinţele   pieţei   externe,   ur-   filmat (Repuh
        activitatea  ideologică  şi  cul-   gem  concluziile  cuvenite  şi   greutăţilor,   să   o   înlocuim   prinderi,  pentru  a-şi  înde­  menite  să  stea,  în  viitor,  la   mărindu-se   creşterea   pon­  Ga'i'îadorul I
       tural-educativă   prezentat   să  acţionăm  mult  mai  bine   cu  o  gîndire  sănătoasă,  pli­  plini  sarcina  ce  le  reyine,   baza   întregii   activităţi   din   derii  produselor  cu  grad  ri­  Cind di
        plenarei.                 în viilor.                 nă de dăruire şi hotărîre  în calitate de locuitori ai  domeniile analizate.     dicat de prelucrare.        °irco (Mun<
                                                                                                                                                                         CAM : Tact
                                                                                                                                                                         lut de cursă
                                                                                                                                                                         fărul) ; I.ONF
                                                                                                                                                                         trandafiri
         întreprinderea   de   utilaj                                                                                                         5G0  000  lei.  Deci  efortul  nu   TRIL A : AB)
       minier  Petroşani  este  o  ma­            Recuperarea pieselor de schimb - o problemă de conştiinţă                                   este  zadarnic  cum  pare  la   resc); ANIN
                                                                                                                                                                         tul, aurul
       re  consumatoare  de  metal.                                                                                                           prima vedere“.             (Muncitoresc)
       Constructorii  de  maşini  cu­                    a constructorilor de maşini de la I.U.M. Petroşani                                     Şi  dacă  începutul  a  fost   zentalorul (
       nosc   mai   bine   decît   alţi                                                                                                       mai   timid,   acum   oamenii   ORAŞTIE :   (P  '
                                                                                                                                                                         măverli
       muncitori   valoarea   metalu­                                                                                                         s-au  experimentat  şi  caută   dovadă   penti
       lui,  pentru  că  zi  de  zi  ei  îl                                                                                                   noi  soluţii.  Pentru  recondi-   căra);   G
       simt,  îl  prelucrează,  suferă                                                                                                        ţionarea  acestor  piese  exis­  Moartea   unu
                                                                                                                                                                             cultură);
                                                                                                                                                                         de
       atunci  cînd  nu  le  ajunge  să                                                                                                       tă  un  aparat,  şi  acesta  tot   terviuri   de
       execute  din  acest  material                                                                                                          recuperat  din  piesele  vechi   personale   (Po
       ceea  ce  şi-au  propus.  Este                                                                                                         (atît  de  vechi  incit  nici  nu  se   Concediul   ct
                                                                                                                                                                         loc;
                                                                                                                                                                             CAEAN
       firesc,  deci,  ca  aici,  într-o                                                                                                      mai  ştie  la  ce  utilaj  au  func­  Arabia   (Cas;
       mare    întreprindere   con­                                                                                                           ţionat).  Aparatul  în  discu­  SIMERXA  :  I
       structoare   de   maşini,   să                                                                                                         ţie  este  un  pistol  de  sudu­  nelului   Zor
                                                                                                                                                                         ILIA : Antici
       căutăm   şi   să   descoperim                                                                                                          ră  pentru  încărcarea  rapidă
        preocupările   oamenilor   în                                                                                                         a  axelor  cu  sudură,.care  va
       direcţia   economisirii   prin                                                                                                         spori  de  trei  sau  chiar  pa­  |!RON
       orice  mijloace  a  metalului.                                                                                                         tru  ori  productivitatea  mun­
       Şi  pentru  că  aici  am  des­                                                                                                         cii  la  aceste  operaţii.  Va­
                                                                                                                                                                          Rezultatele
       coperit  o  cale  deosebit  do                                                                                                         loarea  lui  ar  putea  fi  cifra­  ţionale  din 2
       importantă  în  acest  sens  —                                                                                                         tă  la  8  000  lei,  însă  fiind  re­  FA
                                                                                                                                                                          Exfcr.
       anume  aceea  a  recuperării                                                                                                           cuperat  de  la  vechituri  şi   11, 1.  I :
       şi   recondiţionăm   pieselor                                                                                                          recondiţionat   sporeşte   efi­  Extr.  a II
       d  schimb,  —  vom  insista                                                                                                            cienţa  economică,  mai  ales   31, 37,  12.
                                                                                                                                                                          Extr.
       puţin  pe  experienţa  oame­                                                                                                           prin  rezultatele  obţinute  cu   45, 30, - 10.  a II
       nilor  muncii  de  la  I.U.M.P.,                                                                                                       el.                         Extr.  a IV
       pentru  că,  vom  vedea,  me­                                                                                                            Am  găsit  la  I.U.M.  Pe­  35, 27,  13.
                                                                                                                                                                               FAZA
       rită   să   fie   cunoscută   şi                                                                                                       troşani   multe   alte   acţiuni   Extr.  a V
       chiar  preluată  de  alte  co­                                                                                                         privind   economisirea   mate­  4, 40.
                                                                                                                                                                          Extr.
       lective                                                                                                                                rialelor,  a  energiei  electri­  43, 14.  a V]
         l.j  comitetul  de  partid  al                                                                                                       ce  şi  combustibililor-pe  ca­  Extr.  a VI
                                          I.U.M. Petroşani, secţia maşini de abataj şi prototipuri — atelierul de montaj combineC.A.-2. Ing. Aurel Pop, îm­
       într   prinderii,   Ion   Predoi,   preună cu echipa de montaj, condusă de Victor Socaci, execută finalizarea unei combine.   Foto: VIRGIL ONOIU  re  doar  le  amintim  :  sîrmă   22, 9.  a VII
                                                                                                                                                                          Extr.
       secretarul   comitetului,   în                                                                                                         de  cupru,  de  plumb,  ulei   16, 34.
                                                                                                                                              ars,  ulei  trafo  etc.,  de  pe
       momentul  în  care  i-am  dez­                                                                                                                                    Iei. Fond  de ci:
       văluit   scopul   deplasării   instalatori,  îl  facem  la  lo­  cele  care  ne-au  atras  aten­  complică   necesitînd   strun-   tru  noi  n-a  fost  o  nimica   urma  cărora  s-au  obţinut  e-
       noastre,   ne-a   indicat   di­  cul   unde   sînt   descărcate   ţia  la  prima  vedere.  „Aces­  jire,  frezare,  mortezare.  Ori­  toată   această   acţiune.   Aşa   conomii  mari.  Ne-am  oprit
                                                                                                                                              însă,  îndeosebi,  la  preocu­
                                                                                                                   am  economisit  de  la  înce­
       rect   sursa:   secţia   me-   resturile  metalice  aduse,  de   tea   înseamnă   aur   pentru   cum  însă  nu  costă  cît  o   putul  anului  peste  57  000  lei   pările   privind   recuperarea   EH
       cano-energetică.   S-a   o-   la   întreprinderile   miniere   noi“  —  arăta  maistrul  Lo­  piesă nouţă.  pînă   acum,   dar   economii   şi   recondiţionarea   pieselor
                                     r
       prit  la  aceasta  nu  numai   pent u  a  fi  retopite  în  cup­  jadi  —  pentru  a  justifica   Pentru  a  demonstra  efi­
                                  toarele   electrice.   Pe   lîngă   acţiunea,   care   a   devenit   cienţa  acestei  acţiuni,  inse­  mari  am  obţinut  mai  ales  în   de  schimb,  considerînd  ex­  Timpul   pr
       pentru  că  este  una  din  sec­  o  mare  cantitate  de  mate­  cuvînt  de  ordine,  de  a  nu   ram  aici  cîteva  preţuri  ale   ultimul  timp.  La  început  am   perienţa  de  la  I.U.M.  Petro­  azi,  28  octon
       ţiile   principale   ale   între­  riale,  c  -e  efectiv  nu  mai   lăsa  să  se  piardă  nici  o  a-   pieselor  amintite:  axă  me­  pornit  mai  timid,  pînă  am   şani   deosebit   de   utilă   şi   în   general   i
                                                                                                                                                                         cerul
                                                                                                                                                                              yariabi:
       prinderii,  ci  mai  ales  pen­  pot  fi  recuperate  şi  recon­  semenea   piesă.   în   acest   die  —  250  lei,  pinion  —  214   găsit  metodele  cele  mai  a-   pentru  alte  colective  de  oa­  du]   Banatulu:
       tru  faptul  că  aici  există  cea                                               lei,  cuplaj  —700  lei,  carca­  decvate.   Căutările   noastre                 Vîntul  va  sul
                                  diţionate,   descoperim   şi   o   sens,  echipa  de  la  instalaţii                                        meni  ai  muncii,  cu  deosebi­
       mai  bună  experienţă  în  re­  însemnată  cantitate  de  pie­  de  ridicat  are  sarcina  re­  să  —  1  690  lei.  Am  arătat   au  fost  materializate  în  alte   re  cele  din  domeniul  con­  intensificări
                                                                                                                                                                         oră  din  nord
       cuperarea   şi   recondiţiona-   se  care,  cu  mici  retuşuri,  ar   cuperării   tuturor   pieselor.   aceste   preţuri   pentru   că   cîteva  sute  de  mii-lei  eco­  strucţiilor   de   maşini,   dat   turile   minim«
       rea  pieselor  şi,  firesc,  cele   putea  fi  foarte  bine  reintro­  Alţi   cîţiva   meseriaşi   le   s-ar  putea  găsi  cineva  care   nomii.  Dacă  în  anul  trecut   fiind  faptul  că  acolo  există   se  între  min
       mai bune rezultate.        duse  în  circuitul  productiv  :   preiau  şi  încep  acţiunea  de   să  spună:  „Pentru  250  lei   scoteam  lunar  din  magazie     de,  iar  cele
                                                                                                                                                                         B  şi  14  grade
         Primul  popas,  propus  de   axe  de  diferite  mărimi,  tot   recondiţionare.   La   unele   merită  atîta  efort?“.  Argu­  piese  în  valoare  de  900  000—   suficient  '  teren  pentru  îm­  va  semnala  i
       maistrul   Willhelm   Lojadi,   felul  de  pinioane  mai  noi   este  nevoie  doar  de  cîteva   mente  pentru  un  DA  ferm   1  100  000  leî,  în  acest  an   bunătăţirea rezultatelor.  sol.
                                                                                                                                                                         (Meteorolog
       şeful  unei  echipe  complexe   sau  mai  vechi,  carcase  —   încărcături   cu   sudură,   la   ne   oferă   inginerul   Victor   consumul  lunar  la  aseme­    Alexandrina
       de lăcătuşi, electricieni şi  ca să "ne referim doar la  altele operaţiile se mai  Leahu, şeful secţiei: „Pan­  nea piese nu a depăşit  CONSTANTIN 10VÂNESCU .
   88   89   90   91   92   93   94   95   96   97   98