Page 15 - Drumul_socialismului_1980_11
P. 15

\


   153 ® MIERCURI, 5 NOIEMBRIE 1980


                                                                                                                                                        Creşterea
   igEgîsaapgg
                                                                                                                C E N T E N A R                        producţiei
   ziune

                                                                                                                                                      de cărbune
   îbă germa-
   - emisiune                                                                                                                                              tCJrmare din pag 1)
   lucătorii                                Măria Ta“                  Intre   piscurile   literatu­  te  de  adevărat  Istoric,  cu   Sadoveanu  este  un  cro­
   dans                                   99                          rii  noastre  din  acest  veac,  sentimentul  ales  al  iubi­  nicar,   cel   mai   înzestrat
   ronoexpres                                                         piscul  Sadoveanu  se  ridi­  rii  de  patrie,  epopeea  lup­  dintre   cronicari,   în   des­  la  producţia  fizică  mina  a-
   teñese                                                             că  singular  prin  înălţimea  tei   acestui   popor   pentru   cendenţa   bătrînului   Ne­  cumulează  un  minuş  de  la
   ;dez —                                  Poate  nimeni  ca  el  n-a                                                                                începutul   anului   de   peste
   1980                                                               cugetării   şi   măreţ   prin  neatîrnare,   pentru   dăinui­  culce.   Pentru   el   trecutul
   Ice şi fra-                            cunoscut  mişcarea  in  timp   vastitatea proporţiilor.  rea ţării.           nu  înseamnă,  cum  s-a  în­  58  000  tone,  din  care  peste
   x ce-o vor-                            a  acestui  popor  care  tră­  Sadoveanu  a  avut  do­  Oamenii   lui   Sadoveanu   ţeles  de  către  unii,  un  re­  8  000  numai  în  luna  recent
                                          ieşte  în  ritmurile  lixate  de   rinţa  —  şi  opera  sa  stă  sînt   purtătorii   fideli   ai   fugiu  (de  origine  roman-   încheiată.
                                          un  destin  milenar  şi  are   mărturie  că  a  izbîndit  —  unui             tidăj  din  calea  unui  pre­  Nu   vom   insista   asupra
                                                                                                    nepreţuit
     economică                            o  neclintită  ierarhie  a  va­  să  înţeleagă,  cu  mijloace­  înţelepciune   şi  tezaur   de   zent  pe  care  îl  refuză,  ci   cauzelor  care  au  condus  la
                                                                                                               omenie,
                                          lorilor  :  înţelepciune,  no­                                                                             această   restanţă,   ci   mai
     eca. Ci ciul                                                     le  artei,  inefabilul  sufle­  transmis  cu  sfinţenie  de  la   o  întoarcere  la  surse  ca
     după ope-                            bleţe,   demnitate,   respect   tului  românesc,  punindu-ne  suflet  la  suflet,  din  gene­  modalitate   de   regenerare   alps  asupra  măsurilor  care
     „Ifigenia“.                          pentru adevăr şi onoare.    în  faţă  o  oglindă  ferme­                      a   potenţelor   noastre   la­  să   conducă   la   creşterea
     v. Produc-                            Şoimii  şi  Oamenii  Mări­                         raţie  în  generaţie.  Ei  au,                         producţiei  în  lunile  urmă­
     •urilor gre-                         ei  \Sale,  de  aproape  un   cată  cu  profunzimi  şi  nu­  sădite  adînc  în  inimi,  nos­  tente,   ca   modalitate   de   toare.   Din   discuţia   avută
                                                                      anţe  nebănuite.  El  şi-a  a-  talgia
                                         -veac,   ne   învaţă   iubirea,   runcat  ciutura  fîntînii  pî­  libertăţii,   generozi­  autoscrutare.    cu  inginerul  şef  al  minei,
                                                                                                                         Sadoveanu  este  însă  şi
                                          viata, eroismul şi moartea.                         tatea   dezinteresată,   tole­                         Ion   Mîrlogeanu,   am   des­
  Egsaaaag                                 ,,Măria  Tu“  —  pentru   nă  în  adîncurile  spiritua­  ranţa ca o condiţie a o-  un  povestitor  în  filiaţia  lui   prins  concluzia  că,  în  pre­
                                                                                                                                 întrucît
                                                                     lităţii  noastre,  aducînd  .la
                                                                                                                        Creangă,.
                                                                                                                                        el  re­
                                          Cartea  naturii  în  care  a   suprafaţă  apa  vie,  veşnic                   uneşte   sfătoşenia   popu­  zent,  există  condiţii  pentru
                                          desciirat   atitea   miracole   limpede  a  inţelepţiei,  spre                lară  cu  umorul  fin,  ochiul   creşterea  în  medie  cu  10—
                                          din  Împărăţia  codrilor  şi                                                                               12  000  tone  de  cărbune  ex­
   : 6,00 Ra-                                                         a  ne-o  servi  după  rosturi­  Chintesenţă       de   adînc   observator   al
  nineţii-; 7,00                          a  apelor.  I-a  ¡ost  dat  să   le strămoşeşti.                              vieţii cu căldura inimii.    tras  lunar  din  abataje  în
  ’»,00 Revista        JDe cile ori vorbesc cu   cunoască   neodihna   lirii:                                                                        fiecare  din  cele  două  luni
  ierul melo-                             loşnetul,  şoaptele,  murmu­  în  ceea  ce  are  mai  bun                      Sadoveanu   a   întreprins   care  au  mai  rămas  pînă  la
   in de ştiri;       el în gînd ii spun ,,Măria                      („Hanu   Ancuţei“,   „Balta­                      în  proză  ceea  ce  Emines-
   ascultători-      Ta“ pentru că nu mi-l pot   rul,  mîhnirile  şi  melanco­                   a spiritului           cu  a  ţintit  în  poezie  ;  în­  sfîrşitul  anului.  Ce  s-a  fă­
   n de ştiri;         inchipui decil pe tronul   liile ei.          gul“,   „Creanga   de   aur“,                                                   cut  în  acest  sens  ?  în  urma
   populară ;                              „Măria  Ta“  —  pentru  că   „Zodia   cancerului“,   „Fra­                   făţişarea  —  în  toată  mă­  măsurilor   organizatorice   din
   socialiste ;      luminii şi ai Înţelepciunii.                     ţii  Jderi“,  „Nicoară  Pot­                      reţia  lor  —  a  coloanelor
  ţgistrări de     I  se  inchină  văzutele  şi   este  dincolo  de  vreme,  în                  românesc               de  susţinere  ale  sufletului   lunile  precedente  .  s-a  ajuns
   11,00 Bule-   nevăzutele,  auzitele  şi  ne­  nemărginire,  în  legenda  pe   coavă“);  opera  sa  ne  pre­                                       la  realizări  mult  mai  bune
  05 Microfo-                             cale de a deveni mit.      zintă   viaţa   unui   popor                       românesc.                    pe  luna  oclombrie.  Deşi  pî­
   11,85 Avan-   auzitele,  iar  respiraţia  lui                     multimilenar,  îndelung  de­                         In  Sadoveanu  trebuie  să
  -TV.;   12,00  intiorează   apa,   văzduhul,   „Dar  ceea  ce  e  intre   prins  cu  preceptele  şi  da­              veuem,   în   acelaşi   timp,   nă  la  final  minusul  nu  a
   ;  12,05  Din   pădurea.               noi  acum,  lămurit  în  foc,                                                                              putut   fi   recuperat,   totuşi
  îl ui nostru;                           e  o  creangă  de  aur  care   tinile  unei  civilizaţii  ori­  menescului,   sentimentul   un  Enescu  al  condeiului,   este  mult  mai  mic  decît  în
   pace;   13,00   Cutreieră  ca  un  duh  pă-                        ginale,   care   a   asimilat  naturii   eterne,   gustul   şi   deoarece,   ca   şi   marele
  15   Muzică    mintui  acesta,  Înfăşurat  in   va  luci  în  sine,  în  afară   creator   şi   înţelepciunea  plăcerea   cîntecului,   seme-   compozitor,  el  s-a  aplecat   septembrie,  aproape  la  ju­
  otbal.   Poli-   mantia-i  de  amurg,  cău-   de timp“.                                                                                            mătate.  Deci  o  bună  parte
  ra  —  West                                                         greacă  ori  a  popoarelor  o-  ţia  lipsită  de  trufie  con­  cu   interes'asupra   mitului,   dintre  măsuri  au  avut  efi­
   —  Anglia  ;   tind tihna înţelepciunii.  Să  ne  descoperim  Irun-   rientului,   dar   care   este,  ferită  de  certitudinea  exis­  intonînd  în  opera  sa  o  a-
  1;  16,15  An-   '  ,.Măria  Ta“  —  pentru  ţite  in  acest  început  de   mai  întîi  de  toate,  de  sor­  tenţei  lor  veşnice  pe  a-   devărată   şi   mişcătoare   cienţă  scontată.  Dar'  reali­
  toreşti  ;  co-   că  ştie  taine  de  la  cei  de­  noiembrie   :  trece   Măria                                                                  zările   din   luna   'octombrie
   din   Valea                                                        ginte  dacică,  un  popor  cu  ceste  pămînturi,  sub  stele­  „Rapsodie română“.  nu  sînt  în  măsură  să  mul­
  ordonate   e-   veniţi  oale  şi  ulcele.  Is­  Sa   impunător,   solemn   şi   o  viaţă  plină  de  demnita­  le lor călăuzitoare.  In  acelaşi  timp,  Sado-   ţumească   colectivul.   S-au
  0   Şlagărul   toria  Iui  e  un  lanţ  de  su-  grav, înlăşurat în tăcere.  te,  de  măreţie  în  simplita­
  ecenii;   16,55   llete.                                                                      Aşadar,   personajele   lui   veanu  este  un  lorga  al  li­  căutat   noi   modalităţi   de
  1;  17,00  Bu-                             NICOLETA CIOBANU         tea  ei,  înfrăţit  cu  munţii,  Sadoveanu  au  —  de  cele   teraturii,  pentru  că,  întoc­  h  îmbunătăţire   a   activităţii.
  17,05   Opinia                                                      apele,  pădurile  şi  stelele,  mai  multe  ori  —  valoarea   mai  ca  şi  eminentul  isto­  Una  dintre  căile  care  dau
  [ora   muncii                                                       cunoscător  al  tainelor  u-  şi  prestanţa  unor  arheti­                H
  »agini   oora-                                                                                                        ric,  a  căutat  să  reconsti­  cele  mai  bune  rezultate  este
    Orele   se­                                                       niversului,  un  popor  care  puri,  fie  că  este  vorba  de   tuie  efigiâ  în  timp  a  româ­  în  prezent  aceea  a  orien­
  nar  Mi  h  aii    Pe Valea Frumoasei                               se  apără  cu  indirjire  şi  vînători  sau  pescari,  ră­  nilor şi a românescului.  tării  tuturor  efectivelor  dis­
  D   Concertul                                                       neostenire  de  tot  ce  a-
  lor   muzical                                                                               zeşi  ori  conducători,  saio-   In   sfîrşit,   Sadoveanu   ponibile  de  la  regie  şi  sec­
  iahova,   Bu-      Peste „Poiana Dumbranicului“ iată                meninţă   rînduielile   sale.  monari   ori   înţelepţi.   Ei   este  —  nu  putea  fi  altfel   toarele  auxiliare  spre  fron­
   20,30  Lite-      Se aude toamna cum trece.                        ,Avem  hodina  vîntului  şi  preţuiesc,  vinul  bun,  rafi­  -—   chintesenţa   spiritului   turile  productive,  precum  şi
   Iegii;   20,50    Pe cărările vremii de altădată,
   22,00  O  zi                                                       tihna   apelor“   avea   să  namentele  bucătăriei  popu­  peren   al   acestui   popor,   măsura   ca   toate   cadrele
  00   Bijuterii     Se lasă seara cu amurgul rece.                   scrie   Sadoveanu   undeva,  lare,   savoarea   povestirilor   după  cum  poporul  a  fost   tehnice  să  lucreze  o  zi  pe
  -5,00   Non                                                                                                                                        săptămînă   în   subteran,   iar
  cturn.             La ceas de linişte tîrzie,                       definind   astfel   condiţia  bine'   ticluite.   Limba   lor   —  afirmaţia  îi  aparţine  —
                     Codrii Moldovei îşi roiesc vîrfurile cereşti,    noastră   de   oameni   apar-  este   îndeobşte   ceremo­  părintele   său   literar   şi   personalul  tehnic,  economic,
                     La „Hanu Ancuţei“ în marea împărăţie             ţinînd   acestei   seminţii  nioasă,  cu  foşnete  mătă­  deci spiritual.      de  specialitate  şi  adminis­
                     Vînălorii aprind focuri ca-n poveşti.            mult  încercate  dar.  neîn-  soase,  cu  trimiteri  aluzi­  Cinstindu-1  pe  Sadovea­  trativ   care   nu   întruneşte
                     Pe Valea Frumoasei de mai înainte,               frînte.  Sadoveanu  reconsti­  ve,   muzicală   şi   incanta-   nu,  omagiem  însă  şi  su­  condiţii   pentru   lucru   în
                     în acea privelişte dulce şi rară,                                                                  fletul   nepieritor   al   po­  subteran  şă  presteze  munci
  î   de   diml-                                                      tuie  cu  migală  de  artizan  torie  şi  —  cum  s-a  obser­                  în   ajutorul   producţiei   în
   ;   Rebelul       Voievodul a rostit cuvinte                       literar,   cu   înţelegere   de  vat  —  de  o  neobişnuită   porului român.   sectoarele   de   activitate   de
  OARA  :  Un        Ce niciodată n-au să piară.                      filozof,   cu   responsabilita­  bogăţie lexicală.
   (Flacăra)   ;                                   MIRON ŢIC                                                              CONSTANTIN PASCU           la   suprafaţă.   Din   această
  gistul);   Ve-                                                                                                                                     acţiune   ar   rezulta,   după
  i  sardă  (Ar-                                                                                                                                     cum  ni  s-a  demonstrat,  un
   vară   (Con-.-
  CTROŞAN1                                                                                                                                           număr  de  134  de  posturi  pe
  )itan   Nemo      împlinirea,  la  5  noiem­  sintetizează   în   structura   şi  a  vitejilor  din  Şoirnă-   nobilă  şi  nepieritoare  plă­  -  sînt  reţinute  cuvinte  ca  :   zi  în  plus  la  abataje.  Cal-
  nii  mei,  in-   brie  1980,  a  unui  secol  de   sa  cultul  adevărului  şi  al   reşti,  pe  măria  sa  Ştefan,   madă  spirituală  s-au  în­  părăduisă,   zămăchişă,   dă-   culind  numai  la  o  produc­
  ibrie);   Che­  la  naşterea  celui  mai  ma­  tradiţiei,   spiritul   ingenios   domnul  Moldovei,  pe  Şte­  chegat   temeiurile   operei
  ii   (Ilepubli-                                                                                                       rab  de  pită,  corhaus,  he-   tivitate  minimă  de  trei  to­
  Fiul   cam-     re  povestitor  al  literatu­  şi  cutezant,  voinţa  tena­  fan  Tomşa,  şi  alte  figuri   sodoveniene  în  care  su­  iuri,  o  ţiră  de  vinars,  cor-   ne  pe  post  şi  tot  ar.rezulta
  .u  ral);  Stu-   rii  române  constituie  pri­  ce   şi   activă,   inteligenţa   din  marea  istorie  a  nea­  fletul   nealterat,   bogat   şi   tei,  holdă,  duhan  ş.a.  A-   lunar  o  producţie-  de  10—
  îrul   şi   car-   lej  de  adîncă  meditaţie  şi   pătrunzătoare,   judecata   mului.   De   la   voievozii   optimist   al   unui   popor   ceste   elemente   de   iexic
  îsc)  ;  VUL-                                                                                                                                      12  000  tone  de  cărbune  în
  un  ci  tor  esc)  ;   vibrantă  emoţie  pentru  în­  cumpănită  şi,  mai  presus   vechi,  Ia  Vodă  Cuza,  de   pulsează  într-un  peisaj  is­  bizar  din  graiul  hunedo-   plus  faţă  de  realizările  de
  tă   (Lucea-    treaga   noastră   spirituali­  de  orice,  optimismul  ro­  la  Oamenii  măriei  sale,  la   toric  şi  geografic  din  ce­  rean  de  după  primul  răz­  pînă  acum.  Pe  aceasta  se
  :  Ziua  mult   tate,  în  care  persistă  încă   bust,  încrederea  în  viaţă,   dorobanţii  din  1877,  la  os­  le mai tulburătoare.  boi  mondial  au  fost  în­  bazează  de  fapt  şi  condu­
  l)   ;   PETRI-                                                    taşii  din  1918  sau  la  Mi-
  :ă   în   Ara-   imaginea  marelui  artist  cu   în  triumful  adevărului  şi                 Eroii  operei  lui  Sado­  crustate  în  lucrarea  „Me­  cerea  minei  cînd  afirmă  că,
  resc)   ;   A-   silueta-i  masivă,  cu  vocea   al  dreptăţii  —  pe  care  le   trea  Cocor  —  voluntarul   veanu  au  fost  surprinşi  de   moriul  cuconului  llie  Leu   fără  îndoială,  în  lunile  no­
  rtul   calului   domoală  şi  gravă,  cu  pri-   serveşte  cu  toate  resurse­  diviziei   „Tudor   Vladimi-   scriitor   şi   în   substanţa   despre   o   călătorie   în
   URICANI  :                                                        rescu“  —  de  la  robii,  clă-                                                 iembrie  şi  decembrie,  pro­
  Noiembrie)   ;   ■-  virea  trimisă-n  istorie,  cu   le  sale  morale  şi  fizice.          vieţii  lor  revărsată  în  cel   locuri   îndepărtate,   tocmai   ducţia  minei  va  fi  în  conti­
  aventuri   pe   gîndul   şi   simţirea   de-a   Intr-un   anumit   sens   este   caşii,  haiducii  şi  bordeie-   mai  de  preţ  har  :  vorbi­  la  Deva“,  aliniindu-le  ast­  nuă   creştere,   creînd   pre­
  "(Steaua   ro-   pururi   ancorate   în   viaţa   simbolul  unui  popor  care,   nii  de  odinioară,  la  lucră­  rea,  ceea  ce  a  dus  la  fas­  fel  celorlalte  multiple  ele­  misele   necesare   încadrării
  X.RZA:   Nick                            folosindu-şi   zestrea   spiri­  torii  de  azi  ai  pămîntului,
  ectiv   (Mine-   poporului  trăitor  din  veac                                               cinanta  varietate  şi  bogă­  mente   lingvistice   folosite   jn   indicatorii   anuali   de
  :  Acei  ~  oa-   în  umbra  Carpaţilor  şi  la   tuală   şi   fizică   depăşeşte   ieşiţi  din  umbra  trecutu­  ţie  a  limbii  operei  mare­  în   diferite   epoci   istorice   pian.
  ;i   cu   apa-   gurile Dunării.         cu   hotărîre   şi   siguranţă  lui,  Sadoveanu  a  urmărit  lui   povestitor.   In   acest  pe  pămintul  locuit  de  ro­
  t   (Patria)   ;                                                                                                                                     O  cale  importantă  pentru
  î   I-II   (Fla-   Intuiţia   pătrunzătoare   şi                                                                      mâni,  pentru  a  fi  păstra­  aceasta  ar  fi  ca  în  conti­
  U-BAI  :  Ca-   impresionanta   receptivita­                                                                           te,  peste  timp,  în  uriaşul   nuare  să  se  depună  eforturi
  —  seriile  I-II   te.a  artistului  prozator  au                                                                     depozit  al  operei  sadove-
  ă);   HAŢEG:                                                                                                                                       stăruitoare   pentru   creşterea
   (Popular)   ;   surprins  şi  încrustat  în  fi­  (¡Înduri la marele centenar                                        niene.                       productivităţii   muncii,   in-
  sie   ciudată;   lele  operei  sale,  ca  pe  o                                                                         Impresionantă  prin  vas­  trucît   în   lunile   precedente
  ia   dispărută   coloană   infinită,   bogăţia                                                                        titatea  sa  —  depăşind  o
  iră)  ;  SIME-                                                                                                                                     acest  indicator  a  înregistrat
  iraţi   copilul   spiritualităţii   poporului                                                                         sută  de  volume  —,  in­    realizări   sub   cele   planifi­
  \   :   Tactica   nostru,   care   şi-a   format                                                                      structivă  prin  uriaşul  ba­  cate,  din  care  cauză  nu  a
  î cursă lun-    din  timpuri  vechi  o  cul­  toate  obstacolele  ce  i  se   cu  pasiune  şi  răspundere   sens   scriitorul   mărturisea   gaj   de   cunoştinţe   despre   fost  realizată  nici  produc­
                  tură  şi  civilizaţie  proprie,   ivesc  în  drumul  său  ne­  evoluţia  unui  popor  al  că­  în  1939  în  revista  „în­  .oameni  şi  faptele  lor,  pil­  ţia  fizică.  Din  discuţiile  pur­
                  cultivindu-şi   înţelepciunea   clintit spre viitor.  rui  suflet  l-a  intuit  şi  l-a   semnări  literare“  ;  „Aş  ţi­  duitoare  şi  educativă  prin   tate  la  sectoarele  de  pro­
                  şi  simţirea  printr-o  necon­                     tălmăcit ca nimeni altul.  nea  să  precizez  că  moti­  sentimentele  nobile  de  ca­  ducţie  cu  şefi  de  sectoare
                  tenită   luptă   de   adaptare   Alături  de  lumea  imen­                   vul  pentru  care  limba  o-   re  e  străbătută  şi'animată,   şi  cu  mineri  am  dedus  că
                  la  condiţiile  de  viaţă,  prin   să  şi  zbuciumată  a  satu­  Pornit  din  trunchiul  să­  perei  mele  pare  aşa  de   tulburătoare  prin  arta  fer­  se  poate  acţiona  mai  bine
  ibil pentru     iscodirea   tuturor   tainelor   lui,  in  epopeea  sadovenia-   nătos  al  neamului  său,  îh        mecătoare  a  naraţiunii  şi   în   vederea   exploatării   cit
  c.   Vremea     mediului  înconjurător  şi  a   nă  îşi  face  loc  şi  lumea   discursul   de   recepţie   la   bogată  şi  firească  trebuie   prin  poezia  descrierii,  în-   mai  bune  a  utilajelor,  a  e-
  ;ral   umedă,                            tîrgurilor  cu  viaţa  sa  mo­  Academie,   marele   poves­  căutat  în  necontenita  mea   cîntătoare   prin   dulceaţa
  i   mult   aco-   naturii   omeneşti.   Astfel,   notonă,  apăsătoare  şi  ago­  titor  declară,  cu  fermita­  mişcare  în  mediul  poporu­       liminării   defecţiunilor   acci­
  •a   precipita-   badea   Toma   din   „Valea                                                lui  de  Ia  ţară.  Mai  cu   limbajului  inegalabil,  ope­  dentale,  întrucît  acestea  au
   de   burniţă   Frumoasei“  cunoaşte  mer­  nizantă,  hărţuită  de  drame   tea   şi   mîndria   plebeului            ra   sadoveniană   este   o
  .  zonele  mai                           interioare  şi  zadarnice  fră-   demn,   filiaţia   sa   literară   samă  după  război  am  în­  grandioasă  epopee  a  po­  condus  la  o  pierdere  foarte
  şi   ninsoare,   sul   anotimpurilor,   mişca­  mîntări   intime,   finalizate   spunînd:   „Poporul este  trebuinţat   această   falsă            mare  de  cărbune,  care  nu
  slab  la  mo-   rea  stelelor  şi  semnifica­                                                vînătoare   şi   acest   fals   porului român.        a  putut  fi  evacuat  din  aba­
  îele   in ten-  ţia  vînlurilor.  Ilie  Turcu-   în  resemnare  sau  în  dez­  părintele  meu  literar“.  A-            Din  filele  ei  descifrăm
  din   sectorul   leţ  din  „Zodia  Canceru­  nodăminte   melodramatice,   eestui   părinte,   căruia   i-a   pescuit,  ca  să  cunosc  cum   întreâga  dinamică  â  isto­  taje.  Altfel,  linie  de  front
  ura   maximă                             aşa  cum  se  întîmplă  ca   rămas  de-a  pururea  cre­  vorbesc  fraţii  mei  de  pre­                   există   suficientă,   corespun­
  •ide,  iar  cea   lui“  e  cititor  în  stele  ;  da­                                       tutindeni“.   Ilustrativă   în   riei   poporului   nostru   pe
  -1  şi  4  gra-   cul   Kesarion   Breb   din   Tincuţa,   cu   Daria   Maz«   dincios,   i   s-au   alăturat         care  marele  artist  a  în­  zător   planului,   la   unele
  îeaţa  şi  sea-                          sau Maria Stahu.          dascălii  Neculce  şi  Crean­  acest  sens^este  surprinde­  chegat-o   din   hrisoave   şi   sectoare  chiar  excesivă,  iar
  uce   ceaţă,    „Creanga  de  aur“  e  un                          gă,  a  căror  slovă  a  cer­  rea   graiului   ardelean,   şi   vis,  avînd  fericirea  să  va­
  oarele   două   înţelept,  cunoscător  al  tre­  Solicitat   şi   cucerit   de   cetat-o  cu  plăcută  zăbavă,'   îndeosebi  a  lexicului  din     transportul  —  care  în  în­
   general   u-   burilor  filosoficeşti  şi  poli-   trecutul  frămîntat  şi  gran­                                    dă  şi  să  exprime,  în  a-   treaga  mină  se  tace  pe  flux
  1   mai   mult                           dios  al  Moldovei,  spre  ca-   pătrunzîndu-se   de   farme­  zona  oraşului  de  sub  Ce­  murgul  vieţii,  bucuria  iz­
  ea ploi sla-    ticeşti;  moş  Anania  intu­  re-I  îmbia  slova  sfătoasă   cul  limbii  cronicarului  ca­  tate,  cu  prilejul  participă­  băvirii  şi  împlinirilor  con­  de  benzi  —  nu  pune  pro­
                  ieşte  dramele  codrului  du­                                               rii  sale  la  cursurile  cu  în­                      bleme   deosebite,   ceea   ce
  eme   umeda*    pă  timbrul  glasului  ani­  a  lui  Neculce,  Sadoveanu   re  a  scris  ca  inima  sa,  pre­         temporane   „...am   bucuria
  uit   acoperit,                          sondează   adîncurile   isto­  cum  şi  de  vraja  eposului   văţătorii  ardeleni  ţinute  la   că,  exprimînd  sufletul  a-   înseamnă  că  nu  sînt  motive
  cipitaţii   sub   malelor.  Vitoria  Lipan  —                                                Şcoala  normală  din  Deva,                           ca   realizarea   sarcinilor   de
  /ită   şi   nin-                         riei   neamului,   oferindu-ne   neîntrecut   al   humuleştea-               cestui  popor,  am  putut  a-
  va   prezenta   întruchipare   complexă   a   panorama   trecutului   din   nului  ce  întruchipează  ge­  în   anii   1921—1925.   Cu   junge   la   ceasul   izbăvirii  A  plan  să  fie  împiedicată.  Şi
  pînă   la   100   virtuţilor  omului  din  po­  „Vremea  Ducăi  Vodă“  i-   niul  povestitor  al  poporu­  deosebită  spvoare  şi  vo­  lui“.      mai  mult  decît  alit,  pregă­
  clorul   şu­
  ii   de   servi-   por, integru şi curat —  maginea fraţilor Potcoavă  lui   nostru.   Din   această  luptate, am putea spune,  DUMITRU SUSAN      tirea  producţiei  pentru  anul
  Luriga).                                                                                                                                           viitor  să  fie  făcută  in  mod
                                                                                                                                                     corespunzător.
   10   11   12   13   14   15   16   17   18   19   20