Page 28 - Drumul_socialismului_1980_11
P. 28
Pag. 4
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 156 © SIMBÁTÁ, 8 NOIEMBRIE 1980
ÎNTREPRINDEREA MINIERA LIUNEDOARA
>
cu sediul în comuna Teliuc, str. Minei nr.
42, telefon 13520—13521.
NAŢIUNILE UNITE „Reglementarea prin Plenara C.C. al P.C. Italian
ÎNCADREAZĂ :
mijloace paşnice a diferendelor dintre state" ROMA 7 (Agerpres,). — ticipanţii la plenară au dez Pentru Uzina de preparare Teliuc :
pro
bătut,
în dezbaterea Comitetului pentru probleme La Roma s-au încheiat lu bleme de asemenea, relaţiile
legate
de
Comitetului
crările
plenarei
dintre diferitele partide po ® 3 sudori
Central al Partidului. Co
juridice, la propunerea României munist Italian, în cadrul litice din Italia, precum şi © 12 lăcătuşi
probleme internaţionale ac
căreia au fost analizate Pentru Secţia mecanică Teliuc :
NAŢIUNILE UNITE 7 ternaţional — soluţionarea tuale.
(Agerpres). — Comitetul exclusiv prin mijloace paş iniţiativele comuniştilor ita în încheierea dezbateri © 5 sudori
lieni în vederea soluţionă
pentru probleme juridice al nice a diferendelor dintre lor a rostit o cuvîntare En- © 10 strungari
Adunării Generale a O.N.U., state şi, implicit, la îmbu rii problemelor stringente rico Berii nguer, secretar
examinează în aceste zile nătăţirea climatului inter care stau în faţa ţării. Par general al P.C.I. © 20 lăcătuşi
punctul intitulat „Regle naţional, la consolidarea Pentru Secţia minieră Teliuc :
mentarea prin mijloace păcii şi securităţii în lume. 0 mineri şi muncitori necalificaţi pentru
paşnice a dilerendelor din De asemenea, ei şi-au taşamentelor de poliţie, ca
tre state“, adus în preocu exprimat înalta apreciere re au efectuat arestări. activitatea din subteran.
pările Adunării, în 1979, faţă de această iniţiativă, Ü Un membru al Poli
la propunerea României. ţiei naţionale spaniole şi
în cuvintul lor, reprezen care, prin conţinutul şi fi un civil au fost ucişi intr-un
iii In oraşul sud-alrican
tanţii unui mare număr de nalităţile urmărite, este de Port Elizabeth au avut loc atentat la Eibar, oraş in
state au subliniat impor natură să asigure o prezen demonstraţii ale populaţiei dustrial situat la 90 km de
tanţa şi actualitatea deose ţă mai activă a O.N.U. în de culoare împotriva regi San Sebastian, în provincia
bită a acestei iniţiative, a- domeniul vital al reglemen mului de apartheid. Ca şi bască Guipúzcoa, relatează
rătînd că ea este de natură tării pe cale paşnică a di in alte ocazii similare, po agenţiile France Presse şi
să contribuie la aplicarea ferendelor dintre state şi, liţia regimului rasist a in Reuter. Cu acest atentat,
cu consecvenţă a unuia din mai ales, în prevenirea stă tervenit împotriva demon numărul persoanelor ucise
tre cele mai importante rilor de conflict şi tensiu stranţilor, asupra cărora a de terorişti in Spania, în
principii ale dreptului in ne în viaţa internaţională. deosebi în Ţara Bascilor, a
deschis focul. In riadul ma crescut la 119, de la înce
nifestanţilor s-au înregistrat
MOSCOVA. Sărbătorirea zilei de 7 noiembrie morţi şi răniţi. putul anului in curs, men GRUPUL DE ŞANTIERE T.C.M.M. CLUJ
Peste 4 000 de studenţi ţionează agenţia.
MOSCOVA 7 (Agerpres). peţilor şi participanţilor la de la Universitatea Sun- gS Deficitul comercial încadrează pentru şantierul Brad (cu se-
— Trimisul Agerpres, I. paradă şi demonstraţie. gyonkwan, din Seul, s-au spaniol s-a ridicat, in luna diul în Crişcior), următorul personal munci-
Dumitraşcu transmite : Cu Potrivit tradiţiei, parada reunit, în incinta centrului septembrie, la 139,3 mili tor :
prilejul celei de-a G3-a ani militară a fost deschisă de universitar pentru a-şi expri arde pesetas, cel mai ma
versări a Marii Revoluţii reprezentanţii academiilor şi ma protestul împotriva po re din acest an, menţionea Q zidari
Socialiste din Octombrie, la şcolilor militare din Mosco liticii antipopulare duse de ză agenţia Reuter, citind
7 noiembrie, la Moscova, a va, cărora le-au urmat uni guvernul dictatorial al lui autorităţile naţionale vama © dulgheri
avut loc o paradă militară tăţi de infanterie motori Chun Du Hwan. Studenţii le. Aceasta se datoreşte
şi demonstraţia oamenilor zată, de artilerie, marină, au răspîndit manifeste in îndeosebi creşterii rapide a © fierari beton
muncii. în tribuna Mauso aviaţie, tancuri, ale trupe care cereau eliberarea tu cheltuielilor pentru impor
leului „V. I. Lenin“, pa lor de rachete. turor persoanelor arestate tul de petrol, care repre ® sudori
voazată sărbătoreşte, se a- După parada militară, a din considerente politice şi zintă 70 la sută din nece
flau L. I. Brejnev, secretar avut loc demonstraţia spor reluarea imediată a cursu sarul de energie al Spaniei. © lăcătuşi montori
general al C.C. al P.C.U.S., tivilor şi a oamenilor mun rilor la institutele de învă- înrăutăţirea balanţei co
preşedintele Prezidiului So cii, care, prin care alego ţămînt superior, închise de merciale spaniole, preci @ instalatori sanitari
vietului Suprem al U.R.S.S., rice şi grafice, au prezen autorităţi pentru a împie zează agenţia, are loc in
alţi conducători de partid dica demonstraţiile tinerilor tr-un moment în care nu © muncitori necalificaţi
şi de stat sovietici. tat succesele importante cu împotriva regimului de la mărul şomerilor reprezintă Retribuirea se face în acord şi acord glo
Dmitri Ustinov, membru care clasa muncitoare, ţă Seul. După cum relatează 11,2 la sută din totalul for
al Biroului Politic al C.C. rănimea colhoznică, între agenţiile de preşă, cereri ţei de muncă, iar inflaţia bal, conform Legii nr. 57/1974 şi Legii nr.
al P.C.U.S., ministrul apă gul popor sovietic au în- lor studenţilor li s-a răspuns a atins plafonul de 15 la 4/1978.
rării al U.R.S.S., a rostit un tîmpinat marea lor sărbă ou intervenţia brutală a de- sută. Pentru nelocalnici se asigură cazare gra
cuvînt de salut adresat oas- toare naţională. tuită în cămine şi masa contracost la cantină.
Informaţii suplimentare — la sediul şan
tierului din Crişcior.
Societăţile transnationale — forme
9 9
GRUPUL DE ŞANTIERE MONTAJ-
rafinate de îmbogăţire a... bogaţilor CONSTRUCŢII „VULCAN" BUCUREŞTI
i
Date statistice publi lizează decît 17 la sută din 1980 — contravaloarea a 80 Şantierul IV Hunedoara
cate de organisme spe producţia mondială de bu tone. Pentru procurarea a-
cializate ale O.N.U. pun nuri, în condiţiile unui de celuiaşi tractor, Ecuadorul UN MOZAIC RAR încadrează de urgenţă în muncă :
tot mai mult în eviden zechilibru care se agravea dădea în schimb, în 1970,
ţă situaţia gravă în ca ză constant. Raportul veni 20 tone de banane, iar as Grupul de arheologi siri CONTABIL ŞEF ŞANTIER
re se zbate cea mai ma turilor pe locuitor între ce tăzi — 60 tone. Şi exem eni care efectuează săpă
rc parte a omenirii, con le două grupe de state — plele ar putea continua. turi in regiunea Sarrine, Condiţiile de încadrare sînt cele prevăzute
centrată în ţările în curs sărace şi bogate —, care e- Societăţile transnaţionale situată la nord-esl de A- de legile 12/1971 şi 57/1974.
de dezvoltare, şi, în ace ra de 1 la 10 în anii ’50, controlează 20 la sută din lep, a scos Ia iveală un
laşi timp, reliefează lu este acum de la 1 la 13, şi producţia industrială, 40 la Informaţii suplimentare la sediul Şantie
xul şi risipa de bunuri decalajul continuă să se a- sută din exporturile indus tablou-mozaic de o rară rului IV Hunedoara din incinta C.S.H. sau la
care constituie apanajul dîncească. în ce priveşte triale şi 30 la sută din vo frumuseţe şi extrem de telefon 12754 prefix 957 Hunedoara
bine conservat. El se im
unei minorităţi reprezen ponderea acestor ţări în lumul total al schimburilor
tate de ţările industria comerţul mondial, ea nu comerciale ale ţărilor în pune şi ca dimensiuni —
48 metri lungime şi 2,5
lizate occidentale. depăşeşte 17 la sută. curs de dezvoltare. Ele ob
ţin în fiecare an profituri metri lăţime. Specialişti
Responsabile de această
Potrivit documentelor stare de lucruri sînt, în pri de 10 miliarde dolari nu ai Direcţiei arheologiei şi
O.N.U., fiecare al treilea lo mul rînd, societăţile trans mai din investiţiile pe ca muzeelor din Alcp (nor
cuitor din ţările în curs de naţionale, care, controlînd re le efectuează în aceste dul Siriei) au lăcut cunos
dezvoltare este sărac ab- tehnologia modernă, impun ţări. La această sumă tre cut că mozaicul descope
golut, nedispunînd nîci mă legile lor ţărilor sărace, dic- buie adăugate profiturile rit datează din secolul al
car de raţia alimentară mi tîndu-le astfel preţurile la de 10—13 miliarde dolari lll-lea c.n., el slind mărtu
nimă pentru existenţă. Din import şi la export. Situa pe care le realizează la ex rie avînlului pe care îl
această cauză, peste 800 ţia economică a ţărilor sub porturile din aceste ţări. cunoşteau artele în vre
Iată de ce este imperios
milioane de oameni suferă dezvoltate s-a înrăutăţit, ca necesară adoptarea unui mea respectivă. Tabloul-
mozaic va li expus Ia Mu
dj malnutriţie, din care urmare a accentuării dis cod riguros de conduită a
circa 10 000 mor zilnic. în proporţiei dintre preţurile societăţilor transnaţionale, a zeul din Alcp, la începu PIERDERI
acelaşi timp, o parte im reduse ale materiilor pri cărui aplicare să ducă, tul anului viitor, cînd lu
crările de restaurare vor
portantă a populaţiei din me pe care le exportă şi practic, la încetarea spolie ® Pierdut dovadă po
statele industrializate sufe preţurile ridicate ale pro rii ţărilor sărace, a schim Ii încheiate. rumb numărul 7635/18 au
ră şi ea, dar... de obezitate. duselor industrializate pe burilor comerciale şi eco gust 1979, pentru cantita
Cifrele respective dezvăluie care le importă. Cîteva e- nomice inechitabile, a per RECORDURI... VÎNZĂRI tea de 470 kg porumb, pe
realitatea dramatică a unei xemple furnizate de revis petuării rolului de apendi
lumi care continuă să fie ta „Nouvelles Perspectives" ce economic pe care îl sor Trei tineri (o iată şi doi © Vind Fiat 850 şi uşă numele Henţ Aurelia, eli
jefuită de bogăţiile sale sînt deosebit de concluden tesc ţărilor în curs de dez băiefi) din Sri I.anka au spate dreapta pentru Da berată de C.C.A.I.C. Brad.
prin metode mai rafinate de te. în 1965, Tanzania, de voltare. dansat twist, fără întreru cia 1100. Deva, A. Vlaicu, (1648)
către societăţile transnaţio pildă, era obligată să ex Sînt argumente care re pere, timp de 164 de ore nr. 40, telefon 12650. (1651)
nale. Frînarea sau blocarea porte 17,5 tone fire de cî- clamă, în acelaşi timp, tre şl 30 de minute. Un re © Vind casă, grajd (gră SCHIMB DE LOCtJINŢA
premeditată a utilizării nepă pentru a cumpăra un cerea fără înlîrziere la o cord în plus (pînă acum dină), satul Coşava, nr.
ştiinţei şi tehnologiei în ţă tractor, iar şapte ani mai nouă ordine economică in nu a fost contestat sau 29, judeţul Timiş. Infor © Schimb apartament
rile lumii a treia este una tîrziu, 48 tone, pentru ca ternaţională, pentru care bătut de nimeni) pentru maţii, Deva, A. Vlahuţă, două camere Deva, cu
din metodele aflate în ar să poată lua acelaşi produs, România, ţară socialistă în iaimoasa carte Guiness, în nr. 7. (1652) garsonieră în Cimpia-Tur-
senalul transnaţionalelor. în în 1976, Argentina plătea curs de dezvoltare, militea care găseşti consemnate © Vind autoturism „La
consecinţă, aceste ţări, în pentru un tractor contra ză neobosit. veritabile colecţii de re da“ 1200 nou. Deva, te zii sau Turda. Telefon
care trăiesc două treimi din valoarea a 25 tone fire de corduri, care mai de care lefon 11997. (1653) 21728, Deva. (1649)
populaţia globului, nu rea bumbac exportat, iar în M. G. mai curioase.
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Tiberiu Istrate (redactar şef), Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Vasile Pâţan, Nlcolae Tircob
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA : Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii voluntari tn
2700 Deva: str. Dr. Petru Groza nr. 35. Telefoane: 11275. 11585. 12157, 20708 din întreprinderi şi instituţii. o i
TIPARUL: Tipografia Deva str. 23 August nr. 257. Costul unui abonament: 24 lei (pe 3 luni), 48 Iei (pe 6 luni), 96 lei (un an). •a-
O