Page 93 - Drumul_socialismului_1980_10
P. 93
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. !
\
PLENARA COMTETULII JUDEŢEAN DE PARTID Comerţul exterior
(Urmare din pag. I) Participanţii la dezbateri în primul rînd, este nece n-strămutată în îndeplini satelor, de a lucra în agri (Urmare din pag. 1)
s-au referit de asemenea, sar ca întreaga activitate rea sarcinilor de producţie. cultură şi a-şi achita obli 10,00 Teleşcoal
ducaţie politică şi cultură la activitatea Colegiului ju politico-educativă să fie întregul activ de partid, gaţiile la fondul de stat. 11,00 Film sar
socialistă, de către organi deţean de partid, făcînd o mult mai strîns legată de organizaţiile de masă şi ob Desigur, tovarăşi, sarcini ce producem şi pentru ce daţi de
luarea pi
zaţiile sindicale şi • ale seamă •'e propuneri privind îndeplinirea exemplară a şteşti, organele colective le in domeniul propagandei producem, să ştim exact ce 16,00 Telex
U.T.C., mai ales în ce pri perfecţionarea în continua sarcinilor de plan şi anga din unităţile economice, nu sînt vaste şi presupun deo valoare au produsele noas 16,05 Şcoala I.
calităţi
veşte preocuparea şi ope re a muncii în acest do jamentelor în întrecerea so trebuie să aibă linişte şi sebită răspundere în duce tre pe piaţa externă, in 16,25 Curs de
rativitatea din partea aces meniu. cialistă în toate domeniile clipe de răgaz pînă cînd rea lor la îndeplinire, per aceste condiţii ale adînci- 16,45 Din ţării
tora pentru aplicarea în în încheierea lucrărilor de activitate. Avem de în lucrurile nu intră pe un fecţionarea neîncetată a sti rii continue a crizei ener 17.10 Clubul ti
viaţă a sarcinilor din do plenarei a luat cuvîntu] cheiat un an şi un cincinal făga normal. în asemenea lului şi metodelor de mun getice şi de materii prime 17,55 Almanah
18,20 Tribuna
cumentele de partid şi de tovarăşul Ion Ciucu, prim- în care judeţului Hunedoa unităţi, propaganda trebuie că, a capacităţii do organi mondiale. 18,50 1001 de
stat. Numeroase colective secretar al Comitetului ju ra i-au fost încredinţate să aibă un caracter ofensiv, zare, pentru ducerea lor la Planul pe anul viitor pre 19,00 Telejum;
ale muncii politice de la om deţean de partid. în cuvîn- sarcini deosebite şi, în a- militant, să intervină efi îndeplinire. vede un volum de impor 19,20 Actuaiita
19,40 Ancheta
la om, constituite la nive tul său vorbitorul a spus, celaşi timp, trebuie să pre cient pentru redresarea si Trebuie să avem perma turi redus, deşi continuăm te-mă... i
lul organizaţiilor de bază, între altele: gătim exemplar, minuţios, tuaţiei. nent în vedere că propa să importăm mult. Este ne 20.10 Rezonant
nu acţionează suficient de Putem aprecia că perioa producţia anului 1981 — O atenţie deosebită tre ganda de partid, întreaga cesar să acţionăm în con creaţia
nească
operativ şi în mod concret; da ce,a trecut de la pre anul de început al viitoru buie să acorde propaganda activitate politico-ideologică tinuare cu toată holărirea 20,30 Seară d(
aceste colective nu sînt in cedenta plenară a consti lui cincinal. noastră de partid activităţii şi cultural-educativă ce o pentru reducerea importu „Montser
n noi Rob
struite întotdeauna şi an tuit o importantă etapă a Avem unele rezultate bu concrete d'sfăşurate în ve desfăşoară organizaţiile de lui, pentru realizarea coo 22,15 Telejum
trenate cu sarcini concrete, transpunerii în viaţă a Pro ne, dar şi nerealizări. Aşa derea cunoaşterii şi aplică partid, de masă şi obşteşti, perării în producţie şi a
precise pentru fiecare loc gramului ideologic al parti cum deseori a apreciat to rii noului mecanism econo- trebuie să aibă ca scop for compensaţiei la importurile
de muncă. S-a apreciat, de dului şi în judeţul nostru. varăşul Nicolae Ceauşescu, mico-financiar, a pîrghiilor marea omului nou, cu o pe care le realizăm. Im Radi
asemenea, că există organe Aşa cum, desigur, aţi re nu putem vorbi de o ade autoconducerii şi. autogestiu- conştiinţă înaintată, făuri portăm mult şi importăm
şi organizaţii de partid ca ţinut, problematica activi vărată eficienţă a propagan nii muncitoreşti. în această tor conştient al societăţii mult pe valută. Sînt mi bucureşt:
re nu antrenează organele tăţii politico-ideologice şi dei, a muncii politico-edu- direcţie, o contribuţie mai socialiste şi comuniste în liarde şi miliarde de dolari dioprogramul
de sindicat, U.T.C. şi C.O.M cultural-educative s-a bucu cative, acolo unde avem ne mare poate şi trebuie s-o patria noastră. pe care trebuie să-i plătim Radiojurnal;
în conceperea, declanşarea rat de o atenţie deosebită realizări de plan. Iată de ce aducă şi presa noastră. Să nu precupeţim nici un în fiecare an pentru a a- presei j. 8,10 (
şi finalizarea unor iniţiati şi în cu vîn ţările rosti trebuie ca — în unităţile De asemenea, se impune efort în vederea realizării sigura piinea industriei dillor; 9,00 Di
9.05 Răspunde
ve (I.V. Călan, I.C.S. Hune te de tovarăşul Nicolae miniere din Valea Jiului, ca — în această etapă, cînd integrale a sarcinilor de noastre, materiile prime şi lor; 10,00 Bu
doara, T.C.H. Deva, între Ceauşescu la Congresul al pe şantierele de investiţii, şi economia noastră se con plan pe acest an şi pregă materialele absolut indis 10.05 Alternai
10,25 Atlas f<
prinderea de lianţi Deva, il-lea al consiliilor populare în toate unităţile în care se fruntă cu unele probleme tirea în bune condiţii a pri pensabile desfăşurării nor Mioriţa; 11,
întreprinderea forestieră, şi la recenta Plenară a înregistrează nerealizări — ale crizei energetice mon mului an din viitorul cinci male a activităţii produc ştiri; 11,05 D
Grupul de antiere Rîu Ma- C. C. al. P. C. R. Aşa să acţionăm pe un front diale şi ale risipei — pro nal, în aşa fel ca în viitor tive, realizării programe Cenvel Cons
re-Retezat ş.a.). cum s-a subliniat in ca larg, cu toate mijloacele paganda de partid să stimu să crească contribuţia jude lor de dezvoltare econo A*. ■npremieri
12.00 Buletin
•Au fost critic.ite lipsurile drul cuvântărilor, trebuie muncii de propagandă pen leze o adevărată mişcare de ţului nostru la sporirea a- mică şi socială stabilite de Din comoai
a
partid.
pentru
Tocmai
colectivelor
masă pentru valorificarea a
mobilizarea
ce mai există în propagan întotdeauna să punem la tru muncă la îndeplinirea noi resurse energetice (e- vuţiei naţionale a patriei reduce aceste miliarde de nostru; 12,45
de
le ale liceul
da izuală la unele şantie baza muncii noastre de e- nergia solară, biogazul, mi- noastre socialiste, la creşte dolari, pentru a diminua teazul“ din 1
re de construcţii, la între ducaţie concepţia revoluţio sarcinilor, pentru omogeni rea bunăstării şi fericirii în tot mai mult datoria ex De Ia l la ;
curioşilor; 1
prinderea de lianţi Deva, în nară, materialist-dialectică zarea formaţiilor de lucru crohidrocentralele etc.), pen tregului nostru popor. nai ; 16,20 C<
unele unităţi ale industriei şi istorică a partidului nos — îndeosebi a brigăzilor din tru instaurarea unui sever Vorbitorul s-a referit în ternă în cincinalul 1981— no mice; 1G
minerit —, pentru integra
perfecţionarea
la
uşoare, precum şi neajunsu tru, să asigurăm o largă rea în colective a noilor în regim de economie a ma continuare Colegiului jude 1985, — pentru că, prin romftnese i
activităţii
dobînzi, dăm o parte din
teriilor
prime,
materialelor,
rile manifestate pe linia efi activitate politică şi educa cadraţi, pentru îmbunătăţi combustibililor de orice fel, ţean de partid, in spiritul venitul naţional, — va 16,55 Sfatul n
Buletin de şti
cienţei învăţămîntului poli- tivă pentru formarea omu rea condiţiilor de muncă şi pentru valorificarea amplă documentelor Congresului trebui să facem eforturi magazinul fc
tico-ideologic, a propagan lui nou, pentru instaurarea viaţă ale tuturor oamenilor a materialelor refolosibile. al Xll-lea al P.C.R., al ho- pentru a realiza exportul Poemele eteri:
dei prin conferinţe (mai spiritului revoluţionar .— ca muncii. Judeţul nostru, a apreciat tărîrilor de partid. stabilit, socotindu-1 ca mi 18.00 Orele s
ment folclori'
ales la sate), a educării ma- o trăsătură dominantă la în unităţile noastre eco primul secretar, are un ma în încheierea cuvîntului nim. nia, peisaj i
terialist-ştiinţifice a maselor. nivelul întregii societăţi. nomice şi mai ales în mi re număr de cercetători şi său, tovarăşul Ion Ciucu a Şi în judeţul nostru sînt temporan;
pămlntului m
în cadrul plenarei au fost Analiza efectuată în ca nele din Valea Jiului există specialişti, a căror contri subliniat necesitatea ca în multe întreprinderi care Buletin de ş
formulate critici şi s-au fă drul plenarei noastre a scos însemnate rezerve interne buţie în soluţionarea aces această perioadă întregul livrează mărfuri la ex denţe sonor«
cut propuneri pentru îmbu la iveală o seamă de lipsuri peht creşterea productivi tor probleme este încă scă nostru activ de partid să port, unele desfăşurînd, în într-o oră ;
stop muzical
nătăţirea în continuare a în activitatea politico-ideo- tăţii muncii în abataje. în zută. acţioneze cu fermitate pen general, o activitate bună.
activităţii Consiliului jude logică şi cultural-educativă. Ne confruntăm, de aseme tru finalizarea lucrărilor din Dar pentru a răspunde e-
ţean de educaţie politică şi Nu aş ' iri să mă opresc acest scop, propaganda şi nea, şi cu unele neajunsuri campania agricolă de toam xigenţelor sporite din anul $]INE
îndeosebi munca politică de
cultură socialistă, Comite asupra lor — ele au fost la om la om trebuie să ac în agricultură, îndeosebi cu nă, îndeplinirea exemplară şi cincinalul viitor în a-
tului de cultură şi educa relevate în dezbateri. Aş ţioneze cu perseverenţă şi deficitul de forţă de mun a sarcinilor economice, bu cest domeniu, este necesar
DEVA: Elvi
ţie socialistă, Inspectoratu dori, însă, ca plecînd de la convingere pentru elimina că în campanii. Organele şi na aprovizionare şi gospo să ne perfecţionăm con tria); Drapeli
lui şcolar ju 'eţean, precum existenţa acestor lipsuri şi rea absenţelor nemotivate şi organizaţiile de partid din dărire a fondului de marfă, tinuu activitatea ; produ HUNEDOAR/
şi a activităţii organizaţiilor avînd în vedere înaltele a învoirilor, pentru folosi întreprinderi şi de la sate încheierea în cele mai bune sele să fie lansate din prizelor (l
cailor 'sălbati
U.T.C., sindicatelor, altor exigenţe şi severele critici rea integrală a timpului de trebuie să desfăşoare o in condiţiuni a acţiunii de timp, în fabricaţie, în tul); Bilet
instituţii cu profil educaţio formulate de tovarăşul lucru în abataje şi a teh tensă muncă politico-educa preschimbare a documente structura sortimentală şi de (Arta); Arip
nal. Totodată au fost făcu Nicolae Ceauşescu cu pri nicii din dotare. Trebuie să tivă, atît în rîndul locuitori lor de partid. calitatea solicitate de parte structorul) ;
...Am fost ş
te numeroase propuneri vire la unele laturi ale ac eliminăm din gîndirea unor lor satelor pentru participa . ★ nerii externi ; producţia să nirea); Fata
pentru îmbogăţirea progra tivităţii politico-ideologice cadre tendinţa do văicărea rea la muncă, cît şi în rîn în încheiere, plenara a fie ooerativ adoptată la ce Noiembrie);
minunaţi eu
mului do măsuri privind şi cultural-educative să tra lă, de lamentare în faţa dul celor încadraţi în între a optat programe de măsuri rinţele pieţei externe, ur- filmat (Repuh
activitatea ideologică şi cul- gem concluziile cuvenite şi greutăţilor, să o înlocuim prinderi, pentru a-şi înde menite să stea, în viitor, la mărindu-se creşterea pon Ga'i'îadorul I
tural-educativă prezentat să acţionăm mult mai bine cu o gîndire sănătoasă, pli plini sarcina ce le reyine, baza întregii activităţi din derii produselor cu grad ri Cind di
plenarei. în viilor. nă de dăruire şi hotărîre în calitate de locuitori ai domeniile analizate. dicat de prelucrare. °irco (Mun<
CAM : Tact
lut de cursă
fărul) ; I.ONF
trandafiri
întreprinderea de utilaj 5G0 000 lei. Deci efortul nu TRIL A : AB)
minier Petroşani este o ma Recuperarea pieselor de schimb - o problemă de conştiinţă este zadarnic cum pare la resc); ANIN
tul, aurul
re consumatoare de metal. prima vedere“. (Muncitoresc)
Constructorii de maşini cu a constructorilor de maşini de la I.U.M. Petroşani Şi dacă începutul a fost zentalorul (
nosc mai bine decît alţi mai timid, acum oamenii ORAŞTIE : (P '
măverli
muncitori valoarea metalu s-au experimentat şi caută dovadă penti
lui, pentru că zi de zi ei îl noi soluţii. Pentru recondi- căra); G
simt, îl prelucrează, suferă ţionarea acestor piese exis Moartea unu
cultură);
de
atunci cînd nu le ajunge să tă un aparat, şi acesta tot terviuri de
execute din acest material recuperat din piesele vechi personale (Po
ceea ce şi-au propus. Este (atît de vechi incit nici nu se Concediul ct
loc;
CAEAN
firesc, deci, ca aici, într-o mai ştie la ce utilaj au func Arabia (Cas;
mare întreprindere con ţionat). Aparatul în discu SIMERXA : I
structoare de maşini, să ţie este un pistol de sudu nelului Zor
ILIA : Antici
căutăm şi să descoperim ră pentru încărcarea rapidă
preocupările oamenilor în a axelor cu sudură,.care va
direcţia economisirii prin spori de trei sau chiar pa |!RON
orice mijloace a metalului. tru ori productivitatea mun
Şi pentru că aici am des cii la aceste operaţii. Va
Rezultatele
coperit o cale deosebit do loarea lui ar putea fi cifra ţionale din 2
importantă în acest sens — tă la 8 000 lei, însă fiind re FA
Exfcr.
anume aceea a recuperării cuperat de la vechituri şi 11, 1. I :
şi recondiţionăm pieselor recondiţionat sporeşte efi Extr. a II
d schimb, — vom insista cienţa economică, mai ales 31, 37, 12.
Extr.
puţin pe experienţa oame prin rezultatele obţinute cu 45, 30, - 10. a II
nilor muncii de la I.U.M.P., el. Extr. a IV
pentru că, vom vedea, me Am găsit la I.U.M. Pe 35, 27, 13.
FAZA
rită să fie cunoscută şi troşani multe alte acţiuni Extr. a V
chiar preluată de alte co privind economisirea mate 4, 40.
Extr.
lective rialelor, a energiei electri 43, 14. a V]
l.j comitetul de partid al ce şi combustibililor-pe ca Extr. a VI
I.U.M. Petroşani, secţia maşini de abataj şi prototipuri — atelierul de montaj combineC.A.-2. Ing. Aurel Pop, îm
într prinderii, Ion Predoi, preună cu echipa de montaj, condusă de Victor Socaci, execută finalizarea unei combine. Foto: VIRGIL ONOIU re doar le amintim : sîrmă 22, 9. a VII
Extr.
secretarul comitetului, în de cupru, de plumb, ulei 16, 34.
ars, ulei trafo etc., de pe
momentul în care i-am dez Iei. Fond de ci:
văluit scopul deplasării instalatori, îl facem la lo cele care ne-au atras aten complică necesitînd strun- tru noi n-a fost o nimica urma cărora s-au obţinut e-
noastre, ne-a indicat di cul unde sînt descărcate ţia la prima vedere. „Aces jire, frezare, mortezare. Ori toată această acţiune. Aşa conomii mari. Ne-am oprit
însă, îndeosebi, la preocu
am economisit de la înce
rect sursa: secţia me- resturile metalice aduse, de tea înseamnă aur pentru cum însă nu costă cît o putul anului peste 57 000 lei pările privind recuperarea EH
cano-energetică. S-a o- la întreprinderile miniere noi“ — arăta maistrul Lo piesă nouţă. pînă acum, dar economii şi recondiţionarea pieselor
r
prit la aceasta nu numai pent u a fi retopite în cup jadi — pentru a justifica Pentru a demonstra efi
toarele electrice. Pe lîngă acţiunea, care a devenit cienţa acestei acţiuni, inse mari am obţinut mai ales în de schimb, considerînd ex Timpul pr
pentru că este una din sec o mare cantitate de mate cuvînt de ordine, de a nu ram aici cîteva preţuri ale ultimul timp. La început am perienţa de la I.U.M. Petro azi, 28 octon
ţiile principale ale între riale, c -e efectiv nu mai lăsa să se piardă nici o a- pieselor amintite: axă me pornit mai timid, pînă am şani deosebit de utilă şi în general i
cerul
yariabi:
prinderii, ci mai ales pen pot fi recuperate şi recon semenea piesă. în acest die — 250 lei, pinion — 214 găsit metodele cele mai a- pentru alte colective de oa du] Banatulu:
tru faptul că aici există cea lei, cuplaj —700 lei, carca decvate. Căutările noastre Vîntul va sul
diţionate, descoperim şi o sens, echipa de la instalaţii meni ai muncii, cu deosebi
mai bună experienţă în re însemnată cantitate de pie de ridicat are sarcina re să — 1 690 lei. Am arătat au fost materializate în alte re cele din domeniul con intensificări
oră din nord
cuperarea şi recondiţiona- se care, cu mici retuşuri, ar cuperării tuturor pieselor. aceste preţuri pentru că cîteva sute de mii-lei eco strucţiilor de maşini, dat turile minim«
rea pieselor şi, firesc, cele putea fi foarte bine reintro Alţi cîţiva meseriaşi le s-ar putea găsi cineva care nomii. Dacă în anul trecut fiind faptul că acolo există se între min
mai bune rezultate. duse în circuitul productiv : preiau şi încep acţiunea de să spună: „Pentru 250 lei scoteam lunar din magazie de, iar cele
B şi 14 grade
Primul popas, propus de axe de diferite mărimi, tot recondiţionare. La unele merită atîta efort?“. Argu piese în valoare de 900 000— suficient ' teren pentru îm va semnala i
maistrul Willhelm Lojadi, felul de pinioane mai noi este nevoie doar de cîteva mente pentru un DA ferm 1 100 000 leî, în acest an bunătăţirea rezultatelor. sol.
(Meteorolog
şeful unei echipe complexe sau mai vechi, carcase — încărcături cu sudură, la ne oferă inginerul Victor consumul lunar la aseme Alexandrina
de lăcătuşi, electricieni şi ca să "ne referim doar la altele operaţiile se mai Leahu, şeful secţiei: „Pan nea piese nu a depăşit CONSTANTIN 10VÂNESCU .