Page 19 - Drumul_socialismului_1980_11

NR. 7 154 © JOI, 6 NOIEMBRIE 1980 ■1 •>

Masuri cor© ou stimulai înviorarea
Pe terenul prielnic
octivitâiii edtural-artistic© a ©rasului
oalá t • al grijii da
. clin isLoria iea- în luna septembrie, ple­ CUM SE AULICĂ că, montaj literar-muzical, A REINTRAT ÎN NORMAL
rom únese — rc-
nara Comitetului orăşenesc MĂSURILE LUATE ? taraf, solişti vocali şi in­ ŞI ACTIVITATEA (Urmare din pag. 1) tucitză pe proliluxie, iar
n foiletón : ,,Pii- de partid Sinieria a anali­ strumentişti, recitatori — CLUBULUI
eagrá* — reluare zat activitatea politico-ideo- — în toate unităţile din spunea Ioan Giurgiu, se­ in cazul îmbolnăvirilor —
ambulato­
tratamentul
pe
logică şi cultural-educativă oraş se lucrează la consoli­ cretar adjunct cu probleme O perioadă de citeva cabinet ele stomatologic, riu. Se iac in medic 5 tra­
i Ia... şcoala noii desfăşurată in' urbea cefe­ darea unor formaţii artisti­ de propagandă în comite­ luni din acest an. activita­ Încadrai cu medic gene- tamente la domiciliu pe
i riştilor. Cum concluziile la ce mai vechi, se fac altele tul de partid al întreprin­ tea Clubului sindicalelor I rulisi şi stomatolog, cu
de limba rusă. zi, dar in perioadele de
instrumentale cu care s-a ajuns nu erau noi — prpeiza Ioan Arsin, derii. Cu aceste formaţii din Simeria a resimţit ab­ j moaşă, oficiant sanitar, nune solicitare cine le mai
ţla Sile Vi şan mulţumitoare, s-a procedat secretar adjunct cu pro­ vrem să realizăm un spec­ senţa — din motive de : soră medicală pentru me­ socoleşte, cine stă să fa­
cultural ă ia luarea unor măsuri bleme de propagandă al tacol de o oră, o oră şi ceva boală — a directorului a- dicina generală şi ini ir-
I internaţional, Comitetului orăşenesc de pe care să-l prezentăm întîi cestuia, Iosif Mercea. A- că medii aritmetice ? Cind
lalele meciurilor de reorganizare a comite­ i miere. Şi Încă personalul ne-am inlilnit aproape de
ale miercuri în tului orăşenesc de cultură partid Simeria. Mai slab se în secţii, apoi la clubul cum a reintrat, în normal. ■ cu care poale ii Încadrai amiază, medicul linii Cri-
al 2-lea al cupe- şi educaţie socialistă, de O parte din formaţii (cele j dispensarul nu c câmpiei.
iropene ini ereiu- şun venea de la X.riva, un
închegare a noi formaţii de muzică populară, soliştii Se mai aşteaptă un medic sătuc de vreo 25 30 de
e animate: Kum- artistice, de impulsionare a vocali şi instrumentişti, pediaUu. case, ia 10 Iun depărta­
celor existente, într-un cu- fanfara), au prezentat re­ Oriunde trăiesr şi mun­ re cic satul centru ac co­
rnal cent programe artistice la
litalea economică vînd de stimulare a între­ cesc oameni, nu lipseşte mună. I ar tise vuccinarea
Lneretului gii activităţi culturale a o- deschiderea târgului meşte­ grija laiă de ei. in comu­ ani ipoliomclil ică a copii­
¡i populară raşului. prezintă unităţile comer­ sindicatelor. Pentru viitor şugarilor, altele şi-au înce­ nă se nasc anual 25 30 lor. „Nu pregetă, spun
ion Horea — 250 put programul de repetiţii
i de la naştere înainte de plenară patru ciale şi ale cooperaţiei meş­ dorim să realizăm o for­ de copii. Se nasc unnăril't despre el sătenii, să urce
Iul ştiinţelor şi colective au trecut pe la teşugăreşti. maţie de muzică uşoară şi (corul, grupul vocal, for­ de medic Încă (Im luna in şareta şi să plece in
ăt orii lor toate unităţile economice .şi Dar Cornelia Vasilie, pre­ o echipă de căluşeri, pen­ maţia de muzică uşoară). a Ireia rlc sarcină şi pinii faptul zilei sau in amurg,
mal. S-a înnoit repertoriul for­
social-culturale din oraş şi şedinta comitetului de cul­ tru care avem nevoie însă cind ajung oameni mari. in mijlocul verii sau in
au discutat cu factorii de tură şi educaţie socialistă de o instruire competentă. maţiei de teatru, brigăzii „in opt ani — spune doc­ miezul iernii spre a ve­
răspundere ai acestora, po­ al oraşului era optimistă, — Cum aţi reuşit ? artistice şi teatrului de pă­ torul — ain avui palm ghea la căpăliiul vreunui
fâmg&m&ssm sibilităţile reale ale fiecă­ contînd pe promisiunea că — -Cum ? Eu am scris puşi. în plus, a apărut şi ani cu mortalitate inlrm- bolnav“. I‘e terenul fertil
reia. în funcţie de care s-a şi comerţul se va prezenta textul de brigadă. Şi vă rog un cvartet de coarde, iar lilă zero. in alţi palm am al grijii tută de om a
$TI I : 6,00 Ra­ stabilit numărul şi genul la faza pe oraş cu o briga­ să ascultaţi banda pe care în momentul cind se vor j avui cile un cav. de de- „pirul" o să mintă bună şi
iul dimineţii; 7,00 procura instrumentele, se
1 : 8,oo Revista formaţiilor artistice cu care dă artistică. l-am înregistrat la una din ! ces puşi natul datorat lie s-a dezvoltat, dez\ oltind
0 Curierul ine-' să se prezinte la faza pe Numai lucruri bune am repetiţii. Am încercat să va naşte şi o formaţie de j malformaţiei congenitale odată eu ea o stare de
Buletin de ştiri; oraş a Festivalului naţio­ surprind mai ales aspecte muzicuţe.
idem ascultători* aflat despre activitatea cul­ I in care nu mai era nimic sănătate prosperă pentru
ad io magazinul fe- nal „Cîntarea României“. turală a I.M.M.R. După ce negative din munca oame­ Deci, dacă se renunţă la de lacul, lie inconştientei populaţia unui Întreg te­
,35 Muzică popu* Dar pînă la faza orăşeneas­ în numărul 7109, din 14 nilor noştri. Cine-s artiş­ scuze şi motivări, dacă în unor păr inii". ritoriu de sul} poalele Re­
5 Muzică uşoară că (mijlocul lunii noiem­ tii ? în brigadă joc eu, joa­ loc de explicaţii se caută
î Florian; 11,00 septembrie, al ziarului nos­ că Augustin Poenar, secre­ „&puncfi-ne, doctore, ce tezatului. Nu-i singurul.
ştiri ; 11,05 Co- brie — n.n.j, s-a stabilit tru a apărut articolul „Ce soluţii, orice impas poate vi se pare semnificativ in Nici in judeţ nici in tară.
Constanlinescu“; ca formaţiile artistice din tarul comitetului U.T.C... fi depăşit. Schimbarea pro­
jremieră radio- fiecare unitate să prezinte înseamnă pentru I.M.M.R. — Am reparat instru­ starea de sănătate a den- Cei ca el sini regula. Cei
Buletin de ştiri; Simeria Festivalul naţional dusă in activitatea cultu­ suşeniior . „A scăzut care abdică sini excep­
a muzicală a ar- cîte un spectacol, la pre­ „Cîntarea României“ ? to­ mentele muzicale pe care rală a oraşului Simeria, o mult morbiditatea cu in­ ţiile.
lator ; 12,45 Din gătirea căruia să fie spriji­ le-am împrumutat de la
>1 clorul ui nostru; nite de către cadre didac­ varăşii s-au supărat. Dar ciub — intervine în discu­ adevărată înviorare a aces­ capacitate temporară de „ -Aveţl nemulţumiri doc­
1 1 ta 3 ; 15,00 s-au supărat pe ei şi s-au teia, este o dovadă conclu­ muncă şi cu internare in tore?", ,,.\m, dar vremel­
rs 20 ; 16,00 Ra- tice cu aptitudini pentru ţie Nicolae Socaciu, mem­
16,15 C'intece de munca culturală, de la şco­ pus pe treabă. bru in comitetul sindicatu­ dentă. spital“. A scăzut pentru nice şi cine ni le poate
>. Stâncii ; 16,25 lile din oraş. —• Avem brigadă artisti­ lui de la I.M.M.R. VIORICA ROMAN că centrul rlc greutate al rezolva mai bine decil noi
organizare în a- activităţii similare se si- cei de aici
16,40 Cîntă Ma-
u ; 16,55 Sfatul
17,00 Buletin de
Odă limbii ro- F o t o c r i t i c ă
5 Te apăr şi te Marcarea traseelor în iunţîi Retezat
. meii ; 18,00 O-
20,00 Ateneu,
oman iei ; 20,30 încă de la constituirea ea cere uneori sacrificii, accidentelor pe munte, un
elmico-ştiinţific ;
n de ştiri; 21,05 sa (1975), formaţia „Salva- dar e de o mare nobleţe. rol hotărâtor, primordial
Iu ; 22,00 O zi mont“, de pe lingă Consi­ Membrii formaţiei ştiu a- chiar, îl are starea trasee­
; 23,00 Bijuterii liul popular al municipiu­ cest lucru, nici unul nu a lor, gradul lor de accesibi­
23,30—5,00 Non
al nocturn. lui Hunedoara, s-a călăuzit fost obligat să facă parte litate. Or, în ceea ce pri­
după principiul că e mai din formaţie Şi, poate, toc­ veşte marcajul acestora, în
uşor să previi, decît să sal­ mai de aceea, se naşte pre­ întregul masiv Retezat, e
zm&wm vezi. Formată din alpinişti tenţia să fie şi mai uniţi sub orice critică. S-au fă­
şi foşti alpinişti, oameni între ei şi mai punctuali cut planuri, s-au încheiat
curajoşi, buni cunoscători rapoarte, dar nu s-a reali­
Un ostatic în zat nimic. Nu se poate des­
a); Mijlocaş la ai muntelui, aceştia s-au
(Arta) ; HUNE- pregătit continuu, prin an­ O NECESITATE făşura o activitate normală
Un ostatic în trenamente şi ieşiri pe IMPERIOASĂ de turism în condiţii cind
tra) ; Bună sea- îunte, participări la ra­ şi cei mai pricepuţi, cei
(Siderurgistul) ;
cu misiui" ,, liuri, fiind gata oricînd, să care cunosc mai bine mun­
\r(a) ; Deznodă- răspundă prompt la apelul la diferite convocări de ne­ tele sînt puşi în dificulta­
ntieră (Construc- de salvare. Controlînd pe­ cesitate, cu mai multă do­ te, din cauza marcajelor,
TROŞANI : Ui- rinţă de a participa la acti­
pita.n Ncmo (U- riodic starea traseelor, pa- în sezon de iarnă, mai a-
>p cadru la ma- trulînd în schimburi pe vitatea de prevenire a ac­ les, e foarte greu să te
mbrie) : Zîzania munte, în sezon de vîrf, cidentelor în munţi. descurci în zona alpină,
; LUPENI : Ta-, în prezent se fac pregă­
ălbatici (Cultu- dînd indicaţii şi îndrumări unde indicatoarele lipsesc
CAN : Prietenii turiştilor, fiind mereu în tiri pentru sezonul de iar­ cu desăvîrşire. în această di­ ■ir . ; .:
ii (Luceafărul) ; rîndurile acestora, s-a reu­ nă. Se verifică pîrtiile de recţie se cere o colaborare
iciloresc) ; LO- schi şi se amenajează O mai strînsă între formaţia
a mult visată şit ca în acest sezon de nouă pîrtie la Rîuşor, unde Un b’Jioc ou magazine la y.m ssm an ve<aa\e uminaza ina.iMtgul (im «din s’p rii-rie
PETRI LA : A- vară, pe raza sa de activi­ „Salvamont“ şi conducerea să se transporte sticle co­
Arabia (Mun ci - iarna merg mulţi hunedo- Oficiului judeţean de tu­ part-er, cum simt multe al­ lectate de magazin de la bloeul.u i a>r îl proprie ‘lalea
UNO AS A : Omul tate să nu aibă loc acci­ reni şi constructori de la rism, colaborare care să tele, este £i blocul 4 de pe populaţie. Obligaţia degajă­ magazin lUllli alimentar res-
întoarce (Mun- dente grave.
URICANI : Ten- hidrocentrala Rîu Mare-Re- înlăture inerţia şi să se strada Horea, din Deva. rii spaţiului revine I.C.S. pecttiv. Nu se întinde piHia
embrie) ; BRAD: Activitatea de salvare tezat. treacă hotărît la treabă. Cum nu hi mul te alt ele mărfuri alimentare. în mod mult ? Sau. mi de prea
pic de dragoste este o activitate obştească, în munca de prevenire a Insă, aici aproape in per­ cu totul ne,permis, condu­ mulitü i creme a^Ueapti \ to-
-II (Steaua ro- Nimic nu împiedică reali­ manenţă intrarea în bloc ca Uarii bloc ului ca on-or
vBARZA : Nick zarea acestui obiectiv. E cerea amintitei întreprin­
îrdelectiv (Mine- e... blocată de ambalaje. deri refuză orice dialog eu propriei arul am balajejţ >r să
5TIE : Adîncuri- nevoie doar de iniţiativă şi Sînt ambalaje cu care s-a locatarii pe această temă. devină u n..., vecin ( •iv«li-
.» I-II (Patria) ; dragoste de muncă. adus marfă pentru maga- numifGslîncki-se ea şi cum za.t ? !
mare (Flacăra) ;
1 Al : Cazul C.or- GH. BOJANU
eriile 1-11 (Casa
; HAŢEG : Tî-
e (Popular) ;
:cursie ciudată : ÎMBOGĂŢITUL FĂRĂ MUNCĂ pat" de la izvoarele Băciiei, fără ac­ Intr-o i din Iu na iulie a a noj 1 ui
emeia dispărută
ul tură) ; Prima ® Luni, 3 noiembrie, la sala Consiliului judeţean al NU SFIRŞEŞTE BINE te, cu apă minerală pentru care a trecut Constanţa a ieşit in oraş, in
uiiie) ; SIME- sindicatelor a avut loc o şedinţa a membrilor comisiilor ju- făcut „frăţeşte" cu Dancea suma de Petrila, cu fetiţa să servească o în­
emul pămînlu- Printr-o sentinţă a judecătoriei De­ 9 400 lei. De ce am scris „frăţeşte" gheţată. intîlnmd-o, fratele Marin a
ul iubirii — se­ deţeană şi municipală ale inginerilor şi tehnicienilor. In va, Ioan Dancea, Iosif Filimon şi O- aşa cum am scris ? Pentru că prima început s-o lovească. A lovit şi ea.
in res u 1) ; ILIA : cadrul acesteia s-a analizat activitatea desfăşurată pînă
irgătorului de in prezent în domeniul creaţiei tehnico-ştiinţifice şi a pro­ limpiu Gîrlişte au fost condamnaţi la dată Dancea a reţinut pentru sine Aşa de frăţeşte s-au păruit că in ur­
.»ă (Lumina) ; mai multe pedepse cu închisoarea 1 000 lei dîndu-l partenerului de ma loviturilor din lupta „fraternă" el
Şoimul (Munci- pagandei tehnice, stabilindu-se totodată măsurile ce se pentru infracţiuni mergînd de la de­
vor desfăşura, in primul an al noului cincinal. potlogărie 2 000, a doua oară şi-a s-a ales cu leziuni ce au necesitat
® Simbăta şi duminica, ca de fiecare dată, mulţi ti­ lapidare la neglijenţă în serviciu şi reţinut 1 400 lei dîndu-i lui Filimon 7 11 zile de îngrijiri medicale iar
neri din municipiul Deva, beneficiind de condiţiile asigu­ urmând să execute pedepsele cele 1 400, iar a treia oară i-a dat aces­ sora de 16 zile.
JOEXPRES rate de către B.T.T., au plecat în grupuri organizate pe mai grele prin obligare la muncă co- tuia 2 400 reţinînd pentru sine 1 200. Sora şi-c chemat fratele în jude­
diferite trasee turistice. Astfel, 45 de tineri de la I.M.C. recţională. Toţi trei erau încadraţi cu cată şl Instanţa de fond a hotărît,
Bircea şi-au petrecut timpul liber in mod recreativ, in fru­ muncă de gestionari sau in legătură omeneşte, ca fratele să fie amendat
tragerii próno- cu gestionarea de bunuri. Dancea şi
¡ noiembrie a.c. moasa staţiune Poiana Mărului. La Valea lui Liman şi la Gîrlişte la Cooperativa de consum O- cu 4 000 de lei pentru lovire. Sora
21. 32. 8. 5. 44. Timişoara, peste 40 de tineri din comuna Şoimuş au cu­ răştie iar Filimon —- la secţia de im- FAPTE ¡1KTUTA însă il voia pe frăţior neapărat după
-a : 39. 15, 41. noscut şi admirat vestigii istorice şi frumuseţi peisagistice, gratii şi a introdus .recurs cu această
buteliere a apei minerale de la Bă-
stiguri: 1 275 520 în timp ce alţi 60 de tineri de la i.E. Mintia şi din oraşul dia. Toţi trei au atacat sentinţa ju­ pretenţie. Fratele, care se credea ,,a-
Deva au drumeţii pe traseul Brad — Cîmpeni — Dr. Pe­ decătoriei Deva cu recurs. Cum se vede, Filimon avea partea coperit" de scuza provocării a intro­
tru Groza — Peştera Urşilor (recent electrificată şi dată leului din afacere. dus şi el recurs. Nefondaie şi unul
în circuitul turistic). După toate aparenţele, doi dintre şl celălalt. N a fost uşor nici pentru
Cu Gklişte, „treaba" s-a făcut pe
WEA: © Ieri, la amiază a avut loc, la Biblioteca judeţeană, ei, Dancea şi Filimon, au făcut-o din din două : cîte 1 750 lei de fiecare, instanţa de fond -nici pentru cea de
un simpozion închinat centenarului naşterii lui Mihail Sa- spirit de solidaritate cu al treilea pentru scoaterea fără faime din de­
doveanu. Au vorbit profesorii Gheorghe Avrămescu, Con­ căci primul nu şi-a motivat în nici recurs să rezolve cazul. 'Povestea cu
obabil pentru un fel recursul şi nici în instanţă nu pozit a 665 borcane gem de cireşe tribunalul a durat un an şi ceva. Ca
a.c. Vremea se stantin Pascu şi Dumitru Susan. Cu această ocazie a fost şi valorificarea lor prin magazinul
edă. Cerul va prezentată şi o expoziţie cu operele scriitorului şi cu lu­ s-a prezentat spre a şi-l motiva oral, să vezi cu ce-şi pierd unii timpul.
Vor cădea pre- crări despre viaţa şi activitatea maestrului. iar cel de al doilea şi l-a retras. condus de Dancea. Pînă la urmă, instanţa de recurs a
Dorăre sub for- De ce au ajuns ei, toţi trei, in ju­ Bineînţeles, pe lingă pedepsele a-
ic. Local, can- O La casa de cultură, sub patronajul Comitetului mu­ decată ? Pentru vinovăţii diferite, dar plicate, sumele incasale fără muncă decis să confirme sentinţa dată în
pă căzute vor nicipal al U.T.C. şl al gazdelor, în fiecare simbătă seara fond. Noi procese na s-au moi ivit
1
¡5 1/mp. Vînt se organizează, în colaborare cu comitetele U.T.C. din în­ o trăsătură comună tot îi unea : au fost depuse la bugetul statului.
i moderat din pofta de bani nemunciţi. Cum am între fraţi ; deocamdată, dar cine
iic şi estic, treprinderi, seri cultural-distraetive. Simbăta trecută, seara mai spus, unul era gestionar de de­ „FRAŢII" mai ştie ?
e minime vor cultural-distractivă a fost organizată de către comitetul
intre 1 şi 6 U.T.C. de la Ţesătoria de mătase, iar simbătă, 8 noiem­ pozit, celălalt -—• gestionar la secţia Constanţa Eftem şi Marin Vlşan sint
•le maxime în- de îmbuteliere a apei minerale Bo­ fraţi. Aşa de buni fraţi, îucvt s-au dat Rubrică realizată cu sprijinul
rade. Diminea- brie a.c., va fi organizată de către comitetul U.T.C. de la citei. In trei rînduri Filimon s-a „adă­ recipiec in judecată. Pentru ce ? Tribunalului judeţean
local ceaţă. I.E. Mintia. GH. GOST1AN