Page 26 - Drumul_socialismului_1980_11

P<tg ¿ DRUMUL SOCIALISMULUI NR

0 zi pe săptâmînâ— Averea obstii-averea noastră în Consiliul unic agroinduslriai Brad

eîecisv In producţie (Urmare din pag. tj 7 DIN OGRADA Ieşi pregătirile de iarnă sfnt
CU DE TOATE, 9,00 Curs
(Urmate din pag. 1) prea uşor, iau cunoştinţă FURAM şi noi încheiate, asigurarea zootehniei sa 9.20 Curs
„pe viu“ de o serie de ne­ să le găsească o adresă, să CE SE POATE... 9,40 Telec
ajunsuri în aprovizionarea, le definească soarta. rc)
în abataje, respectarea pro­ în funcţionarea utilajelor şi J 1,45 Cu s
gliun
gramului ciclic întocmit de instalaţiilor moderne cu ...şi uite-aşa, Mihai Bozică. furaje nu este corespunzătoare 12.05 Conc<
conducerea unităţii, instrui­ care lucrăm şi ne pot a- o Acelaşi lucru se întâm­ de la Şantierul Lupeni din 13.00 Moza
rea şi perfecţionarea pregă­ juta eficient. plă cu şapte vibratoare de cadrul T.C.I. Braşov, a ta­ Ce mai, vreme de iar­ foarte mult, s-au făcut nu­ tic-sr
tirii orofesionale a mineri­ Din discuţiile purtate am adîneime, din import, 30 tonat terenul şi a sustras nă 1 Răcirea bruscă a vre­ meroase reamenajări. Nu­ 18,35 Săpti
planşee de diferite dimen­
lor care exploatează com­ reţinut că la I.M. Lonea se siuni, trei chesoane şi cinci scule în valoare de circa mii însă nu a prins chiar mai Ia C.A.P. Ribiţa, de 18.50 1001
700 lei, gîndind că nu-i pa­
plexe mecanizate de mare conturează o experienţă bu­ grinzi de beton aflate în gubă prea mare şi că n-o pe picior greşit sectoarele exemplu, a fost reamena- 19.00 Tclej
productivitate. nă în privinţa lucrului e- inventarul Şantierului nr. să-l vadă nimeni. Ghinio­ zootehnice din raza Consi­ jat un grajd. Dintr-unul 19,25 Căiăt
— Coborînd o zi pe săp- fectiv în producţie o zi pe 5 Orăştie, din cadrul T.C. nul lui că a fost văzut şi liului unic agroindustrial vechi, prin redimensiona- 19.50 Telec
tămină în abataj şi lucrînd săptămînă ai personalului Deva. Oare să nu mai fie chiar prins... de cine nu se Brad. Toate grajdurile uni­ re, s-au creat spaţii pen­ 20.30 Film
daţi
umăr la umăr cu minerii tehnico-ingineresc şi TESA. bune, să nu mai fie nece­ aştepta. tăţilor agricole, după afir­ tru o crescătorie de viţei episo
— ne spunea subinginerul Aici s-a luat şi o altă mă­ sare undeva, cuiva ? 1 maţia medicului şef al con­ şi un profilactoriu. Coope­ 21.20 Varii
losif Goboş —, punem di­ sură : ca celor 50 de subin- La fel a păţit şi Traian siliului, Petru Cealma, sînt ratorii de la Ţebea au be­ 22.05 Telcj
rect în practică ceea ce am gineri, tehnicieni şi ingi­ ® Datorită schimbării u- Marian, de la Şantierul 4 puse la punct conform noi­ tonat două grajduri, au 22.30 No ci
învăţat în institut, ne dăm neri care nu lucrează efec­ nor soluţii de exploatare, la Lupeni din cadrul I.C.M.M. lor indicaţii, care vizează construit platforme de gu­
mai bine seama de impor­ tiv în producţie să 11 se E.M. Deva „staţionează“ de Petroşani, care a „adunat“ desfăşurarea în cele mai noi şi au amenajat căile de
şi „scos“ de pe şantier, în
tanţa şi utilitatea muncii încredinţe/e un abataj fron­ ani de zile două guri de interes personal, plat- bune condiţii a activităţii acces şi padocurile. Desi­ IRA
minerului, le cunoaştem tal cu susţinere individuală rostogol, livrate în urmă cu bandă în valoare de aproa­ în aceste sectoare, adăpos- gur', dintre toate acestea, se
problemele cu care se con­ în cadrul sectorului III. A- şapte ani de E.M. Filipeştii pe 1000 lei. A fost prins şi tirea în mod corespunză­ detaşează net C.A.P. Brad, BUCUR
fruntă în abataj şi inter­ ceştia lucrează de o săptă­ de Pădure, un transforma­ el şi pus la... lumina ade­ tor a înfregului efectiv de al cărui sector zootehnic dioprogr-i
venim cu mai multă com­ mînă în brigada comunis­ tor de 15/6 kV şi patru de vărului. animale. Totuşi, re '»tă a- constituie un model de or­ Riuliojuriî
petenţă pentru rezolvarea tului losif Bucur, care are 15/0,4 kV —, a căror soar­ firmaţie mai sun şi u- presei; 8.
tliilor; fl,C
io • in cursul săptămînii. pe un schimb doar unu-doi tă se lasă prea mult ho- Alţi afacerişti au gîndit nele excepţii, e adevărat, ganizare. Fiindcă sîntem tot 9.05 Audi
iceleaşi aprecieri le-au mineri, ceilalţi fiind cadre tărîtă şi destinată. că pot scoate bani nemun- nu mari. De pildă, la C.A.P. la capitolul construcţii, mai nitS — S
avut şi inginerul Loy An­ tehnico-inginereşti, reparti­ Sini; doar cîteva situaţii ciţi din... ciment, alte ma­ Zdrapţi, brigada Crişcior, putem consemna construi­ de ştiri;
rară
radi
drei şi tehnicianul Gheor- zate pe toate schimburile. din multele existente in în­ teriale, din pontaje fictive. grajdul nu este betonat în rea pînă acum a 17 fînare. jocuri po
ghe Scheff, care ne-au vor­ Se scontează pe producti­ treprinderi şi pe şantiere Autori : Dumitru Babuc, întregime ; saivanul de la Se evită astfel pierderea tin de şti
bit cu mulţumire despre vităţi şi pr clucţii ridicate din judeţ, de indiferenţă muncitor la balastiera Său- C.A.P. Cărăstău nu este cu­ finului prin depozitare, de­ tura]; 11.
S
Barbra
faptul că acum se simt mai — la nivelul celor mai bu­ leşti, a furat materiale în răţat şi dezinfectat, mai precierea unor importante vanpremi»
mult implicaţi în realiza­ ne brigăzi. Şi frică o holă- faţă de bunuri materiale valoare de aproape 5 000 poate suporta încă. mici re­ cantităţi de fin, care în Buletin <1
pe care statul ni le-a în­
comoara
rea producţiei de cărbune. rîre demnă de apreciat credinţat să lucrăm cu ele, lei ; maiştrii Ion Chira şi paraţii. Apoi, la C.A.P. Ţe- 12,45 Melc
— Adevărul acesta este luată de comitetul de partid Ioan Petria, de la I.M.C. condiţiile anterioare era ’V ia 1
aşa cum l-a caracterizat to­ al întreprinderii : toţi acti­ să le gospodărim, să le în­ Bîrcea-Deva, au întocmit bea, deşi este curăţat sai­ supus intemperiilor. *TL ClU
treţinem. După cum se ştie,
varăşul Nicolae Ceauşescu viştii din cadrul întreprin­ există hotăriri ferme ca pontaje fictive pentru une­ vanul, nu este transportat Pe cît de bine se stă în şuii; 1G,1
18.00 Orc
— aprecia şeful de brigadă derii, secretarii comitetelor mijloacele tehnice defecte le lucrări ce se executau gunoiul. La fel şi la C.A.P. ceea ce priveşte pregătirile hanul cu
loau Cojocari u : unele ca­ de partid şi U.T.C., preşe­ sau care nu mai sînt nece­ în cadrul secţiei a Il-a, în- Rişca. Tot la această uni­ de iarnă, pe atît de rău se Vicovean-
dre tehnico-inginereşti şi dintele comitetului sindica­ sare în unele unităţi să fie suşindu-şi aproape 9 000 lei; tate s-a betonat un grajd, prezintă asigurarea bazei şi violo
personalul TESA manipu­ tului, directorul clubului reparate şi repuse in func­ Mihai Golda şi Dan Vic­ dar nu sînt finalizate plat­ furajere. Pe întregul con­ Ţitruş; 2
nia; 20,4t
lează încă multe hîrtîl, aşa muncitoresc au fost repar­ ţiune ori redistribuite altor tor, de la Sectorul din Brad formele de gunoi. Am spus, siliu finul a fost asigurat 22.00 Rad
ca este foarte bine ca o da­ tizaţi pe schimburi, să e- întreprinderi, pe alte şan­ al O.G.A. Deva, au furat excepţii mai sînt, dar acti­ doar în proporţie de 83 la de dans (
ştiri;
tă pe săplămînă să fie lin­ fectyeze şi ei o zi pe saptă- tiere, in alte activităţi. Că ciment de 1 650 lei. Prinşi sută. Deficitul mare, însă, muzical
gi noi în abataje, să îmbi­ mînă în acest abataj. în flagrant delict de orga­ vitatea desfăşurată, înce- se constată la grosiere (asi­ O T1M
ne cunoştinţele lor teore­ Iată preocupări, acţiuni, se acţionează lent în acest pînd din primăvară, pentru tualitatea
tice cu experienţa noastră măsuri demne de laudă şi sens, că se manifestă indo­ nele de stat, au dat soco­ punerea la punct a sectoa­ gurate doar în proporţie de cu-i din
program
practică şi astfel împreună, dp preluat la nivelul tutu­ lenţă şi lipsă de răspundere teală pentru faptele lor. relor zootehnice merită să 60 la sută), şi la suculente Iară ron
să scoatem mai mult căr­ ror întreprinderilor minie­ din partea unor factori de Iată cazuri evidente de fie evidenţiată. S-a extins (50 la sută). Şi tot din par­ muzical
bune. Inginerii şi tehnicie­ re din Valea Jiului. Si nu conducere, faptele redate abuz şi furt, de însuşire a mulsul mecanic. Fiecare ti­ tea dr. Cealma am primit 20,30—21,:
nor : „D
nii care lucrează la birou numai în întreprinderile I aici confirmă. Sînt ncccsa- unor bunuri din avuţia na­ ni tale, mai puţin C.A.P. Să- asigurări că s-au depus co­
văd acum că in abataj nu-i miniere. menzi pentru a procura fin
I re oare şi alte măsuri ? ţională, de Inducere în e- lişte, dispune în prezent de
Poate !... roare. aparate de muls mecanic, de la cooperaţia de con­
demrs de urmat în general, s-a construit sum. în cel mai scurt timp DEVA
posibil. Cu finul, am înţe­
les că se rezolvă. Ce se în- plus (I»;
Unul din mijloacele cele mai eficiente de mobilizare deschide
a cetăţenilor la Înfăptuirea sarcinilor economice ale co­ tîmplă cu grosierele şi su­ DO AH A
(FI
plus
munei este exemplul personal : al comuniştilor, al celor culentele, la care deficitul ra, Irin
aleşi să conducă întreaga viaţă politico-economică şi so­ este mai mare ? Oricum, Detaşam
cială din satele comunei. O dovadă elocventă în sprijinul trebuie luate acum, pînă specială la
mint
afirmaţiei făcule oferă comunistul lonuţ Luculescu, din nu e prea tîrziu, toate mă­ torul) ;
satul Ursici, aparţinător comunei Boşorod, care, datorită surile pentru a asigura fu­ mitorul
activităţii desfăşurate in sat, participării sale la realizarea rajarea raţională a tutu­ nirca) ;
să (7 >
sarcinilor economice, la înfrumuseţarea ediiitar-gospodă- ror animalelor în perioada (ItcpubI;
rească a localităţii, a comportării sale etice a fost ales în ra cailo
ral) ;
fruntea comuniştilor, ca secretar al organizaţiei de bază. de stabulaţie. Ca atare, (Muncit.
Şi, încrederea acordată acestui comunist nu a fost dezmin­ este necesar să se continue Prieteni
ţită. El s-a situat şi în acest an în fruntea celor ce con­ acţiunea de insilozare a fu­ ccafărul
patru ;
tribuie Io realizarea fondului centralizat al statului. Astfel, rajelor. Aceasta, cu atît 1 • • ,;no.'
in 1980 a contractat şi livrat 5 oi in greutate de 162 kg, mai mult, cu cît în cîmp te de di
6 miei cîntărind 77 kg, 109 kg lină, un porc de 150 kg, există încă multe resturi (Muncit
un viţel de 430 kg şi 600 litri iaple de vacă, valoarea vegetale, care trebuie strîn- Rocky
brie) ;
produselor predate la fondul de stat ridicindu-se la 15 367 Această şiră de paie face notă discordantă cu modul ordonat şi îngrijit în care trebuie se în totalitate. noapte
lei. Cu astfel de cetăţeni comuna noastră se mindreşte 1 făcute şirele de fin. ISaioţii au fost aşa de prost clădiţi, Incit şira s-a dărimat, iar folia riile
de polietilenă nu mai are ce proteja. Acest aspect nedorit a fost Intilnit Ia C.A.P. Vata.
şte) ; O
(Gruia Şerbănescu, primarul co:...;nel Boşorod). DORIN CORPADE lo — s
Teatrul
GEOAG
ncoblşm
tură) ;
Mulţi dintre tinerii ce-şi sau pe tovarăşul Ioan Puş­ rupt (P
Nu-mi
desfăşoară activitatea în Căminele de nefamilişti — spafiu de viafă şi educare caş, secretarul comitetului LAN :
unităţile economice ale o- U.T.C. din uzină, care, îm­ dere
raşului Câlan locuiesc în a tinerilor. Cum sînt ele gospodărite de locatari, preună cu comitetul sindi­ SIMERI.
mintuiu'
căminele de nefamilişti. în catului, au datoria să tran­ — serii
peisajul urbanistic al ora­ sforme căminele de nefami­ XLIA :
şului, căminele de nefami­ de comitetele U.T.C şi de sindicat din întreprinderi ? lişti în adevărate spaţii de (Lumii).'
lişti existente, ca şi cel viaţă şi educaţie. în acest
care se află în fază de fi­ mentul tinerelor fete, în camera nr. 25, în care îşi caz, considerăm necesară
nalizare, sînt o elocventă nr. II, venite aici din dife­ — la care am intilnit pre­ atitudinea lor faţă de pro­ au domiciliul inginerii So­ intervenţia fermă a comi­
dovadă a ritmului tot mai rite localităţi ale judeţului ocupare deosebită pentru ducţie. rin Cheşlabă şi Ionel Is- tetului de partid, a con­
intens de industrializare, o sau ale ţării, să înveţe me­ menţinerea unei ambianţe trate, de la turnătoria I şi, ducerii întreprinderii pen­ Rezult
mărturie vie a grijii sta­ seria de turnător, de coc- cit'mai intime şi mai plă­ SI BĂIEŢII respectiv, turnătoria a Il-a, tru a îndruma pe făgaşul 1 noien
tornice pe care partidul şi sar sau de aglomeratorist, cute, în camera pe care o SÎNT CAPABILI. multă dezordine, lucruri a- firesc viaţa socială, activi­ Exlr.
singură
ocupă
momentan
statul nostru o-acordă creă­ ori alte meserii, Gheorghe (colega ei a ..părăsit-o“ S-O DOVEDEASCĂ ! runcate claie peste grăma­ tatea cultural-educativă şi 50, 89,
Extr.
rii unor condiţii de viaţă Ştefan, preşedintele comite­ pentru că s-a căsătorit) — dă, pe pat, pe jos. în plus, în acest cămin. Băieţii zic 32. 53, i
cî‘ mai bune tineretului tului sindicalului de la I.V. avem condiţii din cele mai împreună cu Gheorghe aici, sfidîndu-se parcă e- că şi ei sînt harnici, buni Fond
muncitor. Călan. ne prezintă, cum o bune pentru viaţă, pentru Ştefan trecem pragul cămi­ forturile ce se fac pentru gospodari, capabili să-şi 730 237 .
Tot pentru tineret, de la numeşte el, ,cu satisfacţie, educaţie. Păcat doar că de nului I al aceleiaşi unităţi economisirea de energie e- primească oaspeţii într-o
un an la altul s-au creat „casa fetelor". Camere spa­ cîtva timp, televizorul din (al tinerilor „bărbaţi“). Pri­ lectrică, iluminatul se face ambianţă plăcută. Dacă-i
edificii noi de cultură, ur- ţioase, cu mobilă adecvată, mul lucru pe care l-am fă­ cu becuri de... 200 W (? 1). aşa, atunci s-o dovedească !
mînd ca în foarte scurt cuverturi pastel, lenjerie club, în faţa căruia ne pe­ cut a fost să-l căutăm pe Şi asemenea aspecte de Iar dacă nu sînt în slare,
timp să fie dat in folosin­ imaculată, covoare în în-, treceam o bună parte din administratorul căminului, dezordine, de negospodări- să fie ajutaţi s-o facă. Timpii
ţă aici şi un stadion dotat câperi, draperii şi perdele timpul liber, este defect“. în persoana tovarăşei Ma­ re am intilnit la grupurile Este de datoria factorilor ziua di
cu o bază materială moder­ la ferestre. Apoi, grupurile Aceeaşi ambianţă plăcută riana Dăbucean. „A plecat sociale de la căminul amin­ educaţionali de la nivelul Vreme t,
cerul
şi în camera nr. 15, a că­
nă. pentru practicarea edu­ sociale „ca oglinda", clubul rei locatară este tînăra Ti- de numai cîteva minute. tit, unde apa caldă şi rece întreprinderilor ai căror ti­ plot sin
caţiei fizice şi sportului. căminului. Totul străluceş­ nuca Mezinpesc, lucrătoa­ Poate că este la uzină“ — curg „gîrlă“, pentru că lip­ neri lucrători locuiesc în ţa de t>r
Vi
Este firesc, prin urmare, te de ordine şi curăţenie. re la I.C.S.M., în toate ce­ ne spunea îngrijitoarea că­ sesc unele robinete de la căminele de nefamilişti din viţă. din
rat
ca toate aceste bunuri so­ Iar dacă dotarea materială lelalte încăperi. minului, tovarăşa Szekeli duşuri sau chiuvete. Risi­ Călan, să dea dovadă de in­ Tem per
ciale destinate mai multor este rezultatul preocupării Iată, deci, rezultatul ac­ Ileana, speriată parcă de pă, nu glumă, pe banii ob­ teres şi fermitate pentru cuprins;
generaţii să fie gospodărite întreprinderii (aflăm că tivităţii conjugate, desfăşu­ prezenţa noastră incognito, întronarea unui climat să­ iar cea
12 grad.
cu grijf păstrate cum se săptămînal căminul este în absenţa acesteia ne-am ştii 1 Degradare a pereţilor, nătos, de ordine şl discipli­ lat se \
cuvine. în primul rînd de vizitat de conducerea aces­ rată de comitetele de convins că aici ordinea şi a planşeului, geamuri spar­ nă, să ia atitudine hoturî- Pcntri
către cei care locuiesc a- teia, ca şi de cea a comi­ partid, de sindicat şi al disciplina nu prea sînt, te pe coridoarele căminu­ tă împotriva oricăror aba­ zile. 1
să se i
cmn în ele. Mai mult, aces­ te! ului sindicatului), preo­ U.T.C., care au înţeles că pesle tot, la ele acasă. Da­ lui. Să nu mai vorbim de teri de la regulamentul de va 11
al doilea şi al treilea „opt“
te cămine sini şi trebuie cupare ce evidenţiază grija al tinerilor nu trebuie lă­ că în camera 27, unde lo­ faptul că unii locatari nici ordine interioară, contri­ precipit
sa devină peste tot un ade­ do a asigura in cămin at­ sat la voia întîmplării, ci cuiesc Teodor Rîmbetea (a- măcar nu-i cunosc pe to­ buind la transformarea fie­ sub foi
ia
mi
vărat mediu de formare şi mosfera intimă a unei lo­ glomeratorist), Vasile Onu varăşul Ioan Tuza, şeful cărui cămin de nefamilişti uşoară,
educare a tinerilor. cuinţe şt nu a unui simplu transformat cu grijă in­ (furnalist) şi Petru Murgoi, serviciului administrativ al bil. Vo.
internat, ordinea şi curăţe­ tr-un teren fertil de edu­ în adevărate centre de e- be. (M
„CASA FETELOR“ nia aparţin fetelor. „Aici — caţie. Educaţie ce se răs- curăţenia şi ordinea dove­ uzinei, care răspunde în ducaţie civică. cin : A
Povestindu-.’ie cum tră­ ne spunea tînăra cocsar fringe şi apare evidentă, în desc spiritul de buni gos­ fapt şi de gospodărirea că­ VASILE PÂŢAN o).
iesc tinerele din căminul Ileana Brumar (camera 6) primul rînd, în comporta­ podari al locatarilor, în minului pentru nefamilişti,,