Page 24 - Drumul_socialismului_1980_11
P. 24
Pdq DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 155 © VINERI, 7 NOIEMBRIE 1980
Tovarăşul Nicolas Ceauşescu şi tovarăşa Corespondenţă de la ziarul
Elena Geausescu au înceout ieri o vizită’de stat în Suedia {«HflffiKIHWCKin
Sosirea ia Stockholm Primirea şefilor flOHEACC
VICTORIE IN MUNCĂ A MINERILOR
(Urmare din pag. 1.) cu însufleţire pe conducă misiunilor diplomatice
torul statului român, expri- DIN DONETK
mînd sentimentele de cal T o v a r ă ş u l Nicolae lor statelor respective, rea-
XVI-lea Gustaţ au trecut dă prietenie pentru Româ Ceauşescu, preşedintele Re firmînd dorinţa ’ acestora In întrecerea socialistă se tle renumiţii maeştri ai
1
în revistă garda’ de onoare. nia şi preşedintele ei, care, publicii Socialiste România, de a extinde şi dezvolta re pentru întîmpinarea zilei cărbunelui A. D. Folişciuk,
Fanfara militară a intonat prin politica promovată, şi tovarăşa Elena Ceauşescu laţiile de prietenie şi cola de 7 Noiembrie şi a Con de la mina. „Trudovskaia“,
Imnurile de stat ale Româ şi-a cîştigat simpatia şi a- au primit, joi după-amiază, borare dintre România şi gresului al XXVI-lca al Eroul Muncii Socialiste
niei şi Suediei. la Palatul regal din Stock ţările lor. I\C.U.S„ o mare victorie A. A. Asiutcenko, de la mi
înalţii oaspeţi români, în precierea generală dobîn- holm, în Sala Coloanelor, P r e ş e d i n t e l e Nicolae de muncă au repurtat, mi na „Soţialisticcskii Don-
soţiţi de Maiestăţile Lor, dind prieteni în lumea în pe şefii misiunilor diploma Ceauşescu a mulţumit şi a nerii dc la centrala indus bass“, V. N. Pihterev, de la
Regele şi Regina, se în treagă. tice acreditaţi în capita rugat pe ambasadori să trială „Doneţkugoli“. Ei au mina „Abakumov“, A. E.
dreaptă spre apartamentul Primirea călduroasă fă la Suediei, împreună cu transmită salutul' său şi scos la suprafaţă ultimele Nikolaev, de Ia mina-coor-
rezervat pentru oaspeţi, un cută solilor poporului ro soţiile. cele mai bune urări şefilor tone de cărbune în contul donatoare „Oktiabriscoe“,
de sînt întîmpinaţi de mem mân a exprimat, simplu şi Ambasadorii au transmis, statelor şi guvernelor lor, celui de-al zecelea cincinal. care au depăşit considera
brii familiei regale. direct dorinţa de mai bu cu acest prilej, tovarăşului iar popoarelor respective Acest succes al minerilor bil, cu mii de tone, sarci
Pe întregul traseu stră nă cunoaştere şi apropiere Nicolae Ceauşescu un sa noi succese în dezvoltarea este rezultatul rodnicei nile dc plani
bătut, ca şi în jurul Pala reciprocă, de lărgire a bu lut cordial din partea şefi- economico-socială. munci organizatorice' şi po Gea mai consistentă con
tului regal, cetăţenii capi nelor relaţii de prietenie şi litice a organizaţiilor de tribuţie Ia succesul comun
talei suedeze au aplaudat colaborare româno-suedeze. La muzeul Palatului regal ! partid şi sindicat, al măsu au adus-o colectivele de
rilor privind concentrarea mineri dc Ia minele „Bu-
Conferirea unor înalte Socialiste România, toVară- . interesante şi fapte de ero producţiei de cărbune, in tovka-Doneţkaia“,. „Soţialis-
Republicii.
muzeu,
momente
evocînd
Preşedintele
„Lidiev-
Donbass“,
ticcskii
troducerea tehnicii noi prin
şui Nicolae Ceauşescu, şi ism din istoria Suediei, gra mecanizarea şi automatiza ka»% „Celiuskinţev“, „Kui-
distincţii suedeze tovarăşa de Elena Ceauşescu, maeştrilor de iscusinţă al rea proceselor care cer un c o o r d o n a t o a r e „Oktia-
bîşevscoe“' şi de la mina-
dul
înalt
Maiestăţile
însoţiţi
Lor
marc volum de muncă. A-
vremii,
probe
şi româneşti Regale Cari al XVI-lea ale legăturilor de prietenie cum minerii extrag cărbu briseoc".
Gustaf şi Regina Silvia, au
ne din 51 de abataje fron
Pe- ansamblu, centrala in
vizitat, joi după-amiază, existente de-a lungul seco tale mecanizate; dustrială „Doneţkugoli“ a
muzeul din cadrul Palatu lelor, între Ţările române şi. în lupta pentru utiliza livrat diferiţilor consuma
Joi la prînz, la Palatul ferită Marea Cruce a Ordi lui regal. Suedia. rea eficientă a tehnicii ex tori mai mult de
regal din Stockholm a a- nului Regal Steaua Polară Au participat tovarăşii La sfîrşitul vizitei, pre tractive, minerii îşi potri Iioane tone- cărbune,
vut loc ceremonia conferi tovarăşei Elena Ceauşescu. Gheorghe Oprea, Ştefan şedintele Nicolae Ceauşescu vesc pasul după brigăzile care suplimentar faţă de
rii unor înalte distincţii P r e ş e d i n t e l e Nicolae Andrei, alte persoane ofi şi tovarăşa Elena Ceauşescu complexe fruntaşe, condu- pian, 4,2 milioane tone.
suedeze şi româneşti. Ceauşescu a înmînat Ma ciale române. au semnat în Cartea de o-
Maiestatea Sa Regele iestăţii Sale Cari al XVI- T o v a r ă ş u l Nicolae noare a muzeului. Au sem
Cari al XVI-lea Gustai a lea Gustaf înaltul Ordin Ceauşescu şi tovarăşa Elena nat, de asemenea, în Car
conferit preşedintelui Re „Steaua Republicii Socia Ceauşescu au avut cuvinte tea de onoare Maiestatea, fe ţi;, 'iW, i.
publicii Socialiste România, liste România“ clasa I şi de apreciere la adresa bo Sa Regele Cari al XVI-lea V-Í: : >Í * i. . > îţi«'»»V ¡
gatelor colecţii existente în Gustaf şi Regina Silvia.
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, Maiestăţii Sale Regina Sil * >y '- y - e.-*..'» ?
Ordinul Regal Seraphim. via Ordinul „23 August“ Dineu
De asemenea, a fost con clasa I. ■< ir : - — _ - • .¿m
Maiestatea Sa Regele Cari s-a desfăşurat într-o atmos
Dejun na Silvia au oferit, joi feră de cordialitate, pre ISg
al XVI-lea Gustaf şi Regi
seara, la Palatul regal, un şedintele Nicolae Ceauşescu *<4
Sa
şi
Maiestatea
al
Cari
T o v a r ă ş u l Nicolae lea Gustaf şi Regina Silvia, dineu oficial în onoarea XVI-lea Gustaf au rostit
Ceauşescu, preşedintele Re în cadrul unui dejun, ca preşedintelui Republicii So toasturi.
publicii Socialiste România, re s-a desfăşurat într-o at cialiste România, tovarăşul
şi tovarăşa Elena Ceauşescu. Nicolae Ceauşescu, şi a to Au fost intonate imnuri
s-au reîntîlnit, joi, cu mosferă de caldă cordiali varăşei Elena Ceauşescu. le de stat ale României şi
Maiestatea Sa Cari al XVI- tate. în timpul dineului, care Suediei.
Rezultatele finale ’ gg La Belgrad s-au in- ţiei preşedintelui Anwar E!_
ţ cheiat lucrările celei de-a Sadat — potrivit căreia E-
ale alegerilor ţ 1-3-a Conferinţe a organis- giptul consideră luna ianua
? melor oficiale de turism din rie convenabilă pentru or
din S. U. A. I ţările' balcanice. Protocolul ganizarea întîlni'rii egiptea-
^ semnat In cadrul acestei nerale de la A octombrie, no-americano-israeliană la
j conferinţe prevede măsuri a depus, joi, jurământul in nivel înalt.
WASHINGTON 6 (Ager-
presj. — Potrivit rezultate i pentru intensificarea schim- faţa preşedintelui Bundesta-
burilor şi colaborării- turis- gului, . Richard Stuecklen. |§ Malăyezia intenţionea EXPOZIŢII DE ARTA LA SATE
lor finale ale alegerilor ţ tice dintre cele cinci ţări Cabinetul este alcătuit din ză să introducă intr-un vii
prezidenţiale Ronald Rea ^ participante, 16 membri şi a rămas, in tor apropiat restricţii severe In acest an, Muzeul re lile dc expoziţie ale locali
1
gan, candidatul Partidului t Din partea română pro- linii generale, neschimbat la exportul unor materii gional de artă din Doocţk tăţilor Manuilovo, Prelest-
Republican a obţinut 51 la / tocolul a fost semnat de faţă de precedentul guvern. prime, pentru a încuraja ! a organizat în casele de noe, Kuibîşevo şi Eîizave-
sută din sufragii şi va dis ţ Ion Tudar, prim adjunct al Sg Vicepremierul şi mi dezvoltarea industriei prelu cultură săteşti şi în clu tovka.
pune de 489 de mari elec ( ministrului turismului şi nistrul egiptean al afaceri crătoare naţionale — a de buri 26 de expoziţii volan Cu lucrările pictorilor
[ sportului. clarat, in cadrul unei con te cu lucrări originale de
tori. Candidatul Partidului lor externe, Kamal Hassan clasici, maeştrilor naţionali
Democrat, Jimmy Carter, a ! ISţ Noul cabinet condus Aii, a declarat că a notifi ferinţe de presă, vicepre- artă plastică. şi străini contemporani au
obţinut 41 la sută din su J de cancelarul federal Helmut cat ambasadorului. S.U.A. mierul şi ministrul comerţu Filiale ale importantului făcut cunoştinţă, pînă acum
fragii şl va dispune de 49 Schmidt, alcătuit în urma la Cairo, Alfred ' Atherton, lui: şi industriei, Mbihathirv ! ! tezaur artistic al creaţiei mai bine dc 50'000 de lo
;
i alegerilor parlamentare ge textul integral al declara bin Mahamad. doncţkicnc au devenit să cuitori ai satelor..
de mari electori, lui John
Anderson, candidat inde JUBILEUL UZINEI COCSOCHÍMICE
pendent, i-au revenit 7 la. împotriva reînvierii fascismului
sută din sufragii şi nici un DIN JDÂNK' t,/
elector.
Faţă de neliniştea creată zolvarea miliţiilor particu duale şi colective“. O altă
Alegerile pentru reînnoi de revigorarea mişcărilor lare*“ (unităţi neofasciste organizaţie- — „Prietenii, o- Cu 45 dc ani în urmă, în munistă.. în afără de cocs,
rea unei treimi a compo cu caracter fascist şi rasist, n.r.j. Ea reclamă, de ase pozanţilor politici“, „salută octombrie- 1935, Uzina coc- aici se realizează şt produ
nenţei Senatului s-au sol se multiplică reacţiile ce menea, un proiect de lege, hotărîrea fermă, a poporului sochimică din Jdanov a dat se pentru, chimie, construc
vin din partea organizaţii existent deja, care condam belgian şi, mai ales,, a ti primele tone de cocs, pen ţii şi agricultură,, care se
dat cu preluarea majorită
lor democratice din Belgia, nă pe cei ce, prin decla neretului de a lupta împo tru industria metalurgică. exportă în. 25- de ţări.
ţii de către Partidul Repu Această uzină este una. din Muncitorii cocsochimici
în acest sens Federaţia din raţii sau în scris, lezează triva reînvierii fascismului“
blican. In acelaşi timp, Ca Liege a P.C. Belgian a pu şi „se declară gata să ia primele întreprinderi care au. îniîmpinat aniversarea
mera inferioară a Congre blicat un comunicat în ca DIN PRESA STRĂINĂ parte la orice acţiune de s-a realizat în întregime — întreprinderii lor în atmos
sului S.U.A. va fi alcătui re se subliniază că „propa luptă pentru, libertate; de proiectată şi. construită — fera de- largă aliniere Ia
ganda şi atentatele fascis şomerii, străinii, femeile... mocraţie şi pace“. de către specialişti, munci întrecerea socialistă în cin
tă, din 253 de democraţi şi tori şi ingineri sovietici. stea celui, de-al XXVI-Iea
te se dezvoltă pe fondul încurajînd astfel resuscita Aceste poziţii exprimate
192 de republicani. în legă crizei şi servesc intereselor rea neofascismului. Aduna de poporul belgian şi-au Mai bine' de 120 milioa Congres al P.C.U.S. Sarci
tură cu aceasta, agenţia marelui capital şi transna rea pentru pace din Liege găsit expresie în. marea ne tone de cocs a dat uzina, nile de producţie s-au în
UPI menţionează că este ţionalelor, care- vor să im constată că „terorismul îm demonstraţie’ populară de in aceşti ani,, din care 20 deplinit cu succes la toţi
pună pe căi autoritare o potriva evreilor, a munci la 20 octombrie, cînd pe de milioane tone au fost indicatorii. Se remarcă in
pentru prima dată în ulti
politică de regresiune so torilor străini şi organiza străzile BruxelTes-uIui, pes produse în cel de-al zece mod d’eoscbit principala
mii 26 de ani cînd Senatul cială“. La rîndul său, Fe ţiilor progresiste’ vizează, să te 100 000 de persoane au lea cincinal.. La 28 aprilie secţie a uzinei — de cocs
şi Camera Reprezentanţilor deraţia tineretului belgian lezeze instituţiile: ţării şi exprimat un „Nu“ masiv 1961, colectivului uzinei i-a — pe care- o conduce M. L
sînt controlate de partide a cerut „aplicarea imedia deschid calea represiunii şi fascismului şi rasismului. fost conferit titlul de în Babanskii, decorat cu Ordi
diferite. tă a legilor care permit di limitării libertăţilor indivi (Din „Le Drapeau Rouge“) treprindere de muncă co nul Lenin.
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Ciodei, Tiberiu Istrate (redactor şef), Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Vasile Pâţan, Nicolae Tircob
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: Abonamentele se fac Ia. oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii voluntari »
2700 DevaV str. Dr. Petru Groza nr. 35. Telefoane : 11275, 11585, 12157, 2070» din întreprinderi şi instituţii.
TIPARUL : Tipografia Deva, str. 23 August nr. 257. Costul unui abonament: 24? lei (pa 3> luni), 48 Iei (pe 6 luni); 96 lei’, (un an)>
\