Page 97 - Drumul_socialismului_1980_10

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nfl

Preocupări ale Combinatului minier Valea Jiului După o lungă istorie şi complicată birocraţie

planul trimestrului III. De Drumul cu patru... moaşe assss
(Urmare din pag. 1) — Creşterea producţiei creşterii productivităţii mun­
de cărbune destinat indus­ cii. Care sînt liniile direc­ asemenea, planul pe anul is,oo Fotbal
Argeş
cu 300 000 tone' de cărbune triei metalurgice constituie toare ale combinatului in 1981 prevede creşteri la,, rămîne nereparat Craiov
faţă de perioada corespun­ una din sarcinile majore realizarea acestui obiectiv ? producţia de huilă extrasă i Iaşi
zătoare a anului trecut şi puse de conducerea parti­ — în primul rînd urmă­ de 5,6 la sută, la huilă ne­ Iu pai
— Tra
se întrevede ea acest sur­ dului în faţa minerilor din rim folosirea mai bună a tă de 6,8 la sută, la huilă Re-revenim pe urmele iz. te tratative s-a deteriorat preş
plus faţă de nivelul realizat Valea Jiului. Pentru reali­ bazei tehnico-materiale de spălată pentru cocs de 17 nor materiale publicate în drumul mai mult, pentru că 16.50 Ima gir
17,15 Arii t
în 1979 să se ridice pînă la zarea acestui obiectiv ac­ care dispunem în fiecare la sută şi pentru semicocs ziar şi a unor nod sesizări, cineva s-a apucat de lu­ 17,45 Arpcgi
sfîrşitul anului la aproape ţionăm în prezent în cîteva unitate, în fiecare abataj $i de 25 la sută. Pentru dez­ la starea drumului indus­ cru, a adîncit gropile, le-a 18.00 Forum
700 000 tone. > direc'ii mai importante. la fiecare utilaj, printr-o voltarea în contihuarex a trial balastiera Săuleşti — netezit pe marginii, pentru 18,25 Specia
muzici
Evidenţiind aceste progre­ Una din aceste direcţii o mai bună aprovizionare, teh- capacităţilor de producţie D.N. 7, respectiv încrimi­ plombări asfaltice. Dar au ÎS,50 1001 d
se, nu putem trece însă constituie îmbunătăţirea ca­ nico-materială a locurilor urmează să se realizeze in­ natul tronson de acces din rămas ’ neplombate şi foar­ 19.00 Telcju
cu vederea peste faptul că lităţii masei miniere. în de muncă, prin asigurarea vestiţii de peste 2,1 miliar­ balastieră la şosea — o te periculoase pentru roţile 19.20 Actual
rezultatele obţinute nu sînt toate unităţile miniere, dar funcţionării normale a de lei, din care aproape 650 porţiune de drum asemuită autobasculantelor de mare 19,10 Noi, f
20.20 Tel cei;
la nivelul sarcinilor şi al în mod deosebit în între­ transportului subteran şi milioane lei la lucrările de într-umul din materialele tonaj. Cel mai în pagubă, potrivi
posibilităţilor. După cum se prinderile care extrag huilă printr-o asistenţă tehnică a- construcţii-montaj, toate a- publicate în ziar cu un... la ora asta, este proprieta­ ducţie
ongiez
ştie, nu am realizat integral cocsificabilă s-au luat mă­ decvată. Trebuie să arăt că ceste sarcini urmînd să fie peisaj selenar. Incriminat, rul mijloacelor de transport 21.50 Moine
planul la p.oducţia de căr­ suri ca începînd cu acest in această privinţă avem realizate pe baza unei pro­ pentru că starea de dete­ — U.M.T.C.F. Deva. Ieri, 28 Eugen
bune brut extras, la căr­ trimestru să- se respecte cu mari rezerve, care pot fi ductivităţi mai ridicate şi riorare a drumului provoa­ octombrie a.c., însoţiţi de 22,05 Teleju
bune net şi la cărbune spă­ stricteţe indicii de calitate însă valorificate numai în cu consumuri mai mici de că mari necazuri, şoferilor, agentul de circulaţie Ion
tactăm şoferii Gyorgy Ianoş im
lat pentru cocs» şi semicocs, prevăzuţi, ca una din con­ măsura punerii în funcţiune energie electrică, lemn de locuitorilor aşezării Săuleşti Brădeanu, am reuşit să con­
nu ne-ain încadrat în indi­ diţiile de bază ale realiză­ a întregii dotaţii tehnice şi mină şi alte materiale, deci •— dar şi mari cheltuieli
catorii de calitate. La aces­ rii planului. asigurării funcţionării fie­ în condiţiile unei eficienţe proprietarilor mijloacelor (31-HD-3629), Dumitru Jijie
te nerealizări au contribuit Un alt grup de măsuri cărui utilaj' la parametrii sporite. Aceste sarcini sînt BUCURE
în primul rînd lipsurile din vizează creşterea mas.ei mi­ prevăzuţi. Acest lucru este mobilizatoare, dinamice, po­ dioprogran
activitatea proprie, care au niere extrase din zonele cu posibil printr-o organizare sibile de realizat. Colective­ Revenim, pentru a treia oară, la starea Radio juma
condus în principal la obţi­ cărbune cocsificabil. Pe lin­ mai bună a muncii, prin a- le de oameni ai muncii au presei; 8,1
diijor; 9,00
nerea unor randamente scă­ gă creşterile de producţie sigtirarea condiţiilor de lu­ dezbătut pe larg aceste sar­ gravă a drumului de la balastiera Şăuleşti 9.05 Răspic
zute în abatajele mecaniza­ prevăzute la minele Lupeni cru -orespunzătoare în fie­ cini într-o atmosferă de lor; 10,00
te : numărul ridicat de ab­ — în mod deosebit —, U- care abataj, întreţinerea mai înaltă responsabilitate mun­ 10.05 Muzit
senţe nemotivate, slaba ca­ ricani şi Bărbăteni, acţio­ bună şi ridicarea calităţii citorească. In toate unităţi­ de transport care aprovi­ (31-HD-6693), Eugen Butna- Din ţările
Corul
de
lificare a unei părţi din năm pentru punerea în reparaţilor, modernizarea le miniere- există un climat zionează beneficiarii cu a- ru (31-HD-6G92), Constan­ cui lăţii de
personal, folosirea insufi­ funcţiune a unor noi capa­ transportului subteran. de muncă mobilizator, an- gregate minerale de balas­ tin Ciocan (31-HD-6691), Craiova;
cientă a unor utilaje tehno­ cităţi de producţie la Lu­ O altă direcţie în care gajant, puternic stimulat de tieră. Teodor Lup (31-HD-G797). ştiri; 11,05
nierilor;
1
logice din dotare, calitatea peni Est, prin exploatarea acţionăm pentru creşterea hotărîrea anunţată de tova­ Istoria degradării drumu­ Nici unul — şi între ei sînt ră Radio-'J
slabă a reviziilor şi repara­ zăcămintelor din pilieri şi productivităţii muncii este răşul Nicolae Ceauşescu că lui împricinat este lungă şi 'oameni care lucrează de 12 de ştiri; 1
ţiilor, frecventele abateri la Cîmpu lui Neag, în zo­ folosirea cit mai raţională toate întreprinderile care-şi complicată, dar, vom ve­ ani aici, ca Ciocan Con­ folclorului <
ordonate
de la tehnologiile de lucru. nele A-, E şi C. De aseme­ a forţei de muncă. Am fă­ realizează sarcinile pe ulti­ dea, complicată birocratic. stantin — nu poate preciza Cîntcce dc
Acestor neajunsuri din nea, prin aplicarea unor cut paşi însemnaţi pe ca­ mul trimestru vor fi consi­ Respectiv, pe acest drum cit o costă pe întreprin­ la 1 la 3;
activitatea proprie li s-au tehno.ogd care nu s-au fo­ lea creşterii ponderii per­ derate — chiar dacă mai au se întretaie şi se încurcă dere întreţinerea autobascu­ nut cu mi:
do
ştiri;
adăugat şi greutăţile crea­ losit pină acum în Valea sonalului care lucrează di­ minusuri pe primele trei tri­ interesele a patru unităţi lantelor, dar toţi au avut blică; 17,30
te de întîrzierile în livrarea Jiului, exploatăm prin ca­ rect în cărbune, dar impe­ mestre — că au realizat implicate : l. întreprinderea mari necazuri cu defecţiu­ frăţite; 17.
unor utilaje, piese de riere aflorunentele de căr­ rativul creşterii într-un ritm planul şi deci vor primi de exploatare industrială a nile la sistemele de rulare- ral: Vinici
serii
schimb şi materiale, de ca­ bune din partea vestică a înalt a productivităţii muncii toate drepturile de partici­ agregatelor minerale pentru tracţiune, cu anvelopele ca­ Orele rapsozi
tui
litatea necorespunzătoare a L - ului. fizice ne obligă să acţionăm pare la beneficii. construcţii (I.E.I.A.M.C.) Al­ re nu rezistă stării drumu­ spiritul Ie;
acestora, precum şi unele cu şi mai mare fermitate Cu prilejul dezbaterii ba Iulia — proprietara ba­ lui. S-a nimerit să fie de ţe sonore;
deranjamente tectonice ale Concomitent, acţionăm pentru reducerea personalu­ sarcinilor pe anul viitor la lastierei i 2. I.M.C. Deva- faţă şi Sebestyen Silvestru, oră; 23,00 oi
le
din
zăcămîntului care au făcut ferm în preparaţii pentru lui auxiliar şi de la supra­ nivelul întreprinderilor, sec­ Bîrcea — beneficiarul agre­ tehnician la auitobaza nr. 3 Gounod; Z'i
ca unele lucrări miniere să îmbunătăţirea indicilor de faţă şi creşterea în conti­ toarelor şi brigăzilor, pre­ gatelor [ 3. UJV1.T.C.F. De­ Deva a U.M.T.C.F. Toţi ar muzical n<
nu confirme previziunile a- recuperare a cărbunelui din nuare a ponderii personalu­ cum şi al combinatului, s-au va — cărăuşul din balastie­ mulţumi celor ce ar reuşi TIMIŞOA
vute în calculul producţiei materia primă extrasă. lui direct productiv. făcut numeroase propuneri ră la I.M.C.; 4. Consiliul să treacă peste unele biro- litatea rad
ia programarea acestor lu­ Printre preocupările mai — In lumina sarcinilor valoroase şi s-au adoptat cratisme şi chiar orgolii veanu In
crări. importante în acest scop reieşite din recenta plenară măsuri care asigură o mai popular al oraşului Simerfa tului romă
şi
durea,
— Industriei miniere din menţionez crearea unui flux a C.C. al P.C.R., care sînt, bună pregătire a planului — drumul deservind şi lo­ inoportune, şi să se uneas­ 20,30 Inscr:
Valea Jiului îi revin sarcini cu discontinuităţi minime după opinia dumneavoastră, pe anul viitor. Demonstrînd cuitorii din Săuleşti. că, punînd umărul la repa­ ţării : Isto
deosebite privind asigura­ prin montarea la secţia Co- perspectivele îndeplinirii o înaltă conştiinţă muncito­ Cu 4 (patru) moaşe, în rarea cît mai grabnică a şantierele
Munţii
din
rea cărbunelui pentru cocs. roeşti a culbutorului de ma­ planului pe trimestrul IV rească, colectivele de mun­ prezent, drumul a depăşit drumului. Căci se apropie descoperiri
Ce preocupări are combi­ re capacitate şi dezvoltarea şi în anul viitor ? că miniere din Valea Jiului stadiul de... peisaj lunar, în toamna cu ploi şi mai ales ţul Arad ;
natul pentru creşterea pro­ zeităţilor de însilozare a — Sarcinile de plan pe s-au angajat să facă tot ce unele gropi — în zona sub- iarna, şi drumul devine pentru c
21,00—21,30
ducţiei la acest sortiment cărbunelui spălat pentru ultimul trimestru din acest le siă în putinţă ca în acest Lraversării liniei ferate — complet impracticabil, şofe­ ră ; Actual
deosebit de important pen­ cocs la Lupeni şi Coroeşti. an reprezintă o creştere de trimestru să realizeze sarci­ o maşină mică putîndu-se rii fiind nevoiţi să ocoleas­ de roman
tru economia naţională,- cu- — Este cunoscut faptul 866-000 tone la cărbune nile de plan, iar in anul vii­ bine camufla. Ce se întîm- că prin Simeria pentru a Ca un fag
prof. dr. G
noscînd că cerinţele de căr­ că sujrul de producţie, alît brut extras, 551 000 tone la tor să depăşească planul, plă ? După critica din ziar, ajunge la balastieră. Ceea poezii inc
bune pentru cocs vor fi în trimestrul IV cit şi în cărbune net şi 202.000 tone să dea economiei naţionale pe tonuri mai mult sau mai ce înseamnă noi cheltuieli, Goian ; R<
mult sporite în perioada and viitor, va trebui rea­ la cărbune spălat pentru cantităţi suplimentare de puţin autocritice, factorii au pe carburanţi pentru kilo­ rară ; Cro
următoare ? lizat îndeosebi pe seama cocs şi semicocs, faţă de cărbune. metrii în plus făcuţi, odată F3V"—‘iT.-VB
răspuns redacţiei cu o gri­
jă deosebită, pentru a arun­ cu scăderea, vitezei de il CIN
ca vina unul pe altul. Res­ provizienare în timp. Mâ­
pectiv, l.M.C. Bîrcea spune nios, în condiţiile In care DEVA: I
că „sarcina întreţinerii dru­ l.M.C. Deva nu şi-a asigu­ tria); Draţ
HUNEDOA
mului aparţine în exclusi­ rat în totalitate stocurile prizelor
vitate I.E.I.A.M.C. Alba Iu­ de agregate pentru iarnă. cailor sălb
lia“. Aceasta susţine că Apelăm îndeosebi la tul); BtU
(Arta);
Ai
„greşit s-a transferat şi dru­ I.E.I.AJyf.C. Alba Iulia, să structorui)
© In incinta Şcolii generale nr. 3 Lupeni au inceput mul de acces (de la l.M.C. nu considere această pro­ ...Am fost
lucrările de execuţie a unui atelier şcoală, cu terinen de la IJ2.LA.M.C., odată cu ba­ prietate — chiar greşit pre­ rea); Fata .
iembrie);
predare la începutul anului şcolar 1981—1982. lastiera, în 1977 — n.n.), luată, dacă intr-adevăr a nunaţl cu
• Alte 20 de apartamente au fost predate in aceste care este folosit de bene­ mat (Rcpit
Cascadorul
zile beneficiarilor în Petroşani. Locatarii vor primi în cu­ ficiarul l.M.C. în proporţie fost o greşeală — copilul ral); Cind
rând cheile noilor locuinţe. vitreg al său. Chiar aliate toarce — ;
© Ieri, Io Vulcan, s-a dat startul în cadrul „Dialogului de 90 la sută“. Consiliul în alt judeţ,, balastiera şi citoresc); ’
hunedorean", cu care prilej vor fi trecute în revistă forma­ popular Simeria precizează drumul Săuleşti sînt totuşi orizontal £
Tactica
ţiile artistice din întreprinderile oraşului. Acţiunea va dura că „drumul aparţine mijloacele sale, care-i aduc cursă luni
pină în 16 noiembrie, cînd are loc faza orăşenească. I.E.I.A.M.C. Alba lulia, deci realizări de plan şi pe care LONEA : t
(I
® In sfîrşit, a fost reamenajat drumul de acces de pe această unitate trebuie să-l trebuiie să le administreze dragoste Grădi
LA:
Valea Mierlesei, spre mina Bărbăteni, de la bifurcaţla cu repare“. în conformitate cu sarcinile (Munci torei
şoseaua principală — spre bucuria şoferilor de pe cursele Din aceste „precizări“, specifice. Profetul, a
(Muncitore!
în convenţie şi a minerilor care călătoresc cu aepstea. un' singur lucru e... precis: Sperăm ca în curînd să Duios Ana
® Spectacole : Ansamblul „Semenicul" din Reşiţa va drumul devine lot mai im­ dispară peisajul selenar de Noiembrie)
prezenta spectacole astăzi la Petroşani şl mîine la Uricanl, nia (Steaui
precum şl în sălile de apel ale întreprinderilor miniere practicabil. Mai ales după pe drumul Săuleşliului. Prin BARZA : i
(Minerul);
Dîlja, Lupeni, Uricani. Joi, 30 octombrie, ora 19, Orches­ ce, la intervenţia Consiliu­ efortul proprietarului, spri­ marea prii:
tra simfonică a Radioteleviziunis va susţine, la Casa de lui popular Simeria — jinit de ceilalţi factori inte- Nici o do^
mă
(Flacă:
cultură- din Petroşani un concert extraordinar dedicat mi­ fapt recunoscut şi de Tesaţi, dar de dorit şi impli­ BĂI : Adîr
nerilor Văii Jiului. Dirijor Iosii Conta, solişti Ion Voicu şi I.EJ.A.M.O. — s-a reuşit o... caţi cu seriozitate, nu cu I-II (Casa
Nicolae Herlea. Concertul va fi transmis la radio (partea reunire la masa tratativelor acuze reciproce, în.repara­ ŢEG : Bizc
I) şi la televiziune (partea a ll-a). La 31 octombrie, ora a celor interesaţi, după ca­ rea drumului. Aşteptăm. Iar); BRAZ
LAN : Ave
19, Teatrul Bulandra va prezenta comedia „Undeva, o lu­ re fiecare s-a angajat cu Poate nu va mai fi nevoie (Casa de
mină" de Doru Moţoc, avînd în rolurile principale pe Şte­ partea sa de contribuţie la RTA : Cape
(Mureşul) ;
fan Bănică şi VirgiJ Ogăşanu. întreprinderea „Viscoza“ Lupeni — secţia a IH-a depănat: să... revenim. Fleksnecs
CONSTANTIN IOVĂNESCU Muncitoarele Anişca Grecu şi Mar ia Lumpeilean, două depa­ repararea drumului. Spu­
natoare fruntaşe. Foto: VIRGIL ONOÎU nem că mai ales după aces- NICOLAE STANCIU
Vei
Sub semnul permanenfei
Culesui porumbului, asigurarea bazei furajere Timpul i
octombr
29
(Urmare din pag. 1J de noi locuri de muncă, ce­ se va încă
lelalte niveluri ale dinami­ (Urmare din pag. 1) semnat există şi in ce pri­ lor de transport. Mijloacele je. Cooperativele de pro­ va fi temp
dicioasiţ a acesteia pe teri­ cii în majoritatea sectoare­ veşte asigurarea bazei fu­ mecanice sînt ocupate eu ducţie ce se află în această lat vor căi
toriu, cit mai aproape de lor de activitate — toate i- le, Vîlcelele Bune şi Vîlee- rajere pentru animale. In recoltarea porumbului, efec­ situaţie • au depus deja co­ Vîntul va s
sud-est
R i
public, diveruficarea servi­ lustrează justeţea politicii luţa, atît a membrilor coo­ marea majoritate a unităţi­ tuarea arăturilor adînci de menzile pentru a-şi asigura ra minimă
ciilor şi ridicarea calităţii partidului şi statului nos­ peratori, cît şi a navetişti­ lor dj re raza consiliului toamnă, iar unităţile agri­ prin cooperaţia de consum între 2 şi ’
int
maximă
acestora. Toate aceste mă­ tru, de edificare multilate­ lor, ceea ce-i impune Con­ unic s-au încheiat atîi re­ cole dispun — din cauza furajele care le lipsesc. de. Local,
Pentru 30
suri, ca şi acelea privind rală a României socialiste, siliului popular din Bretea coltarea cil şi transportul unei optici greşite — de Ceea ce trebuie făcut, şl 1980 : Vrerr
asta cît mai urgent, este ca
consecventă
grija
pentru. Română mai multă preocu­
dezvoltarea micii industrii şi depozitarea finului, au puţine atelaje proprii. Iată să se Sncăl
dezvoltarea armonioasă a pare pentru mobilizarea tu­ fost însilozate cantităţi im­ de ce se impune să se me­ aceste cantităţi să fie pro­ fi mal mult
vor conduce în cincinalul tuturor zonelor ţării, pen­ turor locuitorilor satelor la portante de furaje. Doar talizeze la transportul fu­ curate şi aduse la locurile vor semnal
viitor la dublarea volumu­ burniţă.
tru creşterea permanentă a culesul porumbului, la bu­ cooperativele agricole dîsi rajelor atelajele membrilor de depozitare, astfel ca în La munt<
lui serviciilor către popu­ nivelului de trai material na desfăşurare a celorlalte Batiz şi Vîlcele mai au fu­ cooperatori. Un număr de cel mai scurt timp posibil eălzire. Cei
laţie. şi spiritual al celor ce mun­ lucrări ale campaniei agri­ raje pe cîmp şi cauza ră­ unităţi din consiliul unic să se asigure cantităţile ne­ şi vor căd
Creşterea în continuare a cesc, pentru bunăstarea ge­ cole de toamnă. mânerii în urmă la această Călan nu şi-au depozitat cesare iernării animalelor (Meteorolog
AI. Proncei
retribuţiei reale, asigurarea nerală a întregului popor. Lucruri demne de con­ lucrare este lipsa mijloace­ suficiente cantităţi de fura­ în condiţii cît mai bune. ,