Page 30 - Drumul_socialismului_1980_11
P. 30

Pag. 2
                                                                                                                                               DRUMUL SOCIALISMULUI NR.

           INFORMAŢII DE PARTID                                                          ganizaţia   „Şoimii   patriei“   Or­  Printr-o aprovizionare ritmică
                                                                                                  preşcolarilor
                                                                                           Primirea
                                                                                                            In
                                                                                                                —
                                                                                         specifică
                                                                                         lui   şcolar  trimestrului   I  o   al   anu­
                                                                                                            Îndatorire
                                                                                                     este
                                                                                                  —
                                                                                          patriotică   şi   trebuie   Înţeleasă
                 ANALIZA COMUNĂ                  zilele  trecute,  un  colectiv  pentru  cerceta­  In   profunda   ei   semnificaţie.   şi la timp realizările ar fi fost
                                                 rea   problemelor   sociale.   Colectivul   este   Organizaţia   are  :   un   ţel   esen­                                      E
                                                                                         ţial
                                                                                                               mul­
                                                                                                       formarea
                                                                                             educativ
          Recent,  biroul  comitetului  de  partid  şi   format   din   activişti   de   partid,   sociologi,   tilaterală   A   adultului   de   miine.                    8,55 Şoim
         consiliul  oamenilor  muncii  de  la  I.M.  Hu­  psihologi,  alte  categorii  de  specialişti.  în   Considerată   astfel,   primirea   cu mult superioarei        9,05 Film
                                                                                                                de
                                                                                                    aibă
                                                                                                să
        nedoara   au   întreprins   o   analiză   comună   cadrul   primei   întîlniri   de   constituire   a   trebuie   sensibilitate   atribute   locul   (Urmare din pag. 1)  pii :
                                                                                                         prin
                                                                                         mare
         asupra  uneia  din  problemele  de  actualita­  fost  stabilită  şi  tema  primei  cercetări  vi-   de   desfăşurare,   prin   ceremo­  ale   uzinei,   unde   lucrează   pisoc
                                                                                                                                                      70
                                                                                                                                                          la
                                                                                                                                                peste
                                                                                                                                                                            9,40 Omu
        te   pentru   îndeplinirea   sarcinilor   de   plan   zînd  mutaţii  cantitative  şi  calitative  în  di­  nialul   specific,   prin   participa­  Muncitori   harnici  sută  şi   tineri.   10.00  Viaţi
                                                                                                                                                                    con­
                                                                                                            a
        în  acest  an  de  trecere  la  cincinalul  1981—   namica  structurilor  sociale  din  judeţul  Hu­  rea   detaşamentelor   şi  precum   pio­ şi   ţei   economice.   Lucru   care   ştiincioşi,  care  lună  de  lu­  11,45 Buci
                                                                                         nierilor
                                                                                                instructori,
         1985.  Este  vorba  de  modul  în  care  se  des­  nedoara.                      prin   activităţile   educative   pe   se  poate  deduce  şi  din  fap­  nă  îşi  depăşesc  sarcinile  de   12,30 De }
                                                                                                                                                                          13.00  Tele:
        făşoară   lucrările   pentru   asigurarea   condi­                               care.   şi   le   propune   grupa   pe   tul  că  la  cheltuielile  mate­  pfan  —  după  cum  afirma   13.05  Albu
        ţiilor  de  muncă  şi  viaţă  ale  oamenilor,  a-   PREGĂTIREA                   durata   unui   trimestru   (cel   pu­  riale  la  1  000  lei’  produc­         15.00  Tel«
                                                                                         ţin   una   pe   lună   cu   ceremo­                   maistrul  Pavel  Hursan.  Dar
        provizionarea   tehnico-materială   pe   perioa­  PROPAGANDIŞTILOR               nial).                      ţie  marfă,  pe  9  luni,  se  în­  şi aici sînt ceva probleme.  vizia
                                                                                                                                                                              Baci
        da de iarnă-                                                                                                registrează  o   economie   de                            Crai
                                                                                                                    6,30  lei.  Referindu-ne  însă   —  Din  20  de  maşini-unel-   1G,50 Şah
          în  acest  context  au  fost  vizate  reviziile,   La/Haţeg,   propagandiştii   au   participat,                                      te,  4  nu  funcţionează  din   17.05  Ecra
        reparaţiile  şi  asigurarea  dotării  la  grupu­  zilele  trecute,  la  o  acţiune  de  pregătire,   „CREŞTEM ŞOIMI   la   cheltuielile   totale   este   lipsa  unor  piese  de  schimb   nu.
        rile  sociale,  cantine,  cămine  de  nefamilişti,   organizată  de  către  comitetul  orăşenesc  de         de  menţionat  că,  în  aceeaşi   —   preciza   interlocutorul.   Vasl
        blocuri  de  locuinţe,  asigurarea  transportu­  partid.   în   faţa   propagandiştilor   au   fost   SUB TRICOLOR"  perioadă,  s-au  făcut  econo­  Apoi  sîntem  nevoiţi  „să  o-   18,15 Dan -
                                                                                                                                                                              ţile
        lui  oamenilor  muncii  pe  distanţe  mai  mari,   prezentate  expunerile  :  „Obiectivul  funda­           mii  de  7  454  000  lei.  Iată,   morîm  maşinile“  pentru  că   18,40  Mici
                                                                                                                            cum
                                                                                                                    aşadar,
                                                                                                                                      valorifi­
                                                                                                                                 este
                                                                                                                                                                              mici
        revizuirea,   repararea   şi   întreţinerea   insta­  mental  şi  liniile  directoare  ale  dezvoltării   Prin   grădiniţă   şi   prin   Orga­  cată  doar  una  din  princi­  alţii   nu   respectă   tehnolo­  19.00 Tele
        laţiilor   şi   maşinilor,   asigurarea   stocurilor   economico-sociale  a  României  stabilite  de   nizaţia   „Şoimii   patriei“,   copi­  palele  căi  de  sporire  a  pro­  giile   de   fabricaţie   (oţelul   19,20 Ante
                                                 Congresul  al  XÎI-lea  al  P.C.R.  pentru  cin­  lul   îşi   formează   legături   au­                                      niei‘
         de  siguranţă  la  materialele  de  bază,  pre­                                  tentic   sociale   ;   el   „deprinde“   ducţiei  nete.  Dar,  după  cum   turnat   nu   este   recopt   în   20,50 Fi În­
         gătirea parcului de transport auto şi c.f.  cinalul   1981—1985“,   „Concepţia   partidului   societatea,   acceptă   îndatoriri,   spunea   directorul   între­  mod   corespunzători.   în   al   miii
                                                 nostru  cu  privire  la  aplicarea  noului  meca­  se   afirmă,   îşi   conştientizează   prinderii,   realizările   puteau   treilea   rind,   schimburile   ră  ]
          în  baza  analizei,  cele  două  organe  au                                     atitudinile   faţă   de   colectivitate               sînt  descompletate.  Ne  tre­  a  s
         stabilit măsurile cuvenite.             nism    economico-financiar“,   „Obiectivele,   şi,   chiar   dacă   imperceptibil,   fi  mai  mari.  Muncitorii  cu         cam
                                                 directivele   şi   modalităţile   înfăptuirii   acti­  faţă de el Însuşi.  care  am  discutat,  prin  sec­  buie  11  strungari.  Condu­  22,^0 Tele
                                                                                                  pentru
                                                                                           Esenţial
                                                                                                         grădiniţă
            COLECTIV DE CERCETARE                vităţii  ideologice  şi  politico-educative  sta­  pentru   Organizaţia   „Şoimii   pa­ şi   ţiile  uzinei,  erau  de  ace­  cerea   uzinei   poate   va   fi
                                                                                                                                                mai  receptivă  la  doleanţe­
             A PROBLEMELOR SOCIALE               bilite  de  Congresul  al  II-lea  al  consiliilor   triei“   este   de   a   educa   copiii   eaşi părere.  le  noastre,  altfel,  în  cursul
                                                 populare,   cuvînţările   tovarăşului.   Nicolae   în   spiritul   umanismului   socia­  —  Lipsa  frecventă  a  u-      lb*,00 Emi
                                                                                          list,   al   dragostei   faţă   de   ţară,   nor  materiale,  mai  cu  sea­  anului  viitor,  numărul  ma­  mag
          Pe  lingă  Cabinetul  judeţean  pentru  ac­  Ceauşescu,   secretarul   general   al   partidu­  faţă  de  partid,  in  spiritul  mun­  şinilor  inutilizabile  va  creş­  18.50  1001
         tivitatea politico-ideologică a fost creat,  lui“. (Nicu Sbuchea, corespondent).  cii   şi   creaţiei,   al   formării   lor   mă   oţeluri   pentru   prelu­  te  şi,  oricît  de  hotărîţi  vom   19.00  Tele
                                                                                          multilaterale.   In   al   doilea   rind,   crări  la  cald,  ne-au  îngreu­    19,20  Acti
                                                                                          întreaga   loc   activitate   trebuie   nat   activitatea   —   arăta   fi să ne depăşim planul...  19,40  Doc
                                                                                          să   aibă   o   orientare   clară   (po­               La  cele  arătate  se  mai  a-   ^ ui Cad
                                                                                          litică   în   primul   rind),   statuată   Emil   Kneizer,   maistru   la          ^ DUC
                                                                                          pe   principii   ferme,   in   care   sectorul   S.D.V.   în   aceste   lătură   şi   alte   neajunsuri,   mar
              Cum e viaţa la pădure?                                                      contribuţia   decisivă   o   au   ca­  condiţii  am  fost  nevoiţi  să   făşurare   a   activităţii   de   21.00  Hon
                                                                                                                                                care  îngreunează  buna  des­
                                                                                                                                                                              dric
                                                                                          drele didactice.
                                                                                           In   relaţia   individ-coleclivita-   executăm  matriţe,  alte  dis­  producţie.   Includem   aici,   Pro-
                                                                                          te,   reprezentantul   societăţii   es­  pozitive  şi  verificatoare  ne­           lor
                                                                                             educatoarea,
                                                                                                                                                                              pisc
            (Urmare din pag. 1)     la  Grădiştea  de  Munte,  în   tor  oameni,  în  special  a-   te   adulţi   fiind,   învăţătorul,  să   ca­  cesare   secţiilor   uzinei   din   numărul   mare   de   absenţe   21.50  Muî
                                                                                                       trebuie
                                                                                          re,
                                                                                                                fie
                                                                                                                                                nemotivate,  pe  9  luni  —
                                    altă   împrejurare,   tot   cam   cum,  toamna  şi  iarna,  este   şi   modelul   in   care,   copiii,   la   materiale  care  n-au  cores­  15  307  ore,  de  învoiri  —
                                    aceleaşi  probleme  se  ridi­  ziua  lumină  ;  că  se  află  la   virsta   elanului   invincibil,   să-şi   puns   (întotdeauna!   din   22,10 Telt
         Am  vizitat  şi  magazinul  fo­  cau.  Nu  este  marfă  ?  Nu-i   mari   distanţe   de   aşezările   poată   proiecta   propriul  de   „eu".   punct   de   vedere   calitativ,   18  803  ore,  concedii  medi­
                                                                                                               co­
                                                                                          Atitudinile
                                                                                                        faţă
                                                                                                  noastre
         restier  Arpadea,  unde  este   chiar  aşa.  Am  trecut  pe  la   omeneşti,  uneori  la  30—40   pii   sînt',   peste   ani,   atitudinile   slăbind  astfel  rezistenţa  a-   cale.  De  asemenea,  este  ne­  m
         gestionară   Aurelia   Brăilă.   magazinul  forestier  din  de­  kilometri,  şi  că  nu  pot  să   adulţilor   de   miine   intre   ei.   De   cestora,   consunând   însă   cesară,  din  partea  conduce­
                                                                                                           profesională
         Mai  întîi  nu  se  vede  aici   pozitul  final  Baru.  Aproa­  vină   să   se   aprovizioneze   aceea,  politică  pregătirea  educatorilor   (e-   metal   în   plus,   forţă   de   rii   unităţii,   o   preocupare
                                                                                                    a
                                                                                          şi
         o  mină  de  gospodină.  Car­  pe  că  batea  vînlul  prin  el.   din  satele  centru  de  comu­  ducarea   educatorilor)   trebuie   muncă,  energie  etc.  De  ase­  mai  susţinută  pe  linia  asi­  BUCUJ
         tofii   însilokaţi   au   început   La   magazinul   alimentar   nă  sau  din  oraşe,  dar  de   să   fie   o   preocupare   permanen­  menea,  pentru  1981,  an  în   gurării   tuturor   materialelor   diojurna
                                                                                                                                                                          sei  ;  7,4i
         să  se  strice  şi  trebuie  re-   din  sat,  în  schimb,  situat   mîncat  trebuie  să  mănince   tă   pentru   formarea   lor   ca   oa­  care   sarcinile   noastre   sînt   necesare   desfăşurării   nor­  ruticrA  ;
                                                                                          meni adevăraţi.
         sortaţi.  Nu  mai  vorbim  de   la  vreo  2  kilometri  de  de­  şi   ei.   Consiliile   populare   Organizaţia   „Şoimii   patriei"   mobilizatoare,  cred  că  n-ar   male  a  activităţii  de  pro­  mul   sat
                                                                                                                                                                          duminici
                                                                                                    această
         ceapă,  care  a  încolţit  de   pozitul   final,   se   găseau   care  au  pe  teritoriu  mun­  —   care   in   noi   copii  perioadă   tri­ a-   strica   dacă   s-ar   rezolva   ducţie,  în  acest  an  şi  în   tualilăţi
                                                                                              mereu
                                                                                          dună
                                                                                                            sub
         pe  acum  în  magazie  şi  ca­  trei-patru   sortimente   de   citori   forestieri   nu   trebuie   color   —   îşi   validează   cu   fie­  problema   aprovizionării   cu   toate   pe
         re  trebuie  dată  în  consum.   mezeluri,  slănină  sărată  şi   să  uite  că  răspund  în  pro­  care zi existenţa.  scule  des  utilizate  (burghie   1981.   Aceasta,   pentru   ca   diojurna
                                                                                                                    spirale,  tarozi),  cit  şi  dota­
                                                                                                                                                                          muzicale
         Dar  oricum  trebuie  şi  ea   afumată,   supe   concentrate   fil  teritorial  de  modul  cum   EUGEN BURZA   rea sectorului nostru cu o  bunele   rezultate   cu   care   Sport   şi
                                                                                                                                               colectivul  de  muncă  de  la
         urgent   sortată.   Mezeluri   şi  multe  altele,  pe  care  şi   aceştia  îşi  realizează  planul   preşedintele       k                                        le  lin  de
                                    muncitorii  forestieri  le  cau­  şi,  implicit,  de  felul  cum   Comisiei judeţene   maşină  de  rectificat  tarozi   U.U.M.R.   Crişcior   preconi­  veselă  ;
         sosesc  o  dată  pe  săptă­  tă.  în  timp  ce  la  magazi­  trăiesc  ei,  ce  condiţii  li  se            şi calibre.                                           terpreţi
         mână.  Oamenii  care  se  a-                                                         pentru îndrumare a                               zează  să  încheie  anul,  să   Iară  ;  1”
                                    nul  forestier  pîinea  era  ca   asigură  ca  să  poată  munci   activităţii Organizaţiei   Hala   de   vagoneţi   este   fie   continuate   în   următo­  ţilor  ;  1?
         provizionează  de  aici  spun   piatra,   la   magazinul   din   în  plinătatea  forţelor  pen­  „Şoimii patriei"  una din principalele secţii  rul cincinal.    18;30  Mu
         că  pînă  ce  au  obţinut  ca   sat   se   găsea   din   belşug   tru realizarea planului.                                                                       20,00  Ra-
                                                                                                                                                                          inregistr
         magazinul  lor  să  fie  mai   pîine  proaspătă  în  trei  sor­  N-am   reuşit   în   raidul                                                                     popular-
         bine  aprovizionat,  a  trebu­  timente.  Ce  fel  de  repar­  nostru  să  luăm  legătura  cu                                                                    Iod ii lor :
                                                                                                                                                                          22,10 Pi
         it  să  insiste  repetat...  Acum   tizare  a  fondului  de  marfă   nici  un  factor  de  răspun­                                                               22,30 Se
         aprovizionarea  e  ceva  mai   între  unităţi  face  coopera­  dere   din   conducerea   celor                                                                   Dorina
                                                                                                                                                                          Sto onest
         bună,  dar  ce  folos  dacă  nu-i   tiva   Baru,   căci  aşa   cum   două   cooperative   de   con­                                                              ştiri ; 2.‘
         mină  de  gospodar.  Meze­  am  văzut  noi  că  o  face,   sum  —  Baru  şi  Pui  —  pen­                                                                        sânt ; 2‘
                                                                                                                                                                          0,05—5,0<
         lurile   au   prins   miros   în   mai  bine  n-ar  mai  face-o  ?   tru   că   preşedinţii   erau                                                               nocturn
         lada  în  care  au  fost  aduse.   Fiindcă  ne  întîlnim  mereu   chemaţi  la  Deva,  iar  mer­
         Conducerea  Cooperativei  de   cu   asemenea   aspecte   de   ceologilor   nu   le-am   putut
         consum  din  Pui  se  vede   discriminare  pur  şi  simplu  a   da   de   urme.   Sperăm   că                                                                     M]j
         că  nu  dă  prea  des  pe  aici   magazinelor  destinate  apro­  vor  lua  cunoştinţă  de  a-
         sau  dacă  dă,  nu  se  prea   vizionării   muncitorilor   fo­  ceste  realităţi  şi  puncte  de                                                                  DEVA
                                                                                                                                                                          plus
         simte  că  a  fost.  Am  cerce­  restieri,   propunem   U.J.C.C.   vedere   prin   intermediul                                                                   deschid  (I J
         tat   mai   în   amănunţime   nominalizarea   cantităţilor   rîndurilor   de   faţă.   Dacă                                                                      DOARA
                                                                                                                                                                          pllis   (i
         comenzile   din   urmă   ale   de  mărfuri  şi  a  sortimente­  articolul   nostru   va   deter­                                                                 ra,   Iriî
         magazinului.   O   stereotipie   lor  care  trebuie  să  ajungă   mina  o  schimbare  de  opti­                                                                  Detaşar
         supărătoare  în  solicitări  iar   la  aceste  magazine,  iar  cei   că  în  privinţa  a  ceea  ce                                                               speciali  la
                                                                                                                                                                          mint
         în  privinţa  livrărilor,  sorti­  ce   dau   respectivului   fond   trebuie  făcut  pentru  oame­                                                               torul)  ;
         mentele   sînt   de-a   dreptul   de  marfă  alte  destinaţii  să   nii  care  muncesc  la  pădure,                                                              mitorul
                                                                                                                                                                          nirea)  ;
         sărace.   N-a  fost   comandat   fie  aspru  traşi  la  răspun­  ar  fi  ceea  ce  dorim.  Dacă                                                                  să  (7
                                                                                                                                                                          (Repub
         în  şase  luni  de  zile  un  ou,   dere  şi  sancţionaţi.  Condu­  nu  o  va  produce,  vom  re­  Calitatea   —   un   examen   de   fiecare   zi   a   colectivelor   de   oameni   ai   muncii.   în   foio   :   ra  caii*
         subprodusele   afumate   din   cerile   cooperativelor   trebuie   veni  pe  urmele  noastre  mai   cetecista   Stănuţa   Bedea   şi   maistrul   de   schimb   Tiberiu   Băcălete,   de   la   laminorul   de   sîrmă   ral)  ;
                                                                                            (C.S.H.) verifică atent calitatea unui nou lot de fier beton destinat construcţiilor viitoare.  (Munci
         carne   ajung   rar   pe   aici.   să  se  gîndească  la  faptul   vechi  pînă  ce  vom  reuşi                                         Foto: VIRGIL ONOIU        Prieten
         Dar nu numai aici, căci şi  că ziua de muncă a aces-  s-o provocăm.                                                                                              ceafăru
                                                                                                                                                                          NEA :
                                                                                                                                                                          (Min eri
                                                                                                                                                                          ţii fac
           Recoltarea porumbului.                                                                                                              severe  pentru  a  se  asigura,   ANI NO
         Lucrarea  s-a  încheiat  la  u-                  Să îie urgentate  lucrările pentru                                                   prin  cooperaţia  de  consum,   te de d
                                                                                                                                                                          (Munci
         nităţile   agricole   din   Cig-                                                                                                      cantităţi  de  fîn  care  să  a-   Rocky
         mău  şi  Pişchinţi.  Aici  tre­         încheierea campaniei agricole de toamnă                                                       copere  lipsurile  şi  la  siloz   brie) ;
         buie  menţionat  însă  că  uni­                                                                                                       şi  grosiere,  şi  astfel  să  se   noapte
         tăţile  respective  au  avut  de                                                                                                       asigure   hrana   animalelor   riile
                                                                                                                                                                          şi«) 5 C
         cules  suprafeţe  mici  (42  şi   sul  cocenilor  etc.  Am  avea   hăr  şi  porumbului.  Aşa  se   tiva  din  Aurel  Vlaicu  a  în­  poate  considera  că  pregăti­  pe perioada de stabulaţie.  care
         respectiv  23  ha).  Acolo  un­  nevoie  de  cîteva  combine,   face  că  o  seamă  de  cetăţeni   ceput  acţiunea  abia  dumi­  rea  adăposturilor  se  apro­  Arături  adinei  de  toam­  rul);   (
         de  însă  sînt  de  recoltat  su­  dar,  după  cîte  ştiu,,  Glorii­  au  fost  sancţionaţi,  printre   nică  şi  a  livrat  doar  11  to­  pie  de  sfîrşit,  mai  trebuie   nă.  Aici,  la  nivel  de  con­  le —
                                                                                                                                                                          Teatru
         prafeţe  mari  —  ca  de  pil­  le“  S.M.A.  sînt-ocupate  în   aceştia   numărîndu-se   Aurel   ne.  C.A.P.  Pişchinţi  numai   doar  puse  la  punct  instala­  siliu,  lucrarea  este  mult  în-   GEOAC
         dă  la  C.A.P.  Geoagiu,  Ro-   alte. părţi.          Boşorogan,   Ioan   Filimon,   6   tone,   iar   unităţile   din   ţiile  de  evacuare  a  dejec­  tîrziată,   fiind   arate   doar   neobişi
         mos  şi  Vaidei  —  culesul  a   Culesul   porumbului   este   Ioan   Zaharie,   Ioan   Borza,   Vaidei  şl  Romoşel  28  şi  res­  ţiilor  la  Geoagiu  şi  Aurel   510  ha  din  1  404  planificate.   tură) ;
                                                                                                                                                                          rupt (
         ajuns  abia  la  circa  70—80   întîrziat  şi  în  unităţi  care   Ioan   Rusan,   Cornel   Popa   pectiv  11  tone.  De  unde  re­  Vlaicu.  în  toate  unităţile  a-   Comitetul   Politic   Execu­  Nu-mi
         la  sută  şi  asta  atît  din  cau­  au  suprafeţe  mici  de  recol­  şi alţii.  zultă că mai sînt de livrat  nimalele   se   introduc   pe   tiv  al  C.C.  al  P.C.R.  a  ho-   LAN :
         za  vremii,  cit  şi  din  prici­  tat.  C.A.P.  Romoşel  a  re­                                           timpul   nopţii   în   grajduri.   tărît,  în  şedinţa  din  4  no­  dere
                                                                                                                                                                          Mizera
         na   întîrzierii   altor   lucrări   coltat  40  ha  din  52,  C.A.P.                                      In   ce   priveşte   asigurarea   iembrie,  ca  recoltarea  po­  MERIA
         —  cum  ar  fi  recoltarea  sfe­  Aurel  Vlaicu  —  vreo  20  ha   în Consiliul unic agroindustrial Geoagiu  bazei   furajere   pentru   iar­  rumbului  să  se  termine  în   tului, 1
         clei  de  zahăr,  a  legumelor   din  32.  La  C.A.P.  Romoşel                                             nă,  lucrurile  nu  stau  bine.   cîteva  zile,  să  se  grăbească   reşul)
                                                                                                                                                                          steagui
         et' 1                      terminarea   grabnică   a   lu­                                                 Din  cele  7  unităţi  din  zo­  predarea  Ia  fondul  centra­  LARI :
           inginerul   şef   ai   C.A.P.   crării   nu   ridică   probleme   rretlarea   la   fondul   dc   încă mari cantităţi şi ac-  nă,  numai  C.A.P.  Vaidei  şi   lizat  de  pi'oduse  agricole  al   (Miui ci
         Geoagiu,  Ioan  Rob,  referin-   deosebite.  La  C.A.P.  Aurel   stat.  La  nivel  de  consiliu   ţiunea   trebuie   intensificata.   Romoşel  dispun  de  canti­  statului  şi  să  se  încheie  a-
         du-se  la  modul  cum  se  des­  Vlaicu  însă  da.  La  această   unic  pînă  în  prezent  s-au   Este  adevărat  că  se  duce   tatea  de  fîn  ce  şi-au  plani­  răturile   adinei   de   toamnă
         făşoară   lucrarea   în   unita­  unitate,   deşi   suprafaţa   cu   livrat  cu  ceva  peste  317  to­  mare  lipsă  de  mijloace  de   ficat-o,   celelalte   mai   au   pînă   la   sfîrşitul   acestei
         tea amintită, considera :  porumb  a  fost  dată  în  a-   ne  porumb  la  baza  de  re­  transport,   cele   mecanice   nevoie  fiecare.  La  siloz,  di­  luni.   Sînt   obiective   care   Wi
            -  Mai  avem  de  recoltat   cord  global,  participarea  la   cepţie,  43,7  tone  la  com­  fiind  ocupate  cu  alte  lu­  ferenţele  între  planificat  şi   trebuie  să  determine  şi  în   Timpu
         circa  90  ha  porumb.  Se  lu­  muncă  a  locuitorilor  satu­  plexul  de  viţei  din  Orăştie   crări   şi   în   acest   context   realizat  sînt  mari,  şi  vor   Consiliul   unic   agroindus­  9 noi<
         crează  şi  azi  (marţi,  4  no­  lui  n-a  fost  şi  nu  este  co­  şi  56  tone  la  cooperaţia  de   Autobaza  din  Orăştie  tre­  rămîne   astfel,   chiar   dacă   trial   Geoagiu   mobilizarea   se va
         iembrie),  pe  o  tarla  la  Gel-   respunzătoare,   fapt   deter­  consum  pentru  cei  ce  au   buie  să  asigure  mai  multe   vor  fi  însilozaţi  şi  cocenii   tuturor   forţelor   pentru   ca   mult
                                                                                                                                                                          preclp
         mar,  se  află  şi  preşedinte­  minat,  în  principal,  de  lip­  încheiat   contracte   pentru   mijloace  auto  pentru  unită­  de   porumb.   La   capitolul   lucrările  ce  se  cer  efectua­  ploaie,
         le  unităţii  acolo.  Cînd  vom   sa   de   unitate   în   cadrul   livrarea   de   animale.   Cele   ţile   din   Consiliul   unic   grosiere  se  prevăd,  de  ase­  te   în   această   toamnă   să   de
         termina   lucrarea   ?   Mi-e   conducerii   unităţii   în   ce   mai  mari  cantităţi  au  fost   Geoagiu,  căci,  iată,  vremea   menea,   restanţe   însemnate,   crească  în  ritm  şi  să  se  în­  Vin  tul
                                                                                                                                                                          seeton
         greu   să   spun,   deoarece   priveşte   întreprinderea   de   expediate  spre  I.V.C.  şi  alţi   se  răceşte  din  ce  în  ce  şi   în   această   situaţie,   ierna-   cheie  în  termenele  planifi­  ra   mi
         muncim  şi  în  grădina  de   măsuri   menite   a   asigura   beneficiari  de  către  unită­  porumbul   trebuie   pus   cît   rea   animalelor   în   condiţii   cate  de  conducerea  superi­  grade,
         zarzavat,  la  pregătirea  ier-   participarea   cooperatorilor   ţile   agricole   din   Geoagiu,   mai  repede  la  adăpost,   bune   este   problematică   şi   oară a partidului.  .şi 7 g
         nării animalelor, la strîn-  la recoltarea sfeclei de za­  Romos şi Cigmău. Coopera­  lernarea animalelor. Se  se cer întreprinse măsuri     TRA1AN BONDOR       servie!
   25   26   27   28   29   30   31   32   33   34   35