Page 3 - Drumul_socialismului_1980_11
P. 3
1 150 # S1MBÀTÀ, 1 NOIEMBRIE 1980
Pe scenele din Petroşani şi Deva mmmMinr pmctíc
\tKVATAM\WT /HOPCTRN
Orchestra simfonică a Radioteleviziunii — prezenţă
fc spa- Cîştigul vizibil
fra li
de prestigiu a artei interpretative româneşti
ura eu al instruirii formative
nă !n cadrul celei de-a 52-a Un repertoriu pe cit de tria tehnică, simţul frazei tra simfonică a Radiotele
iv.. . Mi- viziunii române, a trăit fie
stagiuni, Orchestra simfo variat, pe atit de bine ales, şi puritatea execuţiei în re
1 - - ar- nică a Radioteleviziunii ro interpretat de solişti consa pertoriul de virtuozitate, Ion care partitură din program. Perfecţionarea pregătirii troliu) are de efectuat în
mâne a susţinut, joi — la craţi în rîndul interpreţilor Voicu a reuşit să-şi înflă Acordurile „Rapsodiei 1“ practice, activitate ce e- acest an şi reparaţii la uti
altlor — Casa de cultură Petroşani, contemporani de renume căreze auditoriul, transmi- au inundat sufletele, înfio vaiueazâ modul în care e- lajele miniere — pompe,
. 'rrans- levii şi-au însuşit logic cu ventilatoare, ciocane de a-
ă de La şi vineri — la Casa de cul mondial — iată secretul suc ţîndu-i propria emoţie. rate de sentiment patrio bataj, perforatoare rotative,
nemtează tură Deva, două concerte cesului de public. Cei trei Solist/ de primă mărime tic, ale ascultătorilor. Au noştinţele ştiinţifice şi teh
;escu extraordinare, sub bagheta capi de afiş, losif Conta, în muzica românească, Ni retrăit — pentru a cita nice este, la Liceul indus maşini de încărcat. Elevii
ta nouă dirijorului losif Conta, Ar Ion Vbicu şi Nicolae Her- colae Herlea a evoluat cu oară?! — emoţia pioasă a trial nr. 1 Petroşani, o con cunosc valoarea producţiei
cronica tist Emerit, în interpretarea iea, împreună cu Orches o uluitoare dezinvoltură, reîntîlnirii cu muzica celyi diţie esenţială în instruirea pe care şcoala trebuie s-o
politice violonistului Ion Voicu, Ar tra simfonică a Radiotele vocea sa caldă şi puternică mai mare compozitor ro pentru meserie. Ea începe realizeze în anul-şcolar cu
tist al Poporului, şi barito viziunii române, colectiv ar- curgînd de la tonurile de te mân, George Enescu, care în sala de clasă, în labora rent şi cîit le revine lor din
nului Nicolae IHerlea. Dorin .tistic emerit, ne-au prile nor spre sonorităţi grave. prin genialul său talent a aceasta. Dar ceea ce e mai
in tara tor sau cabinet, şi continuă
ţa de a fi părtaşii unor e- juit clipe de înălţare sufle „Cîntec despre Patria iu filtrat priveliştile natale, co in atelierul şcoală pentru a important decît cei 150 000
a venimente artistice de au tească, de trăiri şi emoţii bită", de Laurenţiu Profe- morile folclorului nostru, to- lei realizaţi peste planul de
arietăţi pindu-le în tonurile unei o- se finaliza prin integrarea
.Suspeii- tentică valoare a făcut să estetice de neuitat. ta, pe măsura măiestriei elevului în colectivul de producţie- at anului 1980
r“. Epi lile celor două case de cul „Simfonia spaniolă pentru sale interpretative — a re pere muzicale nemuritoare. muncă pentru care s-a pre este cunoaşterea valorii e-
tură neîncăpătoare pentru vioară şi orchestră" (partea levat personalitatea de Cele două concerte sim ducative a muncii practice
publicul hunedorean, care l„ de Edouard Lalo şi „Ba maestru a lui Nicolae Her fonice extraordinare susţi gătit. Ceea ce face elevul pe care o efectuează. -Şi la
în atelierul şcoală la lice
ante. — aşa cum sublinia prezen lada pentru vioară şi or lea. nute în judeţul nostru, a- ul petroşănean este instrui aceasta îşi are, partea de
tatorul spectacolului televi chestră", de Ciprian Porum- Reuşita concertelor simfo devăraite evenimente cultu maistrul, modul
zat din Petroşani — şi-a în bescu s-au întîlnit în con nice extraordinare s-a da rale, vor avea o rezonanţă re formativă în primul rînd» contribuţie
angajant în care se ocupă
suşit ca pe un bun al său cert cu tehnica vibrantă de torat şi dirijorului losif Con de lungă durată în sufle şi nu ceea ce înitîlneam, pî-
mesajul „Simfoniei a V-a" neegalat a lui ion Voicu. ta, înzestrat cu un simţ mu tele iubitorilor de muzică. nă nu demult, în unele u* * de instruirea practică a e-
de Beethoven, al întregului Magician ai tonului plin şi zical de excepţie, care a nit Aţi de învăţăniint din ju levilor, de perfecţionarea
;,00 Ea program muzical. cald, excelînd prin măies condus admirabil Orches- VIORICA ROMAN deţ : practica productivă în acesteia. Maistrul, care şi-a
rth; 7 luat gradele didactice cu
Revis in- atelier .era cu totul altceva
J meló deoît pregătirea în meserie. teme legate de perfecţiona
le ştiri; şi de o muncă nobilă şi rui centenar de ia naştere hington, Londra, Paris. E- în atelierul de maşini-u- rea instruirii practice, pune
la Bu bărbătească aşa cum e a voi ii mîndru să conduc voluţia de pe scena Casei acum • în aplicare o nouă
lo ştiri; Cu prilejul unei întîl- minerilor. Am ţinut la a- de cultură din Petroşani nelte (sediul II), maistrul
i radio; niri a prestigioşilor soli Filarmonica. Sînt fericit că instructor losif Emanoel, lucrare a sa: amenajarea
i popu ai muzicii româneşti cu cest contact cu oamenii pot cînta cu instrumen I-a pus pe interpretul ro şi dotarea unui atelier elec
le ştiri; minerii de la Lupeni, în muncii, considerînd că tul bătrînului lulier ita mân laţă-n faţă cu publi statornic îndrumător al prac
: n,25 muzica ascultată direct, cul din Valea Jiului. ticii productive, care în cei tromecanic de'mină în ve
Spăta- sala de apel a întreprin lian în iaţa minerilor din 13 ani de activitate a cres derea reparării utilajelor
erà Ba derii, cît şi la repetiţiile în sală, comunică nemij — Vă aliaţi pentru a miniere : „Doream o mai
din de care au premers concer locit cu omul, merge la doua oară în Valea Jiu cut aici mulţi meseriaşi de bună corelare intre obiec
»moara suiietul acestuia. In pro lui. Cum vi se pare reîn- frunte — unii dintre ei vin
i,45 Mu- tul am schimbat cîteva gramul nostru am intro tîlnirea cu oamenii aces tele de specialitate şi in
: 13,0» opinii cu dirijorul losif tor meleaguri ? mereu să-i împărtăşească struirea practică a elevilor“
o Mcri- Conta, Artist Emerit, şi dus cîteva pagini repre bucuriile muncii, să-i ceară
ailiojuf- artiştii poporului Ion zentative, de mare valoa — In urmă cu 30 de ani sfatul — lucrează alături de — se explică, promiţînd ca
ording"} re din muzica simfonică, am cîntat la Lupeni ca pînă la 1 decembrie noul a-
Ï0,00 La Voicu şi Nicolae Herlea. solist al ansamblului elevii clasei a Xl-a A. Ele telier să fie pus în func
D,30 Azî, răspunzînd, astfel, unor vii lucrează independent.
Cadenţe necesităţi■ spirituale ale G.C.S. Acum, după atîţia ţiune.
o jurnal; spectatorilor. ani, reîntîlnirea mea ca S-au deprins să folosească Dacă în atelierul şcoală
ri; 24,00 — Cititorii noştri ar dori minerii mă copleşeşte de nu. numai aparatura de la
0,05—6,00 borator, ci şi uneltele mun al Liceului industrial nr. 1
nocturn. să cunoască cîteva din emoţie. Gîntecul meu ca Petroşani (sediul 11) nu s-ar
preocupările dumneavoas pătă o rezonanţă aparte cii de lăcătuş sau electri întâmpina greutăţi în apro
tră de viitor. în faţa acestor vrednici cian. „Montăm o frînă pen
I Actua- — In această stagiune bărbaţi. In sala de apel a tru troliu, colegii mei, ma vizionarea cu scule, dispo
udovea- zitive şi verificatoare (în a-
piritului în primul rlnd vom sus minei Lupeni am simţit joritatea, lucrează la con
iraer al ţine spectacolele de la căldura sufletului celor fecţionarea acestora“’— ne cest sens se aşteaptă mai
1,30 Ca- Radioteleviziune. In limi ION VOICU din subteran, însetaţi de multă înţelegere din partea
ta timpului voi dirija pro Valea Jiului, pc cure-i re pune în temă Nicolae Trăi Combinatului minier Valea
secretarul
organizaţiei
tă,
babil cîteva concerte în văd după 30 de ani. Cei Jiului), dacă cu unele cla
China şi Fiiipine, unde am de azi nu pot ii comparaţi . U.T.C. pe clasă. Colegii —- se n-ar trebui să se încea
mai iost. Totodată, a$ dori cu cei de atunci. Intre Pantelică Flitan, Ion Gălă- pă activitatea practică de
cît mai multe întîlniri cu ceea ce iacem noi, artiştii, ţan, Gheorghe Bouru, Gheor- la zero (exemplu clasa a
ley (Pa- oamenii muncii, îndeosebi şi ce fac minerii este o ghe Bej an — fiecare ne ex IX-a F, în componenţa că
are (Ar- cu minerii, pe care aş mare asemănare : deopotri plică, -cu lux de amănunte,
Ultima vrea să-i cunosc mai mult, în ce constă lucrarea pe reia sînt elevi absolvenţi ai
— se- IOSIF CONTA vă iacem artă. Ii felicit şcolilor generale din Lonea,
700 să-i văd la locurile lor din inimă pe aceşti bărbaţi oare o efectuează, la ce fo Petrila, Petroşani, Bara, Tg.
„ A m venit cu mare de muncă. Sper ca modes curajoşi. Cel mai mult loseşte, ea, cît de aproape
-II (Ar- tul nostru gest de stimă mă impresionează condi Jiu) pentru că vin slab pre
odos — plăcere în mijlocul iaţă de mineri să-mi dea este munca practică de o- gătiţi, instruirea în mese
ictorul); ţiile pe care statul nos biectu-1 studiat la clasă. „De
im fost minerilor" posibilitatea să mă mani tru le-a creat minerilor, unde s-au ivit aceşti bujori rie ar cîştiga şi mai mult
); Ulti- fest mai bine prin artă. care, prin munca lor, con în valori educative. Intere
Noieni- După contactul cu mi în obraji?“. Eleva Constan
ns (Re nerii de la Lupeni, dirijo tribuie la evoluţia ţării ţa Dicu zîmbeşte : mă bucur sul, zbaterea pentru lucrul
proba rul losif Conta — director „Apreciez condiţiile noasLre. De aceea am de ori de cile ori maistrul E- bine făcut au aici un cîşitig
rltural); excepţionale create pus multă pasiune la a- NICOLAE HERLEA, vizibil. Gîştig — şi prin rea
trecea artistic ai formaţiilor mu ceastă întîlnire cu mine m a no el apreciază munca pe
JLCAN : zicale ale Radioteleviziu minerilor“... marile valori ale artei. care o fac“. „Şi acum?“. lizarea planului în acest an
ansardă nii române, profesor la rii. Ca beneficiari ai mun în valoare de o jumătate
SA: Fe- cii noastre ne iac o mare Am venit aici dintr-un „Şi acum, dar a precizat
inerulţ ; Conservatorul „Ciprian ,,,alirma Artistul Poporu cinste. sentiment de mîndrie pa că pot şi am posibilităţi să de milion lei — şi prin
aventuri Porumbescu“, membru al lui, violonistul Ion Voicu, triotică, dar şi mobilizat lucrez şi mai bine“. locurile fruntaşe pe ţară şi
(Munci- Academiei ,,Tiberina“ din directorul Filarmonicii „Dialogul cu oamenii de îndemnurile tovarăşu
: Cind Roma, membru al ,,Legio- „George Enescu" din Bucu Exigenţa se întîlneşte la pe minister obţinute de e-
•ce (7 muncii lui Nicolae Ceauşescu, se maistrul losif Emanoel cu Ievii Vasile Balog şi Petru
Detaşa- ne D'oro", Comitelui iţp- reşti, iondator şi dirijor ne stimulează" cretarul general al parti tactul pedagogic care-i sti Filip la. concursurile pe me
specială lian de pe lingă O.N.U. al Orchestrei de cameră dului, care sublinia fap
lAŞTIE: — ne-a împărtăşit cîteva Bucureşti. Prezenlîndu-şi Cunoscut ca prim solist tul că marile valori ale mulează pe elevi. Clasa a serii, dar mai ales cîşlig
■; Adio, impresii pentru cititorii XI-a A, pe lingă lucrările în însuşirea de către fieca
f lacăraj: celebra vioară „Stradiva al Teatrului de operă din artei româneşti şi univer
noştri: rius“ în ¡aţa minerilor de de confecţionare a diferite re elev a profesiei alese.
achetele Bucureşti, baritonul Nico sale trebuie dedicate tu
ultură); — Mă ailu pentru pri la Lupeni spunea că o a- lae Flerlea înmănunchea turor oamenilor muncii. Ei lor repere pentru subteran
(Popu- ma oară în Valea Jiului, semenea vioară poate Ii (¡printre care şi frînele de LUCIA LICIU
lone a- ză succese de prestigiu sînt în măsură să apre
I-n ; în mijlocul minerilor, şi procurată numai „dacă pe toate meridianele glo cieze talentul nostru, dia
com- am venit aici cu mare plă eşti milionar sau să ai bului, unde a primit bi logul purtat la locul de
Casa dc cere. Sînt impresionat de şansa să te naşti în comu nemeritate aplauze pentru muncă al melomanilor ne
Adincu- întîlnirea cu minerii de nism".
uresul); ariile clasicelor opere ajută să ne cunoaştem,
:ă (Lu- la Lupeni, de sensibilita — Această vioară mi-a „Bărbierul ” din Sevilla", ne stimulează în aborda Agendă stud
tea faţă de muzică a a- fost dăruită de statul ro „Rigolelto", ,,Tosca", „Tra- rea unui repertoriu de
cestor oameni a căror mân in 1956, pentru a viata" etc. Glasul său a ţinută. • Continuînd linia as mcrgăloare iazei pa centru
muncă o respect şi o sti continua măiestria purtă răsunat pe celebrele sce Microinterviuri cendentă- a rezultatelor universitar a Festivalului
mez. Intre condiţiile pen torului ei, George Enescu, ne „Scala" din Milano, consemnate de proiesionale din ultimii naţional „Cînturea Româ
tru o artă bună e nevoie profesorul meu, Ia ai că „Metropolitan", la Was- CONSTANTIN IOVĂNESCU ani, Facultatea de maşini niei“. Studenţii şi-au pro
din 31 şi instalaţii miniere (Insti pus să se prezinte în a-
Mai mulţi cititori s-au a- — Titularii de librete de tutul de mine Petroşani) a ceastă ediţie cu un cor
, 71, 3, dresat redacţiei ziarului Ne-am interesat economii pot modifica sau cîştigat locui I, proiil me bărbătesc, un ansamblu
62, 17, nostru pentru a clarifica u- anula „clauzele de împu canic, în cadrul întrecerii folcloric, teatru, montaj
nele probleme privind in ternicire“ şi „dispoziţiile naţionale „Fiecare A.S.G. muzical-iiterar-coreg rai ic,
diguri : troducerea de clauză de pentru dumneavoastră testamentare“ ? — un colectiv de educare dans tematic, artă ioto-
împuternicire şi dispoziţie — „Clauzele de împuter prin muncă şi pentru mun grafică, artă plastică şi
testamentară pe libretele de —- Avînd dreptul exclusiv — Titularii de librete nicire“ şi „dispoziţiile tes că a studenţilor“, ediţia cineclub.
economii C.E.C. şi modul şi nelimitat de a dispune C.E.C. au dreptul de a lăsa tamentare“ pot fi modifica 1979—1980. • în holul mare al In
de acţionare a acestora, res după cum doresc de sume moştenire sumele depuse te sau anulate oricînd de • Studenţii anului V de stitutului de mine Petro
pectiv drepturile ce le au le depuse spre păstrare ia la Facultatea dc maşini şi şani, absolvenţii acestuia
pentru cei introduşi la aceste clau prin introducerea pe libret către titularii de librete. instalaţii miniere, conduşi au organizai, pentru cole
î: Vre- ze şi dispoziţii. Pentru a C.E.C-., titularii libretelor de a dispoziţiei testamentare. — Precizaţi dacă sumele
i dar economii sau de conturi de proi. univ. dr. ing. Ni gii ior din anul I, în ca
tea şl informa cititorii asupra ce personale te C.E.C. aa şi Beneficiare ale unei „dis moştenite pe librete C.E.G. colae lliaş, au eiecluat o drul „Concursului muncii,
fi mai lor de mai sus, ne-am adre poziţii testamentare“, pot fi sînt supuse unor taxe. vizită de studii în bazinul tinereţii, irumuseţii“ tra
va Stfc dreptul de a împuternici una sau mai multe persoa — Simt scutite de impo
:at din sat cu cîteva întrebări tova alte persoane, sub forma carboniier Oltenia, in ca diţionalul bal al „boboci
ira mi- răşului Ion Roşea, şef sej- ne şi aceasta se poate face zite şi taxe toate cîştigu- drul acestei acţiuni de do lor“.
ă intre viciu la Sucursala judeţea „clauzei de Împuternicire“, te emiterea libretului sau rite indiferent de instru cumentare au iost vizitate
iar eea să dispună de sumele păs la depunerea ulterioară. _A- ŞTEFAN COSTEA
13 gra nă C.E.G. mentul de economisire Uti carierele Rovinari, Gîrla
se va — Titularii libretelor de trate te Casa de Economii ceastă dispoziţie acţionează lizat, cit şi sumele moşteni şi Poiana. Subredacţia
toi. economii au dreptul“ de a şi Consemnaţiuni. numai după decesul lituîa- • Agenda de lucru a clu „Viaţa studenţească“
rece cu Kilui, libretele puţind fi li te fie ca urmare a clauzei Institutul de mine
eorolog împuternici şi alte persoane — Sub ee formă pot lăsa bului cultural studenţesc
renco). să dispună de sumele păs moştenire titularii de libre chidate numai cu prezenta testamentare',\ sau a certifi este bogată în activităţi pre- Petroşani
trate de ei Ja C.E.C- ? te sumele depuse te C.E.G. ? rea cer Iii io aiului de deces. catului de moştenitor.
