Page 32 - Drumul_socialismului_1980_11

¡Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 157 © DUMINICA, 9 NOIEMBRIE 1980

I"
O.N.Ü. Proiect de rezoluţie privmd Luminile stiintei in
9 5 CATEDRALA DIN KÖLN avui nevoie de mal bina
îngheţarea şi reducerea bugetelor Catedrala (jolică din de o săplămină pentru a
geografia„lumiiatreia‘‘ Köln, una dintre cele mai ajunge Ia Copenhaga. A- 1
militare «• la propunerea României í S' vestite realizări arhitecto­ tund redacţia s-a holărît
să apeleze la serviciile... \
într-un studiu publicat în respective. Astfel, in Brazi­ nice ale acestui stil, săr­ porumbeilor călători. Co­
NAŢIUNILE UNITE 8 cu, care a evocat propune­ 1979 de UNESCO, sub sem­ lia, a cărei producţie naţio­ \\ bătoreşte anul acesta îm­ laboratorii din diverse Io-
1
(Ager preş). — Comitetul rile ţării noastre de redu­ nătura unui economist nală reprezintă 30 la sută plinirea unui secol de la calităţi trimiteau lologra- I
pentru probleme politice şi cere a cheltuielilor milita­ nord-afriean, M. Bedjaoui, di i cea a R.F. Germania, !} terminarea lucrărilor de fii în microfilme nu mai |
de securitate al Adunării re cu 10—15 la sută pînă în se relevă că „potenţialele cheltuielile pentru cerceta­ construcfie. Dar, proiectul grele de 30 de grame, pe .
re nu reprezintă decît 2 la
!
Generale şi-a încheiat dez­ 1985 şi alocare a sumelor e- financiare ale ţărilor în sută în raport cu cheltuie­ ! ei a fost conceput cu mul­ care le ataşau cu un inel
baterile generale. în peri­ conomisite în scopul dez­ curs de dezvoltare determi­ tă vreme înainte. Uncie la piciorul porumbeilor- j
oada următoare, delegaţii­ voltării economice şi socia­ nă ca cercetările funda­ lile în aceleaşi scopuri, fă­ I păr(i ale construcţiei da­ poştaşi. Aceştia livrau ,
le vor prezenta proiecte le a tuturor ţărilor şi, in mentale să reprezinte o cute de vest-germani. India tează din perioada Evului „corespondenţa* Ia redac­
de rezoluţii în legătură cu primul rînd, a celor în curs parte derizorie în economia şi Argentina, care au o Mediu, piatra dc temelie ţie după una, două sau I
teme specifice de dezar­ de dezvoltare. lumii a treia". Şi aceasta producţie globală de 19 la a viitoarei construcţii fiind trei ore, adică infinit mai |
mare în vederea examină­ este cu atît mai gravă — sută şi, respectiv, 9,5 la su­ pusă în anul 1248. Timp repede decît serviciile
rii şi adoptării lor de că­ ★ consideră autorul amintit tă în raport cu R.F.G., nu de secole, lucrarea a ră­ poştale obişnuite, răcind
1
tre Adunarea Generală. NAŢIUNILE UNITE 8 — cu cit aportul ştiinţei pot aloca cercetării decît mas neterminată şi faimoa­ cunoscută uceastă „inova- |
Consecventă poziţiei şi (Agerpres). — Plenara A- constituie baza forţei eco­ 1,5 la sută faţă de ceea ce sa construcţie de astăzi ţie“, ziarul „Ncue Ziir- ,
propunerilor sale privind dunării Generale a O.N.U. nomice de mane. Cert este se cheltuieşte pe malurile era cu secole în urmă cu­ cher Zeilung“ aminteşte '
reducerea cheltuielilor mi­ a luat în dezbatere rapor­ că activitatea de cercetare Rinului. O altă comparaţie noscută sub numele bat­ că, pentru prima dată, pa- |
litare, chestiune a cărei ac­ tul Agenţiei Internaţionale rămîne concentrată în A- revelatoare se poate face jocoritor de „cerşetorul de rumbeii au tost utilizaţi in i
tualitate a l'ost confirmată pentru Energie atomică. merica de Nord, Europa şi între marile concentrări ur­ pe malul Rinului“. Edifi­ trimiterea de mesaje in
cu claritate de îngrijorarea Totodată, Adunarea Gene­ Japonia, în timp ct: econo­ bane şi industriale ale ţă­ ciul actual, a cărui silue­ secolul at Vl-lea î.e.n... I
profundă exprimată practic rală a examinat şi proble­ miile ţărilor „lumii a treia“, rilor bogate occidentale şi tă etanşată se reflectă în
de toate statele care au ma pregătirii conferinţei inclusiv ştiinţa, rămîn de­ ale altor ţări mai puţin do­ apele Rinului, este vizibil FEMEILE IN RING
luat cuvîntul, România a Naţiunilor Unite pentru fo­ pendente de finanţele ţări­ tate ale Occidentului. Ma­ din orice parte a oraşului.
pregătit — împreună cu losirea energiei atomice în lor occidentale, care sînt, rile oraşe ale Americii La­ Săgeata turnului principal, Un concurs sportiv mai'
delegaţiile Austriei, Indone­ scopuri paşnice. Luînd cu­ în acelaşi timp, producă­ tine, Buenos Aires, Sao cu o înălţime de 157 me­ puţin obişnuit a avut loc,
ziei, Irlandei, Nigeriei, Pe­ vîntul, reprezentantul per­ tori, consumatori şi mari Paulo, Ciudad de Mexico, tri, simbolizează cutezan­ Ia 17 august, în localita­
rului, Ruandei, Senegalu­ manent al României la exportatori de capitaluri, prezintă o densitate econo­ ţa constructorilor şi în­ tea Aeschi, din Elveţia.
lui, Suediei şi Uruguayului O.N.U., ambasadorul Teo­ într-un studiu intitulat mică (raportul producţiei drăzneala spiritului. Tinere, pariind pantaloni
— un proiect de rezoluţie dor Marinescu, a apreciat „Mimetismul tehnologic al la suprafaţa de aglomerare Peste două milioane dc din pînză groasă, s-au în­
privind îngheţarea şi redu­ pozitiv activitatea desfăşu­ lumii a treia“, semnat de urbană), identică cu a Pa­ vizitatori îi trec anual pra­ fruntat in ring, încercînd
cerea bugetelor militare. rată de AIEA în anul 1979, Denis Clair Lamber, se a- risului. Şi totuşi, aparent gul pentru a admira faţa­ să-şi dezechilibreze adver-
Proiectul de rezoluţie a subliniind preocuparea a- rată că, „pe planul cerce­ paradoxal, activităţile de da superbă, nava centrală sarelc şi să le facă să a-
fost prezentat de reprezen­ genţiei pentru sprijinirea tării ştiinţifice, dependenţa cercetări ştiinţifice în cele şi picturile. tingă podeaua. Este ceea
tantul permanent al Româ­ cooperării internaţionale în „lumii a treia“ rămîne ge­ trei oraşe sud-americane Celebrarea centenarului ce sc cheamă o probă de
niei la Naţiunile Unite, am­ domeniul utilizării paşnice nerală“. în termeni globali, sînt de 100 de ori mai mici a fost precedată de expo­ „schwing", un gen de trin-
basadorul Teodor Marlnes- a atomului. acest fenomen este ilustrat decît regiunea industrială ziţii, concerte şi uite ma­ tă populară, practicată de
de faptul că numai 0,5 la a capitalei franceze. Dis­ nifestări artistice care au secole în sulele elveţiene,
Un „front al păcii'' împotriva violenţei sută din cercetătorii lumii crepanţele dintre ţările oc­ marcul dimensiunea artis­ femeile nu erau
tică a construcţiei. Dc a- înainte,
se află în ţările în curs de cidentale dezvoltate şi res­ scmenea, au fost efectuate admise Ia aceste întreceri,
1
în Jara Bascilor dezvoltare şi dispun de 1 tul lumii occidentale în intense lucrări de repara­ considerate prea dure. Ur- ,
la sută din creditele acor­ ceea ce priveşte ştiinţa îşi ţii, la care au participat maşelc Evei au revendicat
1
MADRID 8 (Ager preş). — ideologic de aripa politico- date cercetării pe plan au deci originea în dife­ 70 dc zidari, sculptori, însă egalitatea cu bărba-
Principalele partide politice militară a organizaţiei se­ mondial. Fenomenul îşi gă­ renţele mari ale subvenţii­ restauratori clc. ţii şi Ia acest capitol, in i
lor de o parte şi de alta. în
seşte explicaţia şi în aceea
spaniole au convenit să paratiste basce ETA — s-au că numeroşi oameni de timp ce ţările dezvoltate ajunul turneului naţional
formeze un „front al pă­ întîlnit, la San Sebastian, ştiinţă originari din ţările ale Occidentului obţin pro­ jî PORUMBEII de schwing, ele au orga­
cii“ îndreptat împotriva pentru a examina această „lumii a treia“ lucrează în fituri de ordinul sutelor de SÎNT MAI SIGURI nizat o competiţie aparte ‘
şi, deşi bărbaţii s-au opus I
violenţei în Ţara Bascilor, problemă. Un comunicat statele industrializate ale h Cititorii unei reviste prin toate mijloacele, au |
unde numai anul acesta au dat publicităţii la încheie­ Occidentului. Se poate es­ miliarde de dolari pe baza ilustrate din Copenhaga avut în cele din urmă cîş-
inechitabile
schimburilor
cu
fost ucise 102 persoane. rea reuniunii arată că par­ tima că numărul lor se ri­ ţările „lumii a treia“ şi au se plîngeau că aceasta nu lig de cauză. Opt mii dc
respective
intenţio­
tidele
Reprezentanţi ai Uniunii nează să mobilizeze poporul dică la 500 000, din care ju­ posibilitate să susţină ma­ este prea la curent cu ul­ spectatori au urmărit evo-
1
Centrului Democratic, de basc la luptă împotriva vio­ mătate în Statele Unite. siv cercetarea, inclusiv cer­ h timele noutăţi. întîrzicrilc luţia celor 75 de femei
guvernămînt, ai Partidului lenţei. Dacă analiza rolului şi cetările fundamentale — fi­ reclamate se datorau, du­ schwing-isle şi au acla­
Socialist Muncitoresc Spa­ zică nucleară, informatică, pă cum s-a constatat, poş­ mat-o pe învingătoare, ca­
Concomitent cu această ponderii ştiinţei se referă il
niol, ai Partidului Comu­ reuniune, pe străzile ora­ la ţările mai avansate faţă spaţiul cosmic —, subdez­ tei. Astfel, fotografii tri­ re a primit drept premiu
nist, ai Partidului Naţiona­ şului basc Ei bar peste 3 000 de grupul ţărilor sărace, şi voltaţii sînt nevoiţi să cum­ lţ mise din Frederixhavn au o vacă Simmenlal.
list Basc, precum şi ai for­ de persoane au participat aici vedem că sectorul cer­ pere de la cei care dictează
maţiunii politice Euskadiko la un marş al tăcerii în cetărilor joacă un rol mi­ preţurile la bursa ştiinţei.
Ezquerra (Stingă Bască) — semn de protest împotriva nim în raport cu nivelul Reprogramarea
considerată a fi apropiată terorismului. productiv atins de statele A. D. meciurilor de azi
18®»*® I« în diviziile B, C
şi de juniori
mozaic duminical ■ mozaic duminical ŞPŞi 1 Astăzi, conform unor dispoziţii ale forurilor de
I resort, meciurile din divizia C şi cele din campionatele
juniorilor I şi II nu se vor disputa, urmînd a fi re-
programate.
CULTURALA creatorii folclorului; 6) Chi­ Rezolvarea careului din Negru : Rc4. Etapa diviziei B se va desfăşura eu începere de ia
tara clasică — Culme rezo- numărul 7151 : I orele 14, concomitent cu divizia A.
nant-orientală a funcţiona­ Rezolvarea problemei din
ORIZONTAL : 1) Cintă
în cor — Joc... popular ; lităţii reprezentative ; 7) A- 1. Grigoriu, II ; 2. Roman, numărul 7151 :
2) Atribut pentru cei mai dunare cifrată — întreba­ Scena; 3. Id, Jora, Sub ;
mulţi artişti prezenţi pe re ; 8) Pe-un picior de plai 4, E, I, Ranetti ; 5. Glas, 1. Cc3 - - e4 Rc4 — d5 ANUNŢ DE FAMILIE j
scene şi în spectacole (sing.) — Inclusă într-o suită!... Cocris ; 6. Eros, Scai ; 7. ® Familiile Iancu Ion
— Dansează pe valuri, în — ...cîntă la vioară ! ; 9) E- Bunica, Edam ; 8. O, Amorf, 2. Ce4 - - d6 Rd5 — c6 şi Jula Aurel mulţumesc
bătaia vîntului ; 3) Explo­ lement de artă în ...coloa­ A, I ; 9. Ta, Iaila, Rr ; 10. o tuturor celor care au fost
zie sonoră la spectacol — nă — Cîntă... trăgînd cla­ Era, Leagane ; 11. Zinca, 3. Ce2 - - b4 4- mat
Cîntăreţ pe patru strune ; pa ; 10) ...în sol minor — Seara. VÎNZAlîI alături de noi în clipele
4) Atribut al specificităţii Cîntat în vechile doine ; 1. Cc3 - - e4 Rc4 — b5 grele ale despărţirii de iu­
individuale — Colectiv ar­ 11) Ieşit pe faţă — Pregă­ Mat în trei mutări 2. Ce4 - - d6 + R oriunde i O Vind Dacia 1100 tam­ bitul nostru tată, bunic şi
monios — Cînlă la piculi­ tită pentru cultură. ponată şi piese de schimb. străbunic
nă ; 5) Om de cultură — Controlul poziţiei. Alb : 3. De3 - - a3 sau Cc2 — b4 * Hunedoara, telefon 13210. COLF AUREL
Dansează un gopac ! ; 6) VASILE MOLODET Rg4, Da2, Nf8, Cb3, p.c3. 4- mat î după orele 16. (1658) (1655)
Act de mare cultură — Din Deva
neamul asirilor ; 7) Ca la î ţ PIERDERI DIVERSE
Breaza! — A face un „bis“; l 3 u 5 ¥ ' 8 9 10 n
8) Pronume — Elemente 2 © Pierdut intr-un I.M.S„ ® Incepînd cu data de,
componente la o sambă I 2 _ÍÜI acte (contract de vînza- 16 noiembrie 1980. oborul
— Ora de cultură... tehni­ 3 re-cumpărare a unei ca­ de vite al municipiului
că ; 9) Joc cu cheie — Iz­ a se în comuna Băiţa, satul Deva se va organiza pe
vorul vieţii (od.) ; 10) Joa­ * H Ü Sălişte). Găsitorul este ru­ păşunea satului Mintia,
că rolul principal în dife­ gat a le preda la adresa : Accesul în tîrg este per­
rite piese — Cu casa goa­ 5 HI M mis numai din şoseaua
lă; 11) A cînta în dorul Hunedoara, strada Avram veche. Pînă la sfîrşitul a-
lelii —„Joc“ de doi. m Ü B Iancu 4, apartament 56. nului se ţin tîrguri de a-
7 m Găsitorului, recompensă. nimale în zilele de 16 no­
VERTICAL : 1) Formaţie m 1 (1654) iembrie, 7 şi 21 decembrie,
de muzică populară — Te 8 m B I SCHIMB DE LOCUINŢA începînd cu anul viilor,
face să cînţi mai jos; 2) 9 1
Cîntat! — Se interpretează B tîrgurile vor avea loc la
solo ; 3) Creaţie — Indica­ 10 m © Schimb casă proprie­ Mintia în prima duminică
tor plasat mai la distanţă ; 1 tate personală, Arad cu din fiecare lună, iar la
4) La fagot!... — ...şi la U ü similar Deva. Informaţii, Băiţa în a treia duminică
Castaniete ! — Şi de specta­ Deva, telefon 10969. (1657) din fiecare lună.'
cole ; 5) Dans — Unul din
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Tiberiu lstrate (redactor şef), Lucia Elena Liciu, Gheorghe ’avei (redactor şef adjunct), Vasile Pâţan, Nicolao Tîrcob
REDACŢIA Ş! ADMINISTRAŢIA : Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii voluntari Ift
I-
2700 Deva: str. Dr. Petru Groza nr. 35. Telefoane: ÎI275, 11585, 12157, 20708 din întreprinderi şi instituţii.
TIPARUL: Tipografia Deva. str. 23 August nr. 257. Costul unui abonament: 24 Iei (pe 3 luni). 48 le! (pe 8 luni), 98 Iei (un an). «3- !