Page 10 - Drumul_socialismului_1980_11

Fay DRUMUL SOCIALISMULUI I

Conducătorul.-- specialist şi om politic Încheierea grabnica a
CAMPANIEI DE TOAMNĂ
De curînd, la Simeria s-a la noi aşa stau lucrurile. ba lui ci a secretarului de Se ştie, a conduce înseam­
desfăşurat, în organizarea Şi aş dori să prezint o si­ partid. Ce exemplu poate nă a realiza nişte obiective CUrmare din pag l) Mare, Jeledinţi, Orăştioara
Consiliului orăşenesc de e- tuaţie concretă, prin care să da un astfel de conducător prin munca altora, înseam­ de Jos, Sibişel. Toate, a- 0,00 Tele.şe
ducaţie politică şi cultură exemplific cele relevate de în colectiv ? nă a pune în mişcare oa­ P^oape 400 tone. Altele, de 10.00 Bună
socialistă, un reuşit schimb tovarăşul Zudor. EXEMPLUL menii pentru a realiza sar­ bul cules duminică nu poa­ ochii lumii, au trimis cîte niţă
de experienţă, cu tema Secţia 1 — cisterne a tre­ cinile de plan. Pentru a pu­ te fi pus în seama coope­ trei tone de porumb la ba­ 10.15 Film !
(laţi <1
„Conducătorul — specialist cut de la începutul anului PERSONAL — tea face acest lucru, con­ ratorilor, lucrarea fiind e- ză : C.A.P. Orăştie, Beriu 11.05 Telex
şi om politic“. Avînd ca prin unele greutăţi în pro­ " FACTOR DE ducătorul trebuie să pose­ fectuată de circa 150 de e- şi Căstău. N-ax fi rău ca 16.00 Telex
bază de discuţii expuneri­ ducţie. Mai exact, din mo­ MOBILIZARE, DE de în primul rînd — şi to­ levi de la şcolile generale factorii de răspundere din 16,03 Tcleşo
le prezentate de o seamă tive obiective, dar şi su­ UNIRE A varăşul Nicolae Ceauşescu, or. 4 şi 5. Dar unde erau unităţile respective să-şi a- 16.25 Curs <
de conducători al procesu­ biective, nu reuşeam să ne EFORTURILOR secretar general al partidu­ cooperatorii? Pe la casele inintească cît mai grabnic 16.15 Itinera
lui de producţie de la realizăm sarcinile de plan. lui, a subliniat-o în nenu­ lor. Slaba prezenţă la mun­ posibil de aceste îndatoriri, 17.15 Clubul
I.M.M.R. Simeria, partici­ După discuţii cu comu­ COLECTIVULUI mărate ocazii — calităţi că a membrilor unităţii este măcar, aşa, pentru a înlă­ 18.00 Al man
panţii — invitaţi de la nu­ niştii, cu toţi muncitorii Iuliu Bogdan, şeful ate­ moral-politice. Nu este su­ o problemă mai veche la tura... contrastele I In raza 18.25 Trlbur
meroase unităţi economice ne-am dat seama că ne- lierului mecanic: Cînd ficient să fii bine pregătit C-A.P. Deva. Toţi o cunosc, celor două consilii există 18,50 1001 d
din oraş — au făcut un realizările, de natură su­ munceşti cu oamenii trebuie profesional, pentru ar fi un însă nici organizaţia de cooperative care au încheiat 19.00 Telcju
schimb larg de opinii şi biectivă, se datoresc fap­ să-i modelezi, să-i faci să bun conducător. Aptitudi­ partid din unitate, nici con­ livrările la fondul de stat, 19,20 Actual
idei, toate bazate pe expe­ tului că cea mai mare par­ inţeieagă şi să creadă în nile de conducere se for­ siliul de conducere, nici C.A.P. Pricaz şi Cigmău, ia,r 19,45 Ancho
rienţa colectivelor în care mează şi se educă în pro­ alţi factori nu fac suficient alte unităţi, din Romos, 2«, 10 Virtuo
muncesc şi abordate in lu­ cesul muncii. De aceea, pentru a o soluţiona, Geoagiu, Orăştioara de Sus, teior i
mina sarcinilor izvorîte din D e z b a t e r e este absolut necesar ca ori­ CU LIVRĂRI DE Mărtineşti, Vaidei au pre­ 20,30 Teatru
documentele partidului şi ce conducător să ia parte „OCHII LUMII" dat pînă acum peste 100 fn sat
Premi.
statului nostru, din cuvîn- activă la viaţa politică din NU SE REALIZEAZĂ tone porumb. Evident, bu­ «iueţle
tările şi indicaţiile tovară­ te a lucrătorilor n-au reu­ rostul muncii lor. Cel mai unitate, să sprijine acţiuni­ na organizare a activităţii 21.25 Sadov
şului Nicolae Ceauşescu, şit să înţeleagă principiile, bine o faci prin exemplul le organizaţiilor de partid, PLANUL LA şi-a spus cuvînlul. La C.A.P. naţ.Ion
secretarul general al parti­ şi deci cerinţele aplicării personal. Dacă» un condu­ U.T.C., sindicale etc., toate FONDUL DE STAT Pricaz (unitate care a tri­ 22.05 Tdeju
dului. noului mecanism economic. cător se implică profund în în folosul realizării sarci­ Se spune despre bazele mis spre bază prima maşi-
UN CONDUCĂTOR Imediat, toţi conducătorii viaţa colectivului pe care-1 nilor de plan. Ba mai mult, do recepţie (şi pe drept Dă încărcată in jurul orei
este necesar ca el să fie
cuvînt) că acum, în cam­
TREBUIE SA FIE tehnici, împreună cu mem­ conduce, în toate acţiuni­ integrat în unele din aces­ panie, sînt cele mai sensi­ 8), porumbul era adus din
cîmp la rampă cu atelajele,
organizaţi­
IN PRIMUL RÎND brii de biroului au înce­ le, fie ele in producţie, po- te organisme. Din obligaţii­ bile baromètre ale activi­ iar de la rampă, eu patru
ei
partid
artisti­
sau
litico-educalive
BUCURE
UN OM POLITIC put o intensă campa­ ce, atunci în mod sigur că le moral-politice rezidă şi tăţii din cîmp; Cum, însă, maşini, spre bazele de re­ dioprograir
Gheorghe Zudor, directo­ nie de explicare cu fie­ prin exemplul său stimulea­ datoria conducătorului de a duminică „aversele de hăr­ cepţie. încărcarea autoca­ Hadiojuma
rul I.M.M.R. Simeria : Por­ care om în parte. Urma­ ză energiile oamenilor pe instaura un climat favora­ nicie" nu s-au prea abătut mioanelor se făcea cu un presei; 8,11
nind de la axioma potrivit rea ? Am recuperat restan­ care-i conduce. bil pentru libera exprimare asupra cooperativelor din „JF.RON“ şi nu dura mai tliilor; 9,00
9.05
Răspui
căreia actul de conducere tele, şi astăzi avem rea­ Corneliu Porca, şeful co­ a maselor, pentru buna exer­ consiliile unice agroindus­ mult de cinci minute. Ope­ lor ; 10,00
este un act' politic — şi în lizaţi toţi indicatorii planu­ lectivului de proiectări: citare a conducerii colec­ triale Orăştie şi Geoagiu, rativitate — acesta este cel 10.05 Altor:
acest caz toţi conducătorii lui. Mă întreb, ceea ce am Printre calităţile pe care tive. nu ne-a rămas decît să con­ mai potrivit cuvînt pentru muzică uşi
1
folcloric;
procesului de producţie, în- făcut, n-a fost un act po­ trebuie să le posede un * semnăm... liniştea de la ba­ a caracteriza munca de aici. Buletin do
cepînd cu şeful de forma­ litic ? bun conducător sînt şi in­ za de rjeepţie. Ar fi fost Spre regretul nostru, am cote ca „
ţie, pînă la directorul uni­ Ioan Arsin, secretar ad­ ven Sivii atea, puterea de mo­ în cadrul dezbaterii au prea frumos şi chiar foarte văzut că maşinile nu sint premieră
Radlopublii
tăţii, trebuie să desfăşoare junct al Comitetului orăşe­ bilizare a maselor, spiritul mai fost exprimate şi alte bine dacă la cîntare s-ar fi încărcate la tonaj. Dihv-^V letin «le .şt:
0 activitate politică de'cel nesc de partid Simeria: novator, continua dorinţă opinii, idei şi propuneri. Din înghesuit să-şi facă loc au­ za volumului mare şi a moara fol
mai înalt nivel — comitetul Ba da, deoarece, se ştie, de perfecţionare a activită­ discuţiile purtate au reieşit tocamioane, tractoare cu greutăţii reduse a ştiuleţi- 12,45 Corul
Sibiu; 13,0i
de partid, consiliul oame­ sarcinile economico-socialb ţii sale. Or, la noi în în­ unele sarcini ce se pun în remorci, atelaje... „Ehei, o lor de porumb. Ei bine, 15.00 Clubu
nilor muncii de la între­ sînt de fapt, sarcini politi­ faţa conducătorilor şi co­ imagine de vis“, ar fi excla­ pentru a înlătura acest im­ Radio juma
prinderea noastră s-au pre­ ce, reieşite din planul de treprindere, avem nume­ lectivelor de oameni ai mat şi şeful bazei, Mircea pediment, atît aici cît şi in natc ccom
roase exemple de conducă­
gărul
ocupat continuu să impri­ dezvoltare economică a pa­ tori în producţie care prin muncii din. Simeria, cîteva Ilin .. care în acea zi (2 alte cooperative agricole ca­ nil; 16,55 ! rom:
me în conştiinţa, în stilul triei noastre, plan conce­ principale direcţii de acţiu­ noiembrie a.c.) primise vreo re au de livrat porumb la 17.00 Bulei
de muncă al celor care put şi adoptat de partid, de contribuţia ce şi-au adus-o ne în viitor. Astfel, s-a 20 tone de porumb (poa­ baze, - necesar să se pro­ Rndiomaga
conduc la un nivel sau altul întregul popor. De aceea, la realizarea unor creaţii subliniat necesitatea unei te nici acestea, dacă cure sau să se confecţione­ 17,35 Poen
muzicii; 1
procesul de producţie a- fiecare conducător tehnic tehnice, la punerea în apli­ permanente consultări a nu erau cooperativele a- ze înălţătoare pentru auto­ 20.00 Mom
ceastă idee centrală. Şi pot trebuie să fie nu numai un care a unor procedee de conducătorului tehnic cu bi­ gricole din Pricaz şi camioane, în vederea creş­ Victoria D
spline ca în mare măsură specialist, ci şi un om po­ muncă noi (lucrul la mai 1 roul organizaţiei de partid ; Romos), adică, de zece ori terii atît a capacităţii de Farcaş; indi
peisaj
am reuşit. Astăzi, peste 90 litic, capabil să înţeleagă, multe maşini, reorganizări atragerea prin sarcini con­ mai puţin cît ar putea intra transport cit şi a eficienţei. ran ; 20,30
la sută din conducătorii să fie primul care să trans­ de flux tehnologic etc.) au crete, a tuturor cadrelor de in bază într-o zi bună de Punînd la punct, pînă în ce­ tului rome
tiu «le ştii
tehnici din unitate, sînt an­ pună în viaţă în cadrul co­ dovedit că înţeleg şi mili­ conducere de la şefi de for­ lucru... Deci, se aşteaptă cu le mai mici detalii, această iţâre iii s
grenaţi şi participă activ ia lectivului său sarcinile re­ tează pentru traducerea în maţii pînă la director la nerăbdare livrarea porum­ activitate, poate fi intensi­ intr-o oră
viaţa politică a colectivu­ viaţă a sarcinilor politice, activitatea polîtico-educati- bului la fondul centralizat ficat ritmul de livrare a po­ stop muzl
lui nostru. Tar faptul că' în­ ieşite din documentele a indicaţiilor secretarului vă, obştească şi cultural- al statului. Spre surprinde­ rumbului către fondul cen­
partidului nosţru. Dar, din
general al partidului. Rezul­
treprinderea obţine an de păcate, mai întâlnim condu­ tatul acestor realizări teh­ artistică din unitate şi oraş ; rea noastră, însă, există u- tralizat al statului. Este im­
an rezultate bune în pro­ cători ai procesului de pro­ nice s-a răsfrînt favorabil învăţămîntul politico-ideolo- nităţi care pînă la această perios necesar. Este obliga­
ducţie (în acest an, de ducţii. care uită acest lu­ nu numai pe pla'n economic gic este unul din cele mai dată nu au predat nici un toriu I
exemplu, am reuşit să ra­ cru, • gîndindu-se numai ia eficiente forme de pregăti­ bob : C.A.P. Turdaş, Dineu
DEVA :
portăm realizarea planului (creşterea productivităţii, re multilaterală a cadrelor ncaţă (l
cincinal încă din 8 sep­ obligaţiile lui de specialist calităţii şi eficienţei), ci şi de conducere şi a oameni­ Creaţia ştiinţifică si iehmcă- (Arta); H
pe linie profesională nu şi
plan
Lucrătorii
uman.
-e
în
tembrie) se datorează, cred do rolul său de conducător s-au mobilizat în realizarea lor muncii în domeniul ac­ ostatic (S.
Pilotul
eu, tocmai acestui mod rea­ politic. Şi de aceea, cirul i sarcinilor, în lupta pentru tivităţii politice şi econo- dere de 1.
list de a privi lucrurile, a- creşterea calităţii produc­ Conducătorii imperatv major ta); Primo
cestui spirit partinic de a- se. spune, de exemplu, să ţiei. mico-sociale. ai elapai actuale s truc- torul)
Uimitorul
bordare a sarcinilor. acţioneze pentru realizarea proceselor de producţie, ca­ (Urmare din pag. 1} valului naţional „Cîntarea (Unirea);
I.iviu Bădiiă, şeful secţiei unei acţiuni politico-educa- CALITĂŢILE re prin sarcinile ce le au României“, activitatea de dienli (7
pri
1 — cisterne: Intr-adevăr tive, răspunde că nu - i trea- MORAL-POLITICE de îndeplinit, prin funcţia creaţie ştiinţifico-tehnică la marea LUPI
ca);
ce-o exercită pot fi socotiţi lizeze oamenii muncii pen­ pionului
IN PRIMUL RÎND... şi conducători politici, tre­ tru a-şi valorifica imagina­ nivelul oraşului a antrenat dentui, cc
un număr de 2 113 oaim"”
Identificarea şi valorificarea Iuliu Vernichescu, ingi­ buie să apeleze în perma­ ţia, talentul şi capacitatea 80 Ia sută sînt muncitori. tofil ; (Mui
ai muncii, din care pefstv
CAN
F
în scopul realizării proble­
ner şef al I.M.M.R.. S-a
(Luceafări
vorbit aici de calităţile pe nenţă la sprijinul organiza­ melor legate de înfăptuirea La toate acestea se adaugă tinnu sti
ţiei de partid, al comuniş­
superioara a materiilor prime care trebuie să le posede tilor din colectiv. în bune condiţii a sarcini­ o susţinută activitate des­ NINOASA
(Muncitori
un conducător. S-au relevat lor de producţie de la fie­ făşurată în direcţia propa­ aventuri'' j
(Steaua r
(Urmare din pag. 1) al P.C.R. din 14—15 oc­ o serie întreagă de calităţi. MIRCEA LEPÄDATU care loc dc muncă. gandei tehnice din cadrul Acei oam
tombrie a.c. şi la Consfă­ înscrierea în acest an, pî­ Clubului inginerilor şi teh­ aparatul c
După cum se prevede tuirea de lucru de la C.C. nă acum, pe agenda de lu­ nicienilor unde s-au orga­ Eboli —
în planul pe anul vii­ al P.C.R. cu activul din cru a celor 9 comisii pentru nizat largi acţiuni sub ge­ căra); GJ
pote de
tor, fată de acest an, domeniul geologiei vor activitalea de creaţie şti- nericul • „Ştiinţa în slujba cultură);
circa 3.'i la sulă din pro­ trebui să se 'constituie în inţifico-tehnică a peste 241 producţiei“, festivalul „Za- marea i
ducţia marfă va trebui să programe concrete de ac­ obiective, din care 92 vi­ rand '80“, schimburi de ex­ Iar); Bl
înălţime;
fie obţinută printr-o mai ţiune, în sarcini cotidiene zează creşterea producti­ perienţă, consfătuiri, simpo­ dispărută
bună valorificare a materii­ pentru fiecare colectiv de vităţii muncii, 42 reduce­ zioane şi altele, la care au ră); SIMT-
lor prime şi perfecţionarea muncă din domeniul geo­ rea consumurilor materiale, luat parte 3 980 oameni ai raţi coi 1
ILIA :
tehnologiilor. Ce reclamă logic şi minier din judeţul ® Sub auspiciile Uniunii artiştilor plastici din R.S. 13 reducerea importului, 37 muncii. lăutari ()
aceasta Grijă sporită nostru, actionîndu-se 'în România, in foaierul casei municipale de cultură, a avut îmbunătăţirea calităţii pro­ Activitatea anului 1980 se
?
pentru gospodărirea şi uti­ aşa fel incit prevederile de loc vernisajul expoziţiei de pictura a cunoscutului artist duselor etc., demonstrează va concretiza şi finaliza în
lizarea materiilor prime şi plan deosebit de mobiliza­ plastic Paul Uzum. Expoziţia, care a stîrnit un viu interes caracterul de masă al ac­ . expoziţia ce se va organiza
materialelor, pentru reîn­ toare pe care Ie au în a- in rîndul publicului hunedorean, va fi deschisă pînă la 22 ţiunii, preocuparea şi grija în noiembrie a.c., la care
noirea şi modernizarea pro­ nul şi cincinalul viitor să noiembrie a.c. cu care comisiile pentru vor participa toate unităţile
duselor, pentru perfecţio­ fie înfăptuite integral. Ac­ activitatea de creaţie, co­ economice din oraş, expozi­ Timpul
narea tehnologiilor şi creş­ tivitatea şi realizările deo­ © Numeroase cadre didactice, din mai multe judeţe misia inginerilor şi tehni­ ţie precedată de o sesiu­ 4 noiemb:
terea pe toate căile a pro­ sebite ale personalului ale ţării, — care activează în cadrul casei pionierilor şi cienilor, cercurile inovato­ ne de comunicări pe tema rece, cu i
coperit.
V
ductivităţii muncii Sînt muncilor din industria ex­ d şoimilor patriei — au participat la consfătuirea orga­ rilor, se preocupă de rezol­ „Creaţia ştiinţifică şi teh­ elpitaţii s
imperative ale, economiei tractivă sint stimulate prin- nizată recent la Hunedoara, in acest context a avut loc varea problemelor ce vi­ nică — imperativ major ai soare şi
doua
part
naţionale şi înfăptuirea lor tr-un recent Decret al Con­ şi simpozionul „Modalităţi specifice pentru atragerea pio­ zează soarta producţiei. etapei actuale“. sub form
este posibilă în fiecare u- siliului de Stat care pre­ nierilor la activitatea de creaţie tehnico-ştiinţifică, pentru Aplicarea în procesul Bilanţul realizărilor obţi­ tul va sui
nitate din judeţul nostru. vede acordarea de premii dezvoltarea interesului faţă de muncă, ştiinţă, cercetare“. muncii a unui număr de nute, îndeplinirea în avans Temperat'
Realizările din acest an, speciale celor care depă­ 185 inovaţii, raţionalizări, a prevederilor stabilite, do­ cuprinsă
ca şi din anii anteriori, do­ şesc sarcinile de plan pe © in cadrul acţiunilor întreprinse de Universitatea modernizări etc., a făcut po­ vedeşte hărnicia colective­ de, iar ct
şi 5 grai
vedesc că cele mai multe anul 1981. cultural-ştiinţifică de pe lingă casa municipală de cultură, sibilă obţinerea unui spor lor de oameni ai muncii din cal ceaţă
colective de muncă din sec­ Acţionînd cu dinamism şi lucrători de la unele unităţi ale cooperativei meşteşugă­ de producţie în valoare de întreprinderile oraşului Brad, pentru fc
torul geologic şi minier din fermitate, sub îndrumarea reşti „Drum nou" s-au intîlnit cu profesorul Nicolae Pă- 2,7 milioane lei, reducerea responsabilitatea cu care au
judelui nostru — IM Hu­ permanentă a organelor şi noiu, cu care au purtat o instructivă discuţie despre edu­ cheltuielilor de producţie acţionat organizaţiile de Pentru
nedoara. l.M. Barza, l.M. organizaţiilo’i de partid, co­ caţia moterialist-ştiinţifică. La rîndul lor, oamenii muncii cu 1,2 milioane lei şi a im­ partid, de' masă şi obşteşti, zile. Vrei
Lupeni, l.M. Raroşeni, lectivele de muncă din in­ de la fabrica de pîine au audiat expunerea profesorului portului cu 650 000 lei. Re­ abnegaţia cu caxe s-a mun­ noros la
riabil.
Li
I.P.EG. Deva. C.M Deva dustria extractivă a jude­ RomuJus Fotescu pe tema „Omul şi alimentaţia". zultate remarcabile pe linia cit pentru traducerea în locuri, vc
— -au posibilitatea să-şi ţului Hunedoara îşi vor a- creaţiei ştiinţifico-tehnice viaţă a hofărîrilor de partid elpitaţii s
dezvolte şi perfecţioneze duce în continuare contri­ © La restaurantul „Coranul" a fost organizată prima au obţinut colectivele de şi de stat, a indicaţiilor se­ soare, Îs
activitatea, să asigure e- buţia la dezvoltarea econo­ expoziţie de artă culinară cu vînzare, din toamna acestui oameni ai muncii de la l.M. cretarului genera] al parti­ Loca] coi
re a polc
conomiei naţionale cantităţi miei naţionale, asigurîndu-i an. Bucurîndu-se de o mare afluenţă de consumatori, ex­ Barza, Mina Ţebea, U.U.M.R. dului, tovarăşul Nicolae
mereu crescînde de căr­ cantităţile necesare de poziţia a cuprins circa 170 produse de patiserie, prepa­ Crişcior, Atelierul de bu­ Ceauşescu. Ele dovedesc La mui
bune, minereuri şi alte re­ materii prime şi materiale, rate pe bază de legume, peşte, pasăre, brînzeturi — ia nuri metalice, Atelierul de preocuparea constantă pen­ umedă,
surse minerale utile. realizarea cărora au avut o contribuţie esenţială maeştrii mobilă şi Cooperativa „Mo­ tru înfăptuirea hotărîriloi Vor cădc
Cu atît. mai mult. orien­ la înfăptuirea prevederilor în arta culinară Marinela Scorobeţiu, Mihai Şina şi Elena ţul“, liceele industriale din Congresului al XlI-lea al rare. Vî
intensific
tările şi indicaţiile date de Congresului al XlI-lea al Mitroi, de la I.C.S.A.P. Hunedoara. Gurabarza şi Brad, Şcoala partidului, aie celui de al 100—120 !
secretarul general al parti­ partidului, la progresul şi generală nr. 1 Brad ş.a. II-lea Congres al consilii­ de servier
dului. tovarăşul Nicolae prosperitatea • patriei so­ SABIN IONESCU lor populare.
Ceauşescu, la Plenara C.C. cialiste. Parte integrantă a Festi-