Page 25 - Drumul_socialismului_1980_11
P. 25
Convorbiri oficiale
Vineri, 7 noiembrie, la de destindere şi pace baza tuielilor militare şi a înar
preşedinţia Consiliului de tă pe respectul în relaţiile mărilor, de dezarmare, şi
Miniştri al Suediei au avut dintre state a principiilor în primul rînd, de dezar
loc convorbiri oficiale în independenţei şi suverani mare nucleară.
tre preşedintele Republicii tăţii naţionale, neamestecu De ambele părţi s-a evi
Socialiste România, tovară lui în treburile interne, e- denţiat necesitatea partici
şul Nicolae Ceauşescu, şi galităţii în drepturi şi a- pării pe bază de egalita
primul ministru al Suediei, vantajului reciproc, nere- te a tuturor statelor, indi
Thorbjoern Faelldin. curgerea la forţă şi la a- ferent de mărimea lor, la
în prima parte a convor meninţarea cu forţa, a rezolvarea marilor proble
birilor, — consacrată exa dreptului fiecărui popor de me ale lumii contempora
minării unor probleme ale a-şi hotărî de sine stătător ne, precum şi importanţa
actualităţii politice interna propria sa cale de dezvol întăririi rolului O.N.U. în
ţionale — s-a exprimat în tare. soluţionarea lor în promo
grijorarea in legătură cu Examinîndu-se situaţia varea spiritului păcii, des
tensiunea din viaţa inter din Europa s-a exprimat tinderii şi cooperării între
naţională ca urmare a acu voinţa României şi Suediei toate statele. după-amiezii,
cursul
în
Anul XXXII, nr. 7 156 S1MBÄTÄ, 8 NOIEMBRIE 1980 4 pagini — 30 bani mulării unor probleme de a-şi aduce contribuţia s-a făcut un larg schimb
complexe, nesoluţionate în la buna desfăşurare a reu
că, ale agravării crizei eco niunii de la Madrid, care de păreri privind dezvolta
nomice, a crizei energiei şi este chemată să dea un nou rea colaborării româno-sue-
îndeosebi a petrolului, fa impuls traducerii în viaţă, deze pe plan bilateral, au
ţă de existenţa unor focare ca un tot unitar, a Actului fost examinate o serie de
de conflict şi război şi apa final de la Helsinki, cu căi şi posibilităţi de a con
riţia altora noi, a intensi privire la edificarea unui feri dimensiuni şi mai largi
ficării politicii de consoli sistem real de securitate şi atît schimburilor economi
dare şi reîmpărţire a sfe cooperare pe continentul ce, cit şi cooperării în pro
Recomandarea dată de to orientări, dată de secreta cienţa activităţii produc relor de influenţă, ceea ce nostru, să pună bazele or ducţie, inclusiv pe terţe
varăşul Nicolae Ceauşescu, rul general al partidului, la tive. pune în pericol pacea, secu ganizării unei conferinţe pieţe.
secretarul general al parti fiecare mină şi realizările — Ce colective miniere ritatea şi independenţa po pentru dezangajare milita Au fost evidenţiate, da
dului, ca întreg personalul concrete obţinute, ing. Iu materializează mai bine a- poarelor. De comun acord ră şi de dezarmare în Eu asemenea, posibilităţile ca
TESA din unităţile econo lian Costescu, director teh- ceastă măsură ? s-a evidenţiat faptul că a- ropa. S-a subliniat necesi re există în domeniu! cola
mice să lucreze o /.i pe săp- — Aproape toate. O ex ceastă situaţie impune in tatea unor eforturi susţinu borării şi cooperării tehni-
lămînă efectiv în producţie perienţă mai solidă au a- tensificarea eforturilor tu te, atît pe plan european, co-ştiinţifice.
se materializează cu suc Cadrele cumulat minele Lupeni, A- turor statelor pentru opri cit şi mondial, pentru adop Convorbirile s-au desfă
ces in minele din Valea tehnico-inginere.şti ninoasa, Vulcan, Lonea, Pe- rea agravării climatului in tarea de măsuri concrete şurat într-o atmosferă prie
Jiului. .ţii personalul trila, Paroşeni. Cu ceva ternaţional, pentru relua de oprire a cursei înarmă tenească, de stimă' şi înţe
— In toate cele zece în tehnico-adininistrativ mai multă insistenţă se ac rea şi continuarea politicii rilor, de reducere a chel legere reciprocă.
treprinderi miniere, măsu din minele ţionează parcă la I.M. Lo
ra a fost bine primită — nea. Lonea, discutăm cu Dejun la primăria oraşului Stockholm
La
ne spune ing. Nicolae Ha- din Valea Jiului
neş, secretar al Comitetu secretarul comitetului de în onoarea preşedintelui Dejunul oferit în onoa La propunerea preşedin
lui municipal de partid Pe nic al Combinatului minier partid pe întreprindere — Nicolae Ceauşescu şi a to rea înalţilor oaspeţi români telui Consiliului municipal,
troşani. Cum se aplică ea ? Valea Jiului, a ţinut să Andrei Colda, cu Petru Va- varăşei Elena Ceauşescu, are loc in cea mai impor s-a toastat in sănătatea şi
Cad rele teh ni co- i n gi nereş ti precizeze : siu, şeful biroului personal, preşedintele Consiliului mu- tantă şi fastuoasă sală de in onoarea preşedintelui
coboară în abataje, mun — Aproape 500 de cadre, şi cu ing. Eugen Stănescu n i ci pal i tft ţi i Stockhol m, recepţii a primăriei, „Sala Nicolae Ceauşescu şi a to
cind alături de mineri, la majoritatea cu înaltă cali — şeful biroului programa Rutger Palme, a oferit, vi aurită". varăşei Elena Ceauşescu.
cărbune, iar personalul ad ficare, ies din birouri în- rea şi urmărirea producţiei. neri, 7 noiembrie, la pri Este de faţă primul mi Cei ■ prezenţi au toastat,
ministrativ, funcţionăresc tr-o zi din săptămînă, aju- Aflăm că aici inginerii şi măria oraşului Stockholm, nistru al Suediei, Thorb de asemenea, în sănătatea
lucrează în depozite, sor tînd efectiv la realizarea tehnicienii silit repartizaţi, un dejun. La sosire, distin joern Faelldin, alţi membri şi în onoarea Maiestăţilor
tind şi pregătind materia producţiei de cărbune. Este pe brigăzi, fiecare primind şii oaspeţi români au fost ai guvernului. Lor Regele Cari al XVI-lea
lul lemnos necesar în acti o forţă de muncă aprecia sarcini concrete, lucrări salutaţi cu deosebită cor Sini prezente persoanele Gustaf şi Regina Silvia.
vitatea din subteran. S-a a- bilă care, bine organizată concrete de executat : să oficiale române care înso Au fost intonate imnuri
cumulat deja o bună expe şi condusă, în abataje sau apropie materialul de front, dialitate, cu multă conside ţesc pe preşedintele Nicolae le de stat ale Republicii
rienţă, iar rezultatele obţi la alte importante lucrări să plaseze şi să perforeze raţie, de preşedintele Con Ceauşescu în această vizi Socialiste România şi Sue
de
alte
nute sînt evidente. de la suprafaţă, îşi poate găuri pentru puşcare, să siliului municipal, municipali tă, oficialităţi suedeze. diei.
evacueze cărbunele etc. A-
ale
oficialităţi
Detaliind modalităţile de pune în valoare pregătirea vînd astfel o legătură di tăţii.
aplicare a acestei preţioase profesională, sporind efi rectă cu producţia, perso P r e ş e d i n t e l e Nicolae Speciaco de gaia
nalul tehnico-ingineresc de Ceauşescu şi tovarăşa Elena
la mina Lonea a contribuit Ceauşescu au fost conduşi
la realizarea unui studiu apoi de Maiestatea Sa Re Vineri seara, în onoa a oferit un spectacol de
privind plasarea posturilor rea tovarăşului Nicolae gală la Opera regală din
gele Cari a XVI-lea Gus Ceauşescu, preşedintele Re Stockholm.
tat' şi Regina Silvia prin Spectacolul a cuprins ce
SABIN CER3U publicii Socialiste România,
încăperile impresionantei lebrul balet „Romeo şi Ju-
clădiri a primăriei Stock- Şi a tovarăşei Elena lieta“ în interpretarea unor
(Continuare in pag. a 2-a) holmului. Ceauşescu, guvernul suedez actori suedezi de prestigiu.
Averea obştii — averea noastră
„RESURSELE JUDEŢULUI
SLUJBA EUER6IEI“
U.U.M.R. Crişcior, sectorul bobiiiaj. Echipa de bobinatori Se dă asaltul pentru în INDIFERENŢĂ
condusă de comunistul Xosif Nieoară execută bobine pentru Pentru înfăptuirea indicaţiilor secretarului general al
se parato r electromakn etic. cheierea cu bune rezultate PĂGUBITOARE Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socia
a ultimului trimestru al a- liste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la Congresul
nului, a întregului an © La I.L. Chişcădaga-De- al ll-lea al consiliilor populare, Comitelui executiv al Con
î E CONTRACTĂRI. Ţăranii 1 1980 şi a cincinalului. în va, unitate care de la înce siliului popular al judeţului Hunedoara adresează munci
*9 cu gospodării individuale din ' toate întreprinderile, pe puturile activităţii sale se torilor, tehnicienilor, inginerilor, tuturor cetăţenilor judeţu
contractat
\ comuna Ribiţa au 1981, piuă * | şantiere, în unităţile de confruntă cu carenţe de or lui, CHEMAREA să-şi aducă contribuţia la realizarea pro
stalul,
pentru
cu
* transporturi şl telecomuni ganizare, ordine şi discipli gramului de valorificare a resurselor materiale şi natu
in prezent, 30 de porci, 550 ' caţii, în celelalte sectoare nă, înregistrînd constant
! bl de lapte şi 35 capete de I ' de activitate se depun efor restanţe la îndeplinirea sar rale, pentru dezvoltarea bazei energetice a judeţului.
care
cei
Intre
tineret
bovin.
* a MASA ROTUNDA. La sec. au livrat anual fondului cen- J Aşteptăm propuneri şi soluţii tehnice de folosire a
ţia de industrializare a lem trailzat al statului produse | turi stăruitoare pentru ca cinilor de plan, stă nefo potenţialului hidroenergetic, a energiei solare şi eoliene,
i nului din cadrul U.F.E.T. O- agroalimentare amintim pe * în aceste ultime luni ale a- losită de circa 3 ani o au- a biogazului şi a altor resurse pentru amenajarea unor
râştie a avut loc miercuri, Gheorghe David, Avram Raţ, J nului să se înregistreze rea tostropitoare, în valoare de microcentrale electrice.
i 5 noiembrie, o masă rotun loan David, Dumitru Vizitiu. | lizări deosebite, să se asi peste 400 000 lei. datorită
dă cu tema : „Metode şi pro
cedee specifice fabricii, pen g NOI CIŞTIGURI. Ia tra- J gure îndeplinirea prevede lipsei pieselor de schimb Propunerile şi soluţiile dumneavoastră vor fi trimise la
tru aplicarea noului meca gerea la sorţi, pe trimestrul j rilor de plan anuale şi pre necesare. Un utilaj similar, adresa : Consiliul popular al judeţului Hunedoara, B-dul
I nism economico-l'i nu n clar". UI al anului, pentru librete- ’ Dr. Petru Croza nr. 35, Deva — 2700.
* gătirea planului pe anul şi valorînd 167 450 lei, se a-
Masa rotundă, la care au le C.E.C. cu ciştiguri bi au- ' flă de luni de zile în re
1 participat conducători de for toturismo, încă 35 titulari de ! cincinalul viitor. în unele paus din aceeaşi cauză. Ia
malii de lucru, cadre tehni- librete din judeţul nostru au ’ întreprinderi, însă, pe une
co-inginereşti, muncitori, a ieşit cîştigători. Acest fapt J le şantiere, se petrec situa tă cum se imobilizează im
! fost susţinulă de economistul dovedeşte, o dată în plus, efi- | ţii care relevă o slabă or portante fonduri fixe, căro
raritatea
acestui
instrument
*
■» Dieu Tiberiu, ing. Liviu Fri- de economisire. ra nu ne străduim să le
căjan şi prof. Domnica Lives- ganizare şi coordonare a
! cu. S-au purtat cu acest pri activităţii, o minimă exi găsim întrebuinţare.
S
« lej discuţii interesante şi au clinica CONSULTAŢII. La Poli- ' ' genţă faţă de muncă in ge © Mari valori materiale
de
stomatologie
pen-
fost făcute numeroase propu tru adulţi, din Hunedoara, | — patru autoîncărcătoare,
I neri privind rentabilitatea şi zilnic este o mare afluenţă * neral şi faţă de efectele ei,
* creşterea eficienţei economi de pacienţi. La serviciul de j faţă de bunurile încredin însumînd circa 1,5 milioa
ce a unităţii. urgenţe, de zi şi de noapte j ne lei, o pompă de betoa
I (unde au priorităţi cei cu ' ţate spre folosire şi admi ne în valoare de 405 000 lei.
SH „STUDIOUL DIRIJORU dureri acute), se rezolvă bl ' nistrare. Se manifestă ade două malaxoare auto — nu
LUI“, la care participă toţi sea toleranţă excesivă şi pe
1 profesorii de muzică din ju medie 110—120 de cazuri, iar I sînt utilizate de ani de zile,
in cele 8 cabinete cu lucrări '
** deţ, se va desfăşura dumini de protezare şi tratamente, ' alocuri chiar indiferenţă grevînd zestrea materială a
faţă de gospodărirea valo
\ că dimineaţa, de la orele 9, in jur dc 130. Tot la această I rilor materiale, atitudini de Staţiei de utilaj şi tran
se
lucrări
execută
unitate
în sala mică a Casei de cul
de
tură Deva. Compozitorii Du tehnică dentară şi radiologie. ' frustrare a avutului ob sport din cadrul T.C. Deva,
dar nimeni nu se gîndeşte
D.
Nea-
1 mitru Radu Botez, Mircea Vinicius ştesc.
gu,
Palady,
>
Grefiens, Constantin Arvinte Iată cîteva situaţii care GHEORGHE BOGDĂNESCU
! şi Gcorge Derioţeanu vor trebuie să dea de gîndit or căpitan de miliţie Vrscoza Lupeni — secţia a Ul-a răsucit. Muncitoarea Tu-
* prezenta, in primă audiţie, ganelor de conducere şi de DUMITRU GHEONEA dora Andrei lucrează in aceeaşi secţie de 21 de ani, timp
peste 30 de piese corale. în care mereu s-a Înscris printre fruntaşe.
9 resort din domeniile res
pective : (Continuare în pag. o 2-a) Foto : VIRGIL ONOIU
