Page 27 - Drumul_socialismului_1980_11

Í56 © SiMBÄTÄ, 8 NOIEMBRIE 1980 -)■ J

Mici în rupfcul j )
ţ PRIN UŞA DIN DOS i
asBaaa«a capului nu vor sä \
limba spaniolii Deşi cazurile sînt fol
¡im ba franceză DOÏNA URICARIU : mai rar înlîlnile, toluşf,
aaleca (relua- culeagă porumbul 1 din păcate, mai sînt lu­
„Vietăţi £erieite © Servicii. I.C.S. mixtă Litpeni a luat o binevenită mă­ practică vlnzarca preie-
alica nu-i dc íá crători în comerţ caro, ţ
educativ sură de a extinde gama serviciilor la unitatea nr. 55, din renţială (a cunoştinţelor,i (
cult ural-artis- Lirica feminină se în­ atentă, necăutată e uşor zona viitorului centru civic al oraşului. Aici pot fi servite rudelor elc.j prin uşa din I
v scrie din ce în ce mai de Inlîlnit. Iată un frag­ zilnic preparate calde, venind astfel în întîmpinarea solici­ dos. Aşa a procedat şi i
a politică convingător în viaţa lite­ ment din poezia „Un mic tărilor numeroase ale constructorilor care ridică noile La C.A.P. din Leşrnc Ju- Violeta Bulmaga, de la U-
seri rară a ţării. Volumul Doi­ luminiş“ i „Tîrzia printre blocuri ale cartierului. crârile din actuala campa­ nitalca nr. fl lfunedoarcu,^
U nei Uricariu, „Vietăţi feri­ frunze de toamnă, de sîn- ® Automobilistică. în Petroşani au apărut carnetele nie agricolă s-au desfăşu­ surprinsă în magazie cu J
prin ţara mea cite“ (Editura „Eminescu“), ge haina mea se lovea dc de bord pentru autoturisme. Acestea constituie un preţios rat in condiţii dintre cele persoane slrăine, vînzîn- I
lopedia surprinde nu numai prin a ta, ca aripile unei pă­ ajutor în vederea exploatării corecte a autoturismelor. Cei mai bune. S-au strins ţi du-le pe ales cartoii şi '
Lai : Suspen- litiu. Tînăra autoare do­ sări nălînge. Ţoale din interesaţi le pot solicita la sediul filialei din localitate a depozitat din vreme fura­
alte legume, în timp cei
rn fir. Ultimul vedeşte şi o bună orien­ mine se loveau de tine, A.C.R. jele, terenul pentru însă- uşa dc la intrarea în ani- '
tare poetică, claritate în roiuri de pietre nebune mlnţări a fost pregătit la
de toamnă construcţia poemelor, ob­ ţlşncau din pielea-, din mî- ® Sălile de apel ale întreprinderilor miniere din ba­ timp, semănatul griului şi late era închisă. Între­
tl. Sport zinul carbonifer al Petroşanilor găzduiesc, prin rotaţie, o orzului s-a realizat pc În­ bată de ce procedează
Tv. servaţie simplă, dar de na ce mîngîia o minune“. expoziţie itinerantă a realizărilor hunedorene, organizată treaga suprafaţă, porumbul astici, a spus că ...,M
efect. In multe cazuri, Deosebit de inimoasă este de filiala Uniunii artiştilor plastici Deva—Petroşani. Expun : a fost recoltat dc pe... 39,99 părinţi am voie să I»
poeta pare a li stăpînilă şl poezia „Ca un copil ca­ Elena Bianu, Mircea Bitcă, Simonel Bucur, Eugen Bencău, la sută din suprafaţă. De dau marfa care J®
şi atrasă de ceea ce se re molfăie pline“, din ca­ Tiron Buidiu, Adrian Mateescu, losif Matyas, Lucia Mărgi- oe nu şi de pe restul ei ? place“... Oare ? (V.
petrece în apropiere, în re cităm ultima slrolă: Pentru eă Ioviţă Sirbu,
msmgssaam neanu, Gheorghe Pogan, Adrian Scmson, Victor Silvester, Coslică Stoica şi Aron Po­ GRIGORAŞ, corespon­
jur. E atentă Ia tot • ce „Cling-cling, cling-cling*
[ I : 6,00 Ra- urcă şl coboară prin timp. repetăm/, ei, sînt un copil losif Tellmann. pa — singurii dintre mem­ dent).
tiiminctii; 7,00 care mollăie pline/, Se ® Interesante de urmărit cele două filme pe teme de brii C.A.P. — nu vor nid
S,00 Revista Doina Uricariu reluză ver­ protecţie a muncii, planificate a fi prezentate astăzi ?sî In ruptul capului să iasă
furierul melo- sul greoi. De fapt, poezia bucură s-o împartă ori­ sala de apel a minei Petrila : ,,0 zi de muncă in abataj”
jUMin de ştiri; din volumul de faţă este cui/, unui om, unui cline“. Ja recoltat pe porţiile co îe
• radio Ja Ag~ şi „Un dram de minte în plus rvu strică", dintr-un ciclu nu in acord global. Ioviţă
î 10,00 Buletin desprinsă din frumuseţea Şi prin cartea de laţă, pu­ de 10 filme privind normele de tehnica securităţii muncii. Sirbu pentru că pur şi
» Revista litc- şniţelului, este o cerceta­ tem alirma că Doina Uri­ simplu, nu vrea, Costică
10,40 Doine şi re a ochiului peste lucru­ cariu este o poelă auten­ @ Dată fiind cantitatea mare de produse agroaîi- Stoica pentru că trebuie să
rc; 11,00 Bule- mentare sosite în depozitele din Petroşani şi Lupenl ale
1,05 Atlas cuî- rile şi vietăţile lumii. In tică a liricii feminine ti­ C.P.V.I.L.F., sortarea şi insilozarea acestora necesită un pregătească un botez îa
iscoteca „U“ : poezia „Un zîmbcl suav“ nere. familie, iar Aron Popa din SA MAI PRIVIM Şl PRIN ,
sand; 11,35 A- dc pildă observaţia lină, MIRON ŢIC mare volum de muncă. Pentru a grăbi punerea la adăpost alte motive (deloc înteme­
tadio-Tv.; 12,00 şi evitarea degradării produselor, întreprinderile şl institu­ „OGRADA" NOASTRĂ I T
iri; 12,30 Din ii ţiile din Valea Jiului participă zilnic cu oameni la aceste iate). Zadarnice au fost şi
orului nostru; „Zbor planat sîut .insistenţele conducerii
fanfarei; 13,00 operaţiuni. C.A.P., consiliului popular, Se ştie cît de necesar
3; 15,00 ™«ri- Debutul cinematografic se dovedeşte a fi şi de a- © Expoziţie. Miine, la Casa de cultură din Petroşani, organizaţiei dc partid, Ni­ îi este siderurgiei iierul
b‘,00 R 2 ..r- vechi şi ce eforturi &s
idioreccj-.ung ; al lui Lucian Mardarc este ceasta dată un actor cu se va deschide expoziţia „Filateliştii mineri de pe Jiu", meni n-a reuşit să-i de­
erii; 20,00 La surprinzător de profund mari posibilităţi interpre­ ajunsă la cea de a lll-a ediţie. Organizarea aparţine cer­ termine să-şi facă datoria. fac pentru procurarea a-
tece eu Sofia şi matur. Iată o primă re­ tative), care pentru biza­ cului filatelic din Petroşani, din cadrul căruia vor fi pre­ cestuia. De aceea, e d®
rraian Ui le can Poate că coi competenţi mirare de ce nu se cau­
1 Alexandru marcă ce se cuvine făcută reriile sale, pentru non- zenţi cu exponate majoritatea participanţilor, alături de vor găsi soluţia. O soluţie
Azi în Romú­ după vizionarea Ulmului conlormismul său alişat fi Io tel işti din Tg. Jiu si Craiova. pe care aceşti îndărătnici tă acesta şi în incinta
dente sonore ; /¿bor planat“. Remarca o cu ostentaţie, este prins în CONSTANTIN IOVĂNESCU să o simtă. combinatului. Să nu mai
nai; 22,30 Ring existe? Două exemple
30 Buletin de facem cu satisfacţie şi obiectivul colectivităţii confirmă contrariul. hat
î,00 Non stop plăcere, dar adăugăm nu- dintr-un unghi nefavora­
im. maidccî! triplul că scena­ bil. Dar ni se adresează cantonul 5, de la cup­
HA : 20,00 Ac- toarele de var, zace de
io; 20,15 ,,«/o- riul excelent al lui D. R. interogaţia — este Nelu, peste cinci ani o maca­
rini lilsat“ — PopcscLi a ¡urat un rol cu adevărat, un corp
muzică popu- esenţial aici, constituind străin, neinlegrabil In­ ra casată, şi doar rugina
scă. Medalion li mai dă atenţie. Toi
n Dolănescu ; circiunslanţa decisivă pen­ tr-un context social care aici, pe linia silozurilor,
i leídos cop so- tru geneza acestei prima urmăreşte scopuri majo­
ou la doctor“. verba lilrriice. Ca dc lic­ re ? Răspunsul îl primim o altă consoartă se bucu­
eale dală, prozatorul dc pe parcurs, în decursul li­ ră de aceeaşi atenţie şL
exemple ar mai fi.
excepţie care este D. R. nei analize minuţioase: Semnalul fiind dat, aş­
Popescu a oferit regizo­ Nelu nu este un rebel ire­
35K3S533^88 teptăm atacul.
rului cele mai generoase mediabil. E pur şi simplu
Jn ostatic in ¡rişte de deslăşurare, dc a solitar şi nefericii, agă- EXISTĂ, DAR...
Mijlocaş la oglindi printre parametrii ţîndu-sc cu disperare de
irta); hune- celui mai autentic realism speranţa unui posibil con­
Jn ostatic în Aproape că nu există
) ; Bună sea- viaţa unui grup social dc tact afectiv cu cei din jur. unitate economică, maS
iiderurgisiul) ; constituţie complexă, grup Memorabile creaţii sem­
cu misiune angrenat în ritmul trepi­ nează în „Zbor planat“ mică sau mai mare, cane'
a); Deznodă- să nu aibă un chioşc a-
eră (Construc- dant al muncii cu o înves­ Gheorghe Nuţescu, Moni- limenlar sau un bufei
lO.ŞANI : Ui- titură latentă de eroism ca Bordeiului, Mariu Ploac,
an Nemo (U- cotidian. Elisabeta Adam, Şleian de incintă. Cele mai mul­
cadru la ma­ . a... .—«¡lJ te sînt bine aproviziona­
nie) ; Zizania In centrul acţiunii peli­ Velniciuc şi ceilalţi. te şi servesc scopul pez&-
LUPENI : Ta- culei stă ¡¡gura lui Nelu
>atici (Cuitu- Ikirom-il (Gubriel Oseciuc AL. COVACI Aspect din magazinul „Palia“ din Orăştie. tru care au fost createi.
ia dispărută Folo : VIRGIL ONOIU Unele desiac însă un w>»
; VULCAN : lum mai mic de produ­
indienii (1 ,u- se, nemulţumind astfel
3NEA : Sub a o
ri (¡Minerul) ; oamenii muncii din în­
Ultiir • "Rap- comit o ilegalitate' . Nu e reprezintă comunele Hărău treprinderea respectivă.
1
: — senile I-II Dinamismul dezvoltării gătirea fiecăruia. Mulţi ajutat de două ori să se Un asemenea exemplu
; URJCANI : economiei noastre face din dintre cei cu care se pro­ gratuită afirmaţia, căci Le­ încadreze în muncă, refuză şl Burjuc. Adrian Olaru,
(7 Nolem- folosirea raţională şi inte­ cedează astfel revin în gea 25/1976 are ca instru­ să se mai prezinte la lucru. Sabin Cornea, Cornel Mu- ni-1 oferă chioşcul ali­
V D : Ultima matca normală a lucrurilor ment de bază pentru in­ Poate e interesant de reşan, Gheorghe Dehelean, mentar din incinta Uzi­
•agosle _ se- grală a potenţialului de
(Steaua ro- forţă de muncă un impe­ şi se încadrează în activi­ fluenţarea persoanelor în ştiut ce ocupaţii au unii iată patru „eroi" din Hă- nei electrice Paroşeni,
IE : Adîncuri- rativ. în asemenea condiţii tăţi utile. Din păcate, însă, cauză această confruntare dintre aceştia. Theiss şi rău, vechi contravenienţi pe care-l vizitează mai
I-IX (Patria) ; nu cu toţi se întîmplă ast­ cu comisia de repartizare. „cumnatul“ său Gîţă, cîşti­ la Legea 25. Ce au de zis rar reprezentanţii l.G.S.
are (Flacăra); viaţa parazitară, pe spatele
-
I : Vlnătoare părinţilor sau ' speculînd fel. O cercetare mal amă­ Un alt aspect este cel în gă un ban, ridicînd popice autorităţile din cele două mixtă Vulcan şi... maşi­
Casa de cul- umanismul legilor noastre, nunţită a documentelor o- care oameni fără ocupaţie la o popicărie din Deva. comune ? nile cu marfă. Nu de
EG : Drapelul apare cu atît mai de con­ ficiului forţelor de muncă au trecut pe la comisie, au Ştim că popicele sînt un Un caz specific îl repre­ puţine ori, la ora Ti
■) ; brazi :
copilul ; CA- damnat. Dealtfel, pentru o- dezvăluie o serie de feno­ fost repartizaţi în produc­ sport. Cine-1 practică nu-şi zintă cei care nu sînt înca­ (pauza dc mo.sd a con-
tş la deschi­ bligarea la o muncă socia­ mene de natură să nască ţie, dar nu s-au prezentat ridică singur şi popicele ? draţi cu contract de muncă struclorilor), în chioşc
de cultură) ; lă utilă a celor care duc o întrebări la care trebuie la locurile de muncă. Cine Popicăria de lingă bufetul deşi practicăm o muncă oa­
estemul pă- nu se găsesc dccît con­
itemul iubirii asemenea viaţă există creat dat un răspuns. trebuie Să urmărească dacă „Mureşul“ din Deva, însă, recare, pe la diferiţi parti­ serve de şliucă (produs
I (Mureşul) ; un cadru legislativ — Le­ culari, ca salahori sau chiar
atru steaguri gea 25/1976. Formele ei de ca meseriaşi, lîngă alţi me­ dietetic), gemuri, cîteva
acţionare se integrează în­ seriaşi autorizaţi. Nu înţe­ prăjituri şi multe cutii
tru totul umanismului de Parazitismul—mod de viaţă condamnat de societate leg că e în detrimentul lor cu ¡asolé verde păs­
care sînt pătrunse legile să lucreze fără contract de tăi (?!). Pe cînd o apro­
noastre. Cu toate acestea, muncă şi că în felul acesta vizionare adecvată ?
supuşi sau nesupuşi rigo­ Ce, cum şi cit facem ca să-I obligăm sînt la cheremul unor spe­
tragerii din rilor acestei legi, în unele culanţi ai forţei de muncă MAI MULT ÎNCHISĂ
1380 : neîncadrată din vina ei în
, 87, 55, 79. dintre localităţile judeţului pe parazit Ia o muncă utilă?
28. îşi duc viaţa fără griji şi producţie ? Aici este ceva In cartierul Bejan (Mi­
: 75, 43, 1, fără muncă un soi de fauni de zis, cu privire la calita­ cro 15) din Deva, func­
38, 85. tea activităţii unor inspec­
de cîştiguri : la vederea cărora orice om ţionează o unitate de
care-şi cîştigă existenţa Aşa de exemplu, multe respectivul s-a prezentat e de multă vreme un loc tori ai circumscripţiilor fi­ spălătorie şi curăţă­
muncind cinstit, pentru el din adresele-chemare ale sau nu la lucru ? Oficiul nanciare. în definitiv, a te torie chimică. Mai bi-
gñ?;. .vrsasa şi societate, se indignează. respectivului oficiu se în­ forţelor de muncă îşi con­ unde numai sport nu se folosi de munca altuia pen­ ne-zis ar trebui să
face. I.C.S.A.P. Deva şi or­
EA! Ce se face pentru obli­ torc la expeditor cu speci­ sideră misiunea încheiată ganele de miliţie trebuie tru a-ţi rotunji ţie cîştigul funcţioneze, fiindcă, prac­
523£sraaES garea acestora la o muncă ficaţia „persoana nu locu­ odată cu repartizarea. Mi­ să lămurească „statutul“ a- este un act condamnat de
socială utilă ? Să ne intro­ legile noastre. Şi toate a- tic, este mai mult închi­
abil pentru ieşte la domiciliul indicat“. liţia face oficiul de identi­ cestei aşa-zise popicarii pe să. Chiar dacă gestiona­
uembrie a.c. ducem puţin în mecanismul Aparent — o menţiune fă­ ficare a celor fără ocupaţie lîngă care îşi fac „vechi­ ceslea, la adăpostul unei
re uşoară cu procedural menit să-l adu­ ră importanţă, dar de vre­ şi de urmărire scriptică a me“ în nemuncă indivizi autorizaţii date de autori­ ra unităţii este bolnavă,
Vor cădea că pe parazitul social la un tăţile locale, dar ai căror o soluţie trebuie găsită.
ie cu tendin- me ce în actul de identita­ celor neîncadraţi. Cu cei de teapa celor mai sus posesori nu mai sînt con­
iare tn lapo- mod de viaţă normal. te al unei persoane este neîncadraţi începe iar ca­ menţionaţi. Tot datorită a- „Dc ce să umblăm nai
suila mode- Periodic, organele de menţionat un domiciliu, iar ruselul. Întreprinderile că­ cestui hiatus în relaţiile trolaţi. gospodinele cu baloturi­
şi nord-vest. stat identifică persoane ca­ Iată in ce condiţii se poa­ le de rufe sau haine pe
alnlmă va fl respectiva persoană nu e rora le-au fost repartizaţi dintre diferitele verigi care
1 şi 4 grade, re refuză încadrarea într-o de găsit acolo, înseamnă, aceşti oameni se consideră trebuie să concure la obli­ te perpetua parazitul social. la alte unităţi din Deva,
iâ între 7 şi muncă utilă societăţii. La fie că n-a locuit acolo nici­ obligate doar din momen­ garea paraziţilor sociali la Este o existenţă nocivă dar cînd avem unitatea noas­
i locală, Izo- nu în puţine cazuri şi de-
uce polei, identificare, nu o dată, un odată şi menţiunea în ac­ tul încadrării. Undeva este lucru, Traian Andone, de busolată. în rînduriie de tră în cartier ?“ —, Jn~
toarele două ajutor preţios îl dă opinia tul de identitate s-a făcut un hiatus. Datorită lui, in­ meserie turnător, transfe­ treabă Chirie Maria, dîn
va continua publică. Aceste persoane pe baza declaraţiei sale fie divizi ca Richard Theiss, rat de la Galaţi la Hune­ faţă am încercat să sesizăm
uşor. Cerul sînt chemate în faţa comi­ t cîteva fisuri în angrenajul acest cartier într-o scri­
Vor cădea că în cărţile de imobil se electrician de mină, se es­ doara (pentru că s-a căsă­ menit să determine înca­ soare trimisă redacţiei,
ate mal ales siei de repartizare a forţe­ operează de formă şi ast­ chivează de la încadrarea torit cu o fată din Deva,
lapoviţă. lor de muncă, li se explică fel, anumiţi inşi se plimbă într-o muncă utilă încă din drarea lui într-o muncă u- întrebarea e logică şi lai
eme în răcire cu care are un copil), nu tilă. Parazitul se strecoară logic ar fi ca U.J.C.M.
va Ii varia- consecinţele nedorite pen­ nestingheriţi de colo-colo, februarie ; Mircea Căci, ti­ lucrează nimic din februa­ printre aceste fisuri şi da­
ninsori sla- tru ei şi societate ale unui putînd spune: „Pe mine nu nichigiu din Bacea, n-a rie. să dea un răspuns prac­
g de servi- că le vom astupa la timp, tic (tără lacăt I gospodi­
na Proncen- asemenea mod de viaţă, a- m-a chemat nimeni să-mi putut fi multă vreme adus Un fenomen aparte în nu va mai avea pe unde nelor.
poi li se oferă un loc de ofere o muncă, să mă a- în faţa comisiei de influen­ ceea ce priveşte ..furniza­ s-o facă.
muncă în funcţie de pre- vertizeze că, nemuncind, ţare obştească ; Mihai Gîţă, rea“ de paraziţi sociali, îl ION CIOCLEI