Page 18 - Drumul_socialismului_1980_11

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMUI

Toate forjele colectivului mobilizate pentru I

îmbunătăţirea calităţii minereului JURNALUL ÎNTRECERII SOCIALISTE 9,00

» i 10,00
Comitetul de partid şi bi­ posibilităţii introducerii puş­ ficialităţii. De asemenea, (Urmare din pag. I) muncii, deficienţe de orga­ între unităţile economice
rourile organizaţiilor de cării selective. Ca urmare, în adunările generale ale nizare şi conducere a ac­ din judeţ este posibilă ob­ 11,10
bază de la secţia minieră brigăzile conduse de comu­ organizaţiilor de bază, au mari greutăţi de natură tivităţii productive, utili­ ţinerea unor rezultate mai 12,15
Teliuc au cîşligat pină niştii Ioan Maican, foan fost aspru criticate brigăzi obiectivă. Ne referim la zarea neraţională a forţei bune decît în lunile an­ 16,00
acum o bună experienţă în 'Timofte, Nicolae Pataki, cum sînt cele conduse de nepunerea la timp în de muncă, timpului de lu­ terioare, recuperarea unor 16,05
conducerea efectivă a tre­ Traian Simulei au trecut la tovarăşii Constantin Pa­ funcţiune a unor impor­ cru şi capacităţilor de pro­ restanţe, amplificarea suc­ 16,25
burilor economice, în înde­ aplicarea acestei indicaţii triciu, loan Z. Popa, Leon tante capacităţi de produc­ ducţie — iată principalele ceselor de pină acum. Să 16,45
plinirea sarcinilor ce stau obţinînd rezultate din ce în Chirloş, Vasile Platon şi aspecte negative interne, facem lotul pentru a răs­
în faţa colectivului nostru. ce mai bune. Timp do şase altele, care n-au înţeles ţie şi neatingerea în ter­ care au generat nereali- punde prin fapte îndem­ 17,00
18,10
O astfel de experienţă am luni, brigada condusă de că este necesar să acţio­ men a parametrilor pro­ zări de plan. Asemenea nurilor date de secreta­
acumulat, de pildă, în pri­ Ioan Maican, de pildă, n-a neze cu mai multă hotă- iectaţi, la necorelarea unor carenţe s-au perpetuat în rul general al partidu­
vinţa preocupării pentru mai avut nici un vagonet rîre pentru îmbunătăţirea indicatori, la carenţele de multe întreprinderi : în lui, t o v a r ă ş u l Nicolae
îmbunătăţirea continuă a rebutat din cauza sterilului. calităţii minereului, că a- aprovizionare telmico-ma- mine din Valea Jiului, la Ceauşescu kT'Plenara C.C.
calităţii producţiei de mi­ Evident că acest rezultat ceasta reprezintă una din­ terialâ — generate, la I.L. Chişcădaga Deva, Fa­ al P.C.R. din 14—15 oc­ 18.35
nereu. De-a lungul mai mul­ a constituit un bun prilej tre cerinţele de cea mai rîndul lor, de criza mon­ brica de încălţăminte EIu- tombrie a.c., ca toate în­
tor ani birourile organiza­ de a organiza o susţinută mare însemnătate. dială de materii prime şi nedoara, I.M.C. Bîrcea- treprinderile care-şi înde­ 19,00
de deficienţele din acti­ 19,20
Organizaţia noastră de Deva, I.F.A. „Vîscoza“ plinesc sarcinile de plan 19,45
partid a acţionat şi con­ vitatea de transport (au­ Lupeni, Ţesători a de mă­ pe trimestrul IV a.c. să 20.35
VIAŢA. DE FAETID tinuă să acţioneze pentru to şi feroviar) —, la alte tase Deva, chiar şi la I.V. fie considerate cu planul 21,05
întărirea răspunderii celor probleme. Privind însă şi Călan şi I.P.L. Deva. anual realizat, chiar dacă 21,30
care lucrează la întreţine­ cealaltă parte a monedei, în cele mai puţin de mai au unele restanţe pe
ţiilor de bază au studiat în activitate de propagandă in rea şi repararea utilajelor să notăm şi cauzele inter­ 22,05
amănunţime căi şi modali­ rindurile minerilor. In adu­ si instalaţiilor, pentru ca­ ne. Defalcarea necores­ două luni care au rămas primele trei trimestre şt
tăţi care să asigure ridica­ nările grupelor sindicale, în litatea lucrărilor ce le e- punzătoare a sarcinilor de pină Ia sfîrşitul anului se deci să beneficieze de toa­
rea la un nivel superior cele ale organizaţiei U.T.C., xecută. Au fost instituite plan pe trimestre şi luni mai pot îndrepta multe te drepturile stipulate de
a calităţii. Din această pre­ se dezbatea modul in care comisii de recepţionare a — cu împingerea ponderii lucruri. Prinlr-o mobili­ legea îndeplinirii planului
ocupare' s-a cristalizat un lucrează brigada lui Mai­ acestor lucrări, care ma­ zare generală a forţelor, economic. In judeţul nos­ BU
mănunchi bogat de acţiuni can. La gazeta de perete, la nifestă maximă preocupare lor spre punctele finale prin bună organizare, or­ dio pi
tru sînt forţe canalele de
şi măsuri. „Vitrina calităţii" s-a acţio­ pentru calitatea reparaţii­ ale acestor perioade de dine şi disciplină, printr-o asemenea eforturi' 1 1 Radi«
timp —, abateri de la dis­
Pe baza mai multor pro­ nat, de asemenea, cu e- lor. Nu odată, aceste co­ ciplina tehnologică şi a cooperare mai susţinută bînzi. ' iz- prest
diiloj
puneri formulate de comu­ nergie sporită. Ca urmare, misii au refuzat unor for­ 9.05
nişti în adunările generale in scurtă vreme, toate bri­ maţii lucrările efectuate REALIZAREA PRODUCŢIEI FIZICE LA PRINCIPALELE lor; )
ale organizaţiilor de bază, găzile au trecut la aplica­ pe motivul slabei calităţi. îvicih
Iară
comitetul de partid, împreu­ rea puşcării selective, la se­ S-au obţinut unele rezul­ SORTIMENTE PE ZECE LUNI de (
nă cu conducerea secţiei tate bune şi pe această li­ Bulei
au determinat introducerea lectarea minereului în aba­ nie. Cu toate acestea, u- UNITĂŢI CU REZULTATE BUNE raia
11,20
lunară a unor sistematizări, taj. nele utilaje şi instalaţii, tv. ;
C.S. Hunedoara
cure au rolul de a dirija Remarcăm însă aici şi cum sînt cele de la ram­ \ _ cocs 100,6 I.V. Călan 12.05
, o
lucrările miniere spre zo­ faptul că rezultatele obţi­ pele puţurilor, locomotive \ - fontă 103.2 — fontă 77.2 tistul
como
nele mineralizate evitîn- nute pină acum nu au stră­ de mină, de împingere a oţel 100,5 — semicocs 105.4 13.00
du-se cele sterile. Această bătut un drum neted. Dim­ » - din care aliat şi aliat superior 94,9 — maşini pentru metalurgie 108,6 Club
dio j u
94,4
măsură a creat condiţii pen­ potrivă. Pe de altă parte, vagonetelor, lanţuri eleva­ — laminate finite 100,8 — utilaje pentru turnare 101.5 Du mi
toare etc,, cad înainte de
— corpuri de încălzit din fontă
tru ca brigăzile de mineri ele nu reflectă nici pe de­ termen, provocînd stag­ — maşini pentru metalurgie 106.2 I.M.C. Deva Tehn
gricu
să poată obţine rezultate parte posibilităţile de care nări ale producţiei. I.E. Deva — panouri mari 95.3 ría C
cit mai bune. încă de la în­ dispune colectivul nostru. — energie electrică 103,1 — produse din b.c.a. armat 123,3 medii
Pentru
ceput procentul de rebut In unele situaţii organiza­ asemenea înlăturarea unor Unităţi aparţinătoare direct de — produse din vată minerală 100,1 ştiri ;
co­
măne
neajunsuri,
pe întreaga secţie a scăzut. ţiile noastre de bază s-au mitetul de partid a iniţiat C.M. Deva — tuburi de presiune 97,2 cîiit,
Aplicînd această măsu­ confruntat cu o anu­ recent noi măsuri care să — cupru în concentrate 103.3 — materiale de construcţii rele
Cinta
ră, comuniştii au constatai mită atitudine refractară determine îmbunătăţirea — plumb în concentrate 103,1 din mase plastice 100.6 Maga
că în sector, la fiecare loc faţă de măsurile stabilite, continuă a producţiei de — zinc în concentrate 105 — cărămizi refractare 102,6 21.00
Radi<
de muncă, există încă des­ de îngăduinţă şi chiar indo­ minereu. — maşini şi utilaje miniere 96,2 I.C. Orăşlie intr-f
tule rezerve pentru ca re­ lenţă. De aceea, conduce­ I.M. Barza — produse din mase plastice 101.6 mii7.ii
106
stop
zultatele în privinţa cali­ rea secţiei a fost nevoită să MOISE PETRESCU — cupru în concentrate 1 0 0 întreprinderea de tricotaje
— plumb în concentrate
tăţii să fie şi mai bune. In ia şi unele măsuri adminis­ secretarul — zinc în concentrate 100.3 Hunedoara
aceste condiţii, comitetul trative, treeîndu-se la impu­ comitetului de partid — maşini şi utilaje miniere 160,7 — tricotaje 106,3 \
de partid a hotărit dezba­ tarea rebutului produs din de la secţia minieră I.M. Bărbătcni I.M. Hunedoara
terea în toate brigăzile a cauza neglijenţei şi super- Teliuc
— cărbune brut 108 — fier în minereu 100 DE
I.M. Paroşeni Fabrica de confecţii Vulcan plus
desel
— cărbune brut 101 — confecţii 400,7 DO A
„Marmura“ Simeria I.F.E.T. Deva ' C; plus
Cursanţii de la secţia Intre pregătiri temeinice — placaj din marmură 105,3 — lemn de mină ' 73 ra.
mecanică a minei Teliuc — dale mozaicate 109,8 — cherestea total 100.5 De tai,
speci
şi-au ales pentru acest an I.M.M.R. Simeria — buşteni total 102,2 mint
de studiu cursul „Proble­ şi neglijenfă—vaci cu ¡apte — osii montate 104,4 — lemn pentru celuloză 83,5 torul)
miloi
me fundamentale ale eco­ lui rea
nomiei socialiste, ale apli­ ■ f O Vi să ("
cării noului mecanism eco- şi... tara UNITÂŢI RESTANŢIERE LA PRODUCŢIA FIZICÀ SORTIMENTALA (Repi
ra cî
nomico-financiar în etapa ral) ;
edificării societăţii socialis­ (Urmare din pag. 1) La unul din grajduri, dis­ întreprinderea de încălţăminte I.U.M. Petroşani mei,
te multilateral dezvoltate cutăm cu îngrijitoarele : Hunedoara — maşini şi utilaje miniere 87,3 Jul la
în România“. — încălţăminte 60,3 I.R.I.U.M. Petroşani NEA
— De ce nu băgaţi ani­ întreprinderea de bere Haţeg (Mim
Zilele trecute, cercul a duri. Mizerie mare 1 Pro­ malele în grajd ? — maşini şi utilaje miniere 86,2 venlu
avut prima sa activitate gramul de grajd se desfă­ — Păi cum ? N-au lan­ — bere 65 I.F.A. „Vîscoza“ Lupeni toresi
păi an
colectivă. Cu acest prilej, şura cu încetinitorul. Am ţuri. Iestele sînt rupte. I.P.L. Deva — fire de vîscoză 86,2 cit o re
propagandistul Ioan Sîrbu găsit şi doi vitei morţi. La — mobilier din lemn 70,8 Ţcsătoria de mătase Deva laţ ia
a subliniat principalele re­ început îngrijitorii ne-au Aceeaşi întrebare o a- I.L. Deva — ţesături 87,9 Ultim
— se
zultate obţinute de poporul spus că... dorm. Dormeau, dresăm şi lui Minut Stoica — ciment 76,7 întreprinderea de tricotaje şic) :
I.P.I.L.F. Haţeg
(brigadier), care ştia precis
într-adevăr, însă somnul că el răspunde numai de — conserve din legume 78,5 Petroşani Cartei
rul) ;
de... veci. Apoi, cu tot fri­ sectorul vegetal... (După ce — conserve din fructe 83,1 — tricotaje 97,2 le —
gul de afară vacile stăteau Tealn
ÎN INVÂŢAMÎNTUL într-un padoc cu noroiul medicul Surmei ¡-a demon­ Ci EO A
pînă-n git. Padoc, vorba strat că are atribuţii şi în REALIZĂRILE LA PRODUCŢIA FIZICĂ TOTALA INDUSTRIALA gono\
POLITICO-IDEOLOGIC sectorul zootehnic, a deve­ dc ci
vine ! De fapt, această sta­ nit mai concesiv). Iată şi ALE ALTOR UNITĂŢI DIN JUDEŢ năra
re explică cită alentie se răspunsul lui: „Femeile as­ BHAZ
Frima aoiivSfaie acordă aici sectorului zoo­ I.P.I.C.C.F. Deva 110,2 U.J.C.C. Deva 100,4 CALA
(Casa
tehnic. Iar dacă mai pri­ tea (îngrijitoarele), nu bagă G.I.G.C.L. Deva 109,7 „Avicola" Mintia 100 iubire
colectivă a cursului veşti şi vitele... De produc­ vita în grajd că nu vreau „Refractara“ Baru 109,2 „Vidra“ Orăştie 99.7 RIA :
lui. b
ţii de lapte, să nu mai vor­ să rînească după ea“. Ade­ O.J.T. Deva 106,1 Trustul I.A.S. Deva 99.4 r ii I e 1
bim. Patru vaci de la vărul : Nici un grajd nu U.J.C.M. Deva 104,1 O.G.A. Deva 90,8 Tact ie
C.A.P. Clopotiva dau cît era pregătit pentru ierna- I.P.N.C. Orăştie 103,1 F.P.N.C. Mintia 90 cursă
GHEL
nostru, sub conducerea una de la C.A.P. Ostrov. rea animalelor. Am încer­ I.V.V. Deva 102.8 I.J.L.F. Deva 79.9 tor esc
partidului, în cincinalul Intr-un cuvînt aici totul a- cat să găsim o mină de I.U.T.LF.P.E.C. Deva 100,8 „Plafar“ Orăştie 78.6
197(1—1980 în dezvoltarea rală mult mai rău decît a- gospodar. Nimeni. După I.M.P. Deva 100,9 I.I.C. Deva 72.7
industriei, a agriculturii, a tunci cînd a început să se plecarea doctorului Bogdan, Tipografia Deva 100,5 I.I.L. Simeria 61,7
celorlalte ramuri ale pro­ desprimăvăreze. însă se nimeni n-a mai trecut prin
ducţiei materiale. în creş­ susţine că s-au făcut unele sectorul zootehnic. Toţi K cv. i
terea nivelului de trai al pregătiri. Da, s-au construit motivau că erau prinşi cu expres
poporului, în înflorirea şi nişte boxe pentru creşterea alte probleme. Acum i-a " "' .......................' Ls? >' Extr
v
Extr.
afirmarea învăţă mint ui ui, Wè: 1«. 22.
culturii şi artei româneşti. viţeilor. Insă, le-au făcut în mai prins şi iarna. Fără fu­ Font
Apoi, cursanţilor le-a fost mare grabă din bolţari de raje. în felul în care sînt loi.
prezentată prima temă a- efrnent. Sînt nefuncţionale, pregătite pentru iernat cele
leasă pentru dezbatere : reci şi întunecoase. două sectoare zootehnice,
„Obiectivul fundamental şi Să trecem la o altă uni­ putem aprecia că vacile
liniile directoare ale dez­ tate : C.A.P. Ciula Mare. nu vor avea zile bune.
voltării economico-sociale a Timp
României socialiste, stabi­ 6 noie
lite de Congresul al XII- UNIVERSITATEA POLITICA Şl DE CONDUCERE DEVA menţin
fi acoj
lea al P.C.R. pentru cinci­ cipitaţ
nalul 1981—1985. Sarcinile mă dc
organelor şi organizaţiilor A N U N Ţ A lit ă ţi le
măsuri
de partid în mobilizarea or­ slab r
ganizaţiilor de masă, a ca­ Deschiderea cursurilor pentru perioada 1980—1981 secton
drelor de conducère din în claia de 6 noiembrie 1980 — ora 16, la Caşa dc cul­ Tempi
economie, a tuturor celor tură Deva (sala mare). fi cup
grade,
ce muncesc la înfăptuirea U.U.M.H Cliselor, secţia a 11-a vngoncţl — atelierul stnmgărie. Strungarul Gheorghe ire 6 :
cu
planului de dezvoltare eco- Participă cursanţii de In grupele anilor i, II. III. Bogojel execută axe pentru vagoneţi de mină. F.1 depăşeşte planul lunar I-oto : v. 11 la ™ t 1 ţa şi
este un bun exemplu de comportare.
nomico-soeială a patriei“.