Page 29 - Drumul_socialismului_1980_11

<

Vizita de stat a tovarăşului

icelae Ceauşescti, împreună m

tovarăşa Elena Oeauşesou, fu Suedia

Ceremonia semnării documentelor

oficiale româno-suedeze

Sîmbătă dimineaţa, la Pa­ gului la nivel înalt româ- Tovarăşul Ştefan Andrei,
latul Ministerului Afaceri­ no-suedez, contribuţia sa ministrul afacerilor exter­
lor Externe al Suediei, a deosebită la dezvoltarea ra­ ne. şi Staffan Burenstam
avut loc ceremonia semnă­ porturilor de colaborare şi Linder, ministrul comerţu­
rii documentelor oficiale prietenie dintre România şi lui, au semnat Acordul co­
româno-suedeze. Suedia. mercial pe termen lung
în prezenţa tovarăşului In cadrul ceremoniei, to­ între guvernul Republicii
Nicolae Ceauşescu, pre­ varăşul Gheorghe Oprea, Socialiste România şi gu­
şedintele Republicii So­ prim-viceprim-ministru al vernul Suediei.
cialiste România \ şi a guvernului şi Nils G. La solemnitate au parti­
tovarăşei Elena Ceauşescu, Aasling, ministrul industri­ cipat membri ai guvernu­
a primului ministru al ei, au semnat Protocolul lui, alte personalităţi ale
guvernului Suediei Thor- pe termen lung privind
bjoem Faelldin, au fost dezvoltarea cooperării eco­ vieţii politice suedeze.
semnate importante do­ nomice, industriale, tehnice Au luat parte persoanele
cumente care pun în e- şi ştiinţifice între Republi­ oficiale care îl însoţesc în
Anul XXXII, nr. 7 157 DUMINICĂ, 9 NOIEMBRIE 1980 i 4 pagini — 2-0 bani videnţă însemnătatea şi ca­ ca Socialistă România şi vizita sa pe şeful statului
racterul fructuos al dialo- Suedia. român.
Conferinfă de presa
io uimit.
Preşedintele Republicii Ceauşescu, tovarăşii Gheor­ în cadrul conferinţei de
Crişcior Socialiste România, tovară­ şi ghe Oprea, Ştefan Andrei, presă preşedintele Nicolae
alte persoane oficiale, care
şul
Ceauşescu,
Nicolae
Ceauşescu şi primul minis­
primul ministru al Suediei, însoţesc pe preşedintele tru suedez au făcut scurte
Thorbjoern Faelldin au par­ Nicolae Ceauşescu în vizita declaraţii cu privire la re­
Prinîr-o aprovizionare ritmică şi li timp ticipat, sîmbătă dimineaţa, sa în Suedia, de presă zultatele vizitei şi ale. con­
conferinţa
La
la o conferinţă de presă,
erau prezenţi reprezentanţi vorbirilor purtate cu acest
prilej.
organizată în sala de festi­
ai
principalelor
cotidiene
realizările ar fi fost cu mult superioarei vităţi a Palatului Ministeru­ suedeze, reporteri radio şi în continuare, tovarăşul
lui Afacerilor Externe.
au
La conferinţa de presă de televiziune, corespondenţi Nicolae Ceauşescu şi pre­
răspuns
presei
mierul
acreditaţi
străine
suedez
ai
In octombrie, oamenii Ceauşescu, la recenta ple-, o sarcină de partid pe ca­ au asistat, tovarăşa Elena la Stockholm. . întrebărilor puse de ziarişti.
muncii dc la U.U.M.R. Criş- nară a C.C. al P.C.R. pri­ re trebuie să o îndeplinim,
cior au obţinut rezultate vind înfăptuirea planului cu toate greutăţile (obiec­
bune la toţi indicatorii. pe ultimul trimestru al a- tive şi subiective) ce se La uzinele „Asea“ din Vasferas
Planul producţiei globale nului, cîşligarea dreptului ivesc. Rezultatele pe octom­
l-au realizat în proporţie de participare la beneficii. brie sînt concludente în a- Sîmbătă, 8 noiembrie, şini şi echipament electro­ dele au exprimat din nou,
de IOC,3 la sută, la marfă —■ Lui baza succeselor ceastă privinţă. Dar, să re­ programul vizitei de stat pe nic „Asea“, din localitatea cele mai vii mulţumiri pre­
100, t la sută, iar la pro­ prezentate stă munca în­ cunoaştem, ele puteau fi care tovarăşul Nicolae Vasteras. şedintelui Nicolae Ceauşescu
ducţia fizică sortimentală, tregului nostru colectiv, bi­ mai mari. Ceauşescu, preşedintele Re­ Au participat tovarăşul pentru înalta onoare de a
după cum urmează : la pie­ ne sudat şi pregătit, care în acest ultim an al ac­ publicii Socialiste România, Gheorghe Oprea, prim vi- fi inclus în programul vizi­
se de schimb, peste preve­ ştie că numai acordînd o tualului cincinal eforturile împreună cu tovarăşa Elena ceprim-ministru al guver­ tei cunoaşterea activităţii
deri — 17,îl la sută, la pie­ mare grijă exploatării ra­ oamenilor muncii din ca­ Ceauşescu, o efectuează în nului, alte persoane oficia­ concernului „Asea“, au
se turnate din fontă — 4,8 ţionale a utilajelor şi in­ drul U.U.M.R. Crişcior au Suedia a inclus momente le române. exprimat gratitudinea lor
la sută şi la vagoneţi mi­ stalaţiilor din dotare, res­ fost vizibil canalizate spre revelatoare pentru caracte­ P r e ş e d i n t e l e Nicolae pentru interesul pe care
nieri echivalenţi — 224,6 pectând cu stricteţe disci­ desfăşurarea unei activităţi rul pronunţat de lucru al -Ceauşescu şl tovarăşa Elena şeful statului român îl ma­
la sută. Ce atestă aceste plina tehnologică şf execu- mai bune, urmărindu-se dialogului româno-suedez. Ceauşescu sînt informaţi nifestă faţă de\produsele
cifre ? Evident, hărnicia tînd la timp şi de bună ca­ permanent gospodărirea a- înalţii oaspeţi, însoţiţi de despre produsele acestei realizate aici, faţă de coo­
colectivului de muncă de litate lucrările de întreţi­ tentă şi responsabilă a tu­ Maiestatea Sa Regele Cari mari unităţi a Suediei, perarea româno-suedeză în
la U.U.M.R. Crişcior, hotă- nere şi reparaţii, poate ob­ turor materialelor, elimina­ al XVI-lea Gustaf şi de acest domeniu.
rîrea de a acţiona pe toa­ ţine, cu aceleaşi capacităţi, rea risipei, sporirea eficien- ministrul comerţului, Sta­ unde, printre altele se pro­ De asemenea, tovarăşul
te căile în vederea mate­ producţii mereu mai mari ffan Burenstam Linder, de duce un tip de locomotivă Nicolae Ceauşescu şi tova­
rializării indicaţiilor date — sublinia tovarăşul Ioan UViU BR.AICA alte persoane oficiale, s-au care şi-a cîştigat o reputa­ răşa Elena Ceauşescu au
de secretarul general al Oprişa, directorul întreprin­ deplasat cu maşinile la u- ţie internaţională. vizitat uzinele metalurgice
partidului, tovarăşul Nicolae derii. De fapt, aceasta este (Continuara în pag. a 2-a) zinele constructoare de ma- La sfîrşitul vizitei, gaz- „Avesta“.
«ea»«»•«»*»«•««»»**»«•*«*««*»»«»»•
Plouă mărunt şi des, Forestierii îsi prag de iarnă ce-i priveşte pe forestieri,
ploaie rece, cu rafale de l-am întrebat pe oamenii a- \ s-au organizat şi două puncte î
vînt aspre ce-ţi biciuie o- ceştia cînd au citit un ziar. de vhizare a biletelor la Te- *
brazul cu picături ca de Au dat din umerii, semn că Iiuc, in fiecare miercuri, do 'j
la orele 17—20, şl la Ghelari, 5
gheaţă. Şi totuşi lemnul Cum e viaţa Sa pădure? de pătrunderea la ei a sur­ vinerea, la aceleaşi ore, la '
„curge“ la. vale către de­ selor de informare nu se 18 comiliut popular comunal. i]
8)
VIAŢA LUNGA.
SECŢIE
PREINDUS-
pozitele finale. La pădure „Cum e viaţa la pădure ?“ viaţa ne-o petrecem în a- prea ocupă cine trebuie s-o TRIALIZARE A DE LEMNUL,UI. tinia Dl naştere Înregistrata UI- 3
!n
*
se munceşte aprig. Acum, — încercăm un dialog cu ceste cabane. Dacă ar gîn­ facă. Dealtfel, nici car­ In scopul valorificării inte- acest an la Consiliul popular |
la pădure e sezon.. S-au re­ locatarii „cabanei“. „Dum­ di aşa, o cabană cu o baie, tea nu e un oaspete I grate a masei lemnoase ex- al municipiului Deva poartă I
numărul
din
Sec-
ii
-
co-
întors „sezonierii“ la ocu­ neavoastră nu ştiţi cum e, eu o mică bucătărie, eu o prea uşor de găsit în •* ploatate forestier perimetrul exploa- rospunde 1392, căreia Sebaatian g
do
dc
numele
torului
paţiile lor de iarnă. Sezo­ că doar nu veniţi acum sală de mese nu li s-ar aceste aşezări. Sînt pro­ \ tare Baru, aici a fost con- Marian Funvca. Dat- prima? ?
nieri e un fel de a spune, prima oară printre noi ?“ mai părea un lux“. Nu, o bleme pe care le-am struRă şi dată in funcţiune Tot un băieţel, care ac tun -
de
10
pentru că de arti^ de zeci — ne răspunde tot cu o în­ asemenea pretenţie nu e mai sesizat în asemenea I o secţie de preinduslrializa- arc „virata* numeşte peste... ruta S
9
eon-
se
luni
Cos
Deocamdată,
se
şi
aici
re.
de ani, unii dintre ei revin trebare Ion Vişovan, şeful un lux, e o necesitate la deplasări şi de care comite­ «I fecţloncază lăzi, panouri, Pătruţ. In acelaşi interval, Iu '
mereu pe aceleaşi locuri. uneia dintre brigăzile care care conducerea I.F.E.T.-u- tul sindicatului din I.F.E.T. semifabricate, alte produse municipiu au avut loc S67 |
Aşa sînt şi cei către care lucrează aici. Apoi : „ar lui a promis că va gîndi trebuie să se ocupe mai I necesare în comerţ şi pentru căsătorii, adică cu o medie »
<1©
i,h casatorii pe zi. ui- **
uzul gospodăresc.
ne tăiem cale pe Riu Bnr- putea fi ea şi mai ,bună mai mult. Cînd te gîndeşti energic, să determine lua­ S H LA ODIHNA ŞI TRATA­ lima pereche trecută pe la §
ofiţerul stării civile este Vie- §
bal . sus. dacă cei ce trebuie să o că întreprinderea de con­ rea unor măsuri de către \ MENT. Informăm pe cititorii tor Truia$ pi Elena Hal ga. *
?
*
E vremea prânzului şi oa­ facă s-ar gîndi că, de fapt, strucţii forestiere care des­ conducerea întreprinderii. noştri că, Incepind cu 1 no­ Tuturor, Ia mulţi ani î
198»,
iembrie
toate
filiale­
la
menii au coborît de pe ste- mulţi dintre noi, care lu­ chide drumuri pentru ex­ Din ce-şi prepară oame­ I le O.J.T. din judeţ s-au pus
iuri la o masă caldă pe crăm în pădure sîntem mu­ ploatări poate crea munci­ nii aceştia hrana zilnică ? * în vrnzare bilele de odllinfl
care ei şi-o pregătesc. Mi­ safiri pe la gospodăriile torilor săi asemenea condi­ ION CIOCLEi \ şi tratament pe trimestrul I
al anului 1981. Pentru a ve­
roase greu a benzină în noastre din Maramureş ori ţii, atunci nici o motivaţie ni it> sprijinul celor intere­
„cabana“ de la Arpadea. din Moldova ; că mai toată nu stă în picioare, în ceea (Continuare in pag. a 2-a) î saţi de la I.M. Hunedoara —
9 r mermt 9 mmar r /rt'jioe 9 rjmtur 9 wwi #
Iau ?
WÊrnmvnêwêmmmmM
i li Iiiillllli ii II11II
I li li lililili Iii iliil Ii
• •• ¡•'•v
. .. necontestat : un ora s este cu mai tiuăr cu ett are mai multe construcţii. In ciuda hlamidei seculare, municipiu!ui Deva i se da* in permanenţă o infuzie
de tmereţe. Lmto arhitectonica modernă » clăduilor nu face altceva docţi să ne spună că »btst oraş, editata de ta îuttaihea cÎ viforul
Foto : V. ONOIU