Page 17 - Drumul_socialismului_1980_11
P. 17
Dio cronica întrecerii socialiste
REZULTATELE — PE echipele conduse de Va Barza, U.U.M.R. Crişcior,
MĂSURA EFORTULUI ier Dara, Enieric Siito, O- cooperativa „Moţul“, ate
COLECTIVULUI tilia Cine, Giga Butnarii, lierele de umbrele şi mo
ViorcI laica şi alţii. bilă, E.G.C.L. Brad.
în perioada care a tre
cut din acest an, colecti DECADĂ RECORD
vul de muncă, din cadrul
întreprinderii „Marmura“ După ce Ia începutul
Simeria a obţinut rezul Urnii octombrie a.c. colec
tate demne de toată lau tivele de oameni ai mun
da. Planul la producţia cii din oraşul Brad rapor
globală a fost depăşit cu tau îndeplinirea sarcini
ÎS 400 000 lei, la marfă cu lor suplimentare pe cin
11030 000 lei, iar la netă cinalul 1970—1980, iată-i
cu 3 020 000 lei. în acelaşi acum lucrînd în contu!
timp, colectivul dc ia cincinalului următor, cu
„Marmura“, muncind cu
seriozitate şi răspundere bune rezultate. Realizări
şi-a onorat exemplar sar le obţinute in decada re
cinile la export, livrînd cord în producţie din iu
na octombrie vin să con
partenerilor străini produ
se suplimentare in valoa firme această afirmaţie. I.M. OrAştic. In imagine,
re de 1 614 000 lei. O con Valoarea producţiei supli Ana Cat Aniel, prelucrător
tribuţie importantă la mentare depăşeşte 1250000 prin aş chior e, care realizea
calitate,
bună
realizarea acestor succese lei, valoare la care au ză piese <ie lunar sarcinile
depăşindu-şi
remarcabile şi-au adus-o contribuit unităţile I.M. dc plan.
în Coriiai mk agroindustrial Toteşti
jurnalul întrecerii socialiste
Intre pregătiri temeinice
şi neglijenţă - vaci ei
Printr-8 puternică mobilizare, sâ lapte şi... fără
A fost o vară în care se
facem teiul pentru recuperarea unor puteau face multe prin sec tră, la gazetă. Ei bine, rn
anul acesta aici se simte
toarele zootehnice. Adică, pulsul revirimentului. Pen
să se pună la punct adă tru prima dată cînd îşi a-
restante, pentru realizarea planului! posturile, să se asigure şi sigură din resursele lor ne
necesarul de furaje pentru cesarul ’de fîn. Grajdurile
Bilanţul lunii octombrie şa se face că pe zece luni perioada cînd animalele vor sînt bine întreţinute. Păcat
evidenţiază eforturile u- din an am rămas datori fi în stabulaţie, în grajd. însă că pentru alţii, cum
nor colective de muncă economiei naţionale cu A fost şi... a trecut. Pentru ar fi cei de la C.A.P. Clo-
pentru a-şi îndeplini e- mari cantităţi de cărbu unii cu rost — cum apre potiva şi Ciula Mare pri
xemplar sarcinile de plan, ne, fontă şi cocs metalur cia dr. Mircea Surmei, me măvara, vara şi toamna
dar. în acelaşi timp şi o gic, de ciment şi unele dicul şef al Consiliului unic s-au dus, fără ca pe aici să
seamă de restanţe, de ră- materiale de construcţii, agroindustrial Toteşti. Cei se manifeste vreun regret
mîneri în urmă la diferiţi de încălţăminte şi ţesă I.It.LUJVZ.P. Secţia de susţineri hidraulice Vulcan. Coimi- de la C.A.P. Ostrov, de e- din partea factorilor de
indicatori. Şi aceasta, în turi din mătase, de mobi itta+uî Zeno Canea este şef dc brigada la atelierul de sudură. xemplu, şi-au pus la punct conducere...
pofida promisiunilor repe lier din lemn şi unele sor încă din vară grajdurile într-adevăr, şefii celor
tate ale unor conducători timente de lemn. Nerea- (văruit, dezinfectat, reparat două sectoare zootehnice
de întreprinderi că vor lizlnd însemnate volume uşi şi giurgiuvele, sticlă la îşi desfăşoară activitatea de
mobiliza toate forţele şi de produse fizice, n-am Pe terenul prielnic ferestre). Au fost primii zi eu zi ...la fără frecven
rezervele pentru realizarea realizat mari valori ale care şi-au amenajat din- ţă. Inginerul Micu Şerbu
planului lună de lună. Din producţiei industriale, gre- Ir-un grajd vechi o mater Şerban, de la C.A.P. Clo-
aceste motive, realizările vînd în mod considerabil al grijii faţa de om nitate de vaci cu profilac- potiva trece prin unitate
pe zece luni ale anului sporul de producţie acu toriu şi un sector de creş precum trenul prin gară,
nu sînt de natură să mul- mulat în actualul cinci Dcnsuş — comună cu 7 competenţa. dăruirea şi tere a viţeilor. Baza fura iar îngrijitorii fac ce-i taie
ţunv eă. nal. sala risipite sub poalele respectul laţă de om, a jeră şi-au asigurat-o în în capul, tocmai pentru că
controlează
..«lăzi, cînd economia Cauz.ele acestor nereali- Retezatului, cu o popu iosl sămînţa sănătoasă tregime. Ca atare nu mai nu-i grajdurile din nimeni.
Ciula
Peste
naţională are nevoie mai zări sînt cunoscute la fie laţie dc peste 2 800 ele lo impănunlenilă la Densuş miră pe nimeni de ce au Mare păianjenii uitării au
mult ca oricînd de mari care întreprindere în par cuitori, cu multe dovezi pe terenul fertil al grijii cea mai bună producţie de ţesut pînză groasă, ca de
cantităţi de produse fizi te ; au fost analizate în (tic 'înnoirilor socialiste laţă de om, atit da pro lapte din consiliul Toteşti. altfel şi peste memoria
ce, pentru dezvoltarea sa repetate rînduri, s-au dat prezente la iot pasul, priu societăţii noastre. — Fiindcă vorbim de doctorului veterinar Sebas-
multilaterală, cînd criza orientări, s-au adoptat semn că in ¡ara ntxistră Rindurile de faţă sînt e- pregătirile pentru iarnă, to tian Bogdan, care de mai
de materii prime şi de re măsuri, s-au făcut promi fiecare localitate sc bucu coul unei stări ele fapt — varăşe Surmei, ...cu o floa bine de două săptămâni şi-a
surse energetice se adîn- siuni, s-au luat chiar an ră de atenţie din partea starea de sănătate a popu re nu se face primăvară. lăsat vacile de izbelişte,
ceşte pe plan mondial, u- gajamente. Adevărul este partidului şi statului, că laţiei unei coinune; o bu — A doua unitate bună dînd bir cu fugiţii.
nele colective muncito că în acest an, în special autorităţilor locale le sini năstare de sănătate. Pen din consiliu este C.A.P. Dar, să o luăm sistema
reşti din judeţ se com in a doua sa jumătate, au la inimă problemele co tru ca ea să se menţină Sarmizegetusa. Inginerul tic. Pe inginerul Micu l-am
plac în mediocritate, nu-şi existat — există încă — munei in care au primit bună, ei da, aici e ne şef de aici, Gheorghe Vnn- întîlnit pe la vremea prîn-
concentrează la nivel co mandat să conducă. voie dc om cu tragere dc ceanu, s-a preocupat cu zului, la o şedinţă la C.A.P.
respunzător eforturile. A- în pag. t» 2-a) Aici a sosit in urmă cu inimă pentru meseria a- seriozitate de asigurarea Sarmizegetusa (măcar dacă
opt ani-, un tinăr modest leasă, cu dragoste de oa bazei furajere. Explicabil
cu o ,,zestre“ aparte — meni. Starea de sănătate de ce în acest moment au ar fi tras cu coada ochiu
dorinţa de a se situa în a populaţiei din comuna un excedent de furaje. în lui să vadă cum aşteaptă
a NOI DOTARE tn satele ! slujba sănătăţii oamenilor. — al cărei nume sc aso acest an, pe lingă celelal cei de aici iarna).
aparţinătoare eomunoi Riu de » Curîncl, linărul acesta şi-n ciază în mintea noastră — Ce mai e nou pe la
Morí, nou] îmbinat cu utilul | adus alături şt soţia şt co cu c.c.l al muritor cărtu te lucrări din sectorul zoo C..A.P. Clopotiva, tovarăşe
schimbă faţa localităţilor. > rari Densuşeni, iubitori tehnic, şi-au construit o inginer ?
Astfel, in satul Clopotiv» au I muna putea în sfîrşit să bucătărie furajeră, de ma — Nimic.
fost modernizaţi aproape doi I spere in stabilirea pe te de neam şi limbă — osie re capacitate. La hrana a-
* g PREDAI». Recení, (Sro- kilometri de drum, la Valea * ritoriul ei a unor cadre bună pentru că aici exis — De cînd n-aţi mai fost
I nij cu gospodarii individuale Dîljil se execută ultimele fi- I tă o bază materială a ac nimalelor totul se adminis pe acolo ?
* «Un comuna Boşorod au H- nisări la un magazin sálese, ' medicale cu pregătire su trează tocat, saramurat, — De azi dimineaţă. Pe
' vrat la fondul ecntcaliz&l al ee va fl dat in funcţiune Ia ' perioară, a fit dc trebuin tivităţii med ico-sani tare fapt ce contribuie nemijlo
] sfatului, 1b baza contractelor sfârşitul lunii noiembrie, iar | cioase populaţiei de aici. dintre cele mai bune.. Dis cit la îmbunătăţirea ali la şapte fără un sfert (!).
* Încheiate, 31 viţel (cu o grreu- pensar medical nou, dolal Culmea ! La puţină vreme
* tote medic de 4Î1 kg), şase la Uncluc locuitorii satului , Nu însă despre martirul cu aparatură modernă, cu mentaţiei acestora... Vă mai după ora şapte, am intrai
I bovine adulte şi opt porci. şi-alt amenajat o staţie pen- a limil Crişun vrem noi■ să amintiţi de C.A.P. Rîu de şi noi într-unul din graj-
! Printre cei c» se situează lit tru autobuze. | scriem în rindurile de Mori. de activitatea în zoo
Î * fruntea acestei acţiuni sc nu H EXPEDIŢIE. ,20 de pio- > laţă. Medicul, astăzi cu ION CIOCLEi tehnie ? Pînă anul trecut DORIN CORPADE
miră Rcmus Vlad din saltd
Bobaiit şi FHon Greett din sa- nieri ai cercului de orientare | noscul si respectul ín toa- erau de „serviciu“ la criti
| tul Alun. turistică „Orizont“, de la , Ic satele din jur pentru (Continuare în pag. a 3-a)
Şcoala generală nr. 5 Hune- , că atît în şedinţele noas
doara, au făcut recent, sub ţ tre, cît şi la dumneavoas (Continuare in pag. a 2-a)
¡S RECOLTAREA VERTI El. îndrumarea prof. Elena Gos- ,
Í " In grădina Cooperativei agri tian, o expediţie de orienLa- j
cole de producţie din Geoa-
giu s-a încheiat recoltarea re pe traseu] Hunedoara—Go- 5
' morcovilor şi a (elinei şi s-a văjdio — Crăciuneasa — Ce- '
I trecut la recoltarea verzei. In rişor — Lelese. (Pionier Fio- 1
* fiecare zi se livrează cen- rin Dena). ! *
I trelor de legume şi fructe a O 71 PE S APT AMIN A I
din judeţul nostru precum şi
altor beneficiari circa 2—3 IN PRODUCŢIE. Ia Fabrica $
. vagoane cu varză. <î<* produse refractare Bara, *
o0 dc* oameni ai muncii per- I
ş TRECERE IN REVISTA. sonal TESA, au lucrat pen- J
, Brigăzile artistice din intre- tru prima dat A o zi pe sîiptâ- .
I prinderile şi instituţiile ora-
“ şuiul Brad, incepînd cu 7 mină în producţie, realizînd |
încărcarea şl expedierea a 25 %
I noiembrie, se află In faţa ţi tone plăci termoizohinte pen- g
nui nou dialog al calităţii,
s unde vor fi evidenţiate eelo tiu Combinatul siderurgic |
, mai bune texte de brigadă Hunedoara. (Teofil Vlaicu, *
I şi, categoric, interpretarea secretar adjunct al Comite- j
artistică. De remarcat că de
s la ultima trecere iu revistă tu!ui comunal de partid Ba- •* I
ru).
J (de anul trecut) au apărut
s noi brigăzi artistice (Autoba-
I za I.T.A., Mina Ţebea, coo-
J iterativa „Moţul“ şi oficiul
* P.T.T.R.), numărul tor spo-
| tind de Ia 12 la 20. Noi geometrii la Petrila — oraş în inima de cártamo a ţării.
Foto : V. ONOIU
