Page 34 - Drumul_socialismului_1980_11
P. 34
Paq 2 DRUMUL SOCIALISMULUI
(Urmare din pag 1)
Exigenţe sporite faţă de desfăşurarea, turale din Valea Brad şi „Vom realiza sarcinile de plan
Mesteacăn.
nivelul si conţinutul învătămîntului te Brigăzile artistice prezen pe ultimele două luni ale anului“ 9,00 Tel<
competiţie
în
(formaţii
t i i 10,(K) Sin(
similare ale altor unităţi (im
brădene vor intra în con (Urmare din pag. 1) zultate mai mari decît în 10.15 Fi In
politico-ideologic al U.T.C. şi A.S.C curs în 14 noiembrie — luna trecută“. daţi
luai
n. n.) au dovedit un bun ni posibilitatea să pornim a- Nicolae Şufan, adjunctul LI,05 Dos
vel artistic, prin îmbunătă cest abataj mai repede şi şefului sectorului VI : „în Cun
Acţionînd în spiritul in voluţionare, la soluţionarea locul şi sarcinile tineretului, ţirea calităţii interpretative, să recuperăm minusul de lurl
găti
dicaţiilor şi sarcinilor pri problemelor teoretice şi ale organizaţiei sale revo diverşi ficarea repertoriului la începutul lunii. în de lunile noiembrie şi decem 11.40 Tele
brie vom realiza planul. în
mite, biroul şi secretaria practice ale făuririi societă luţionare în înfăptuirea abordat, o mai puternică cembrie a.c. nu există octombrie am rămas mult 16.00 Teii
tul Comitetului judeţean al ţii socialiste multilateral Programului partidului, a ancorare în realitate şi o motive ca să nu depăşim sub plan pentru că avem 16.05 Şco.
cal i
U.T.C., au acţionat astfel dezvoltate în ţara noastrih hotărîrilor C igresului al pronunţată vervă satirică. pla. ui“. un flux de transport vechi 16,30 Cur
incit învăţămîntul politico- în cadrul pregătirii propa XlI-lea al P.C.R.“; tinerii Ing. Andrei Fodor, şeful şi ne-au încurcat mult de 16.50 Din
ideologic să asigure cunoaş gandiştilor s-a subliniat cu care se pregătesc să devină © HAŢEG. Casa de cul sectorului III : „Avem un fecţiunile mecanice, dar 17.15 Clu
terea aprofundată de către putere ideea că anul de membri ai U.T.C., precum tură din Haţeg a găzduit minus de 2 200 tone pe am reprofilat o galerie şi 18.00 A In
18,25 Tril
toţi tinerii a politicii in învăţămînt 1980—1981 coin şi elevii din clasa a VlII-a luna octombrie, dar pînă montăm o bandă transpor 18.50 1001
terne şi externe a partidu cide în mod f e r i c i t c u vor fi cuprinşi în cursuri (iritarea României la sfîrşitul anului va fi toare. Astfel vom mai 19.00 Tel«
lui şi statului nostru, a trecerea la înfăptuirea celei pentru studiul şi cunoaş recuperat în întregime. Se reduce din stagnări şi ne 19.20 Act
19.40 Am
concepţiei materialist-dia- de a doua etape a Pro terea problemelor funda înţelege, deci, că în ambele vom încadra în prelimină ţia
lectice şi istorice, aplicate gramului partidului, etapă mentale ale Statutului, ale luni ne vom depăşi pla rile zilnice. în măsura în 20.20 Pla
în mod creator de către ce trebuie să se caracteri organizării şi activităţii nul. După primele zile care vom merge ritmic, cîm
reţ.i
partidul nostru. învăţă zeze, aşa cum cere secreta U.T.C. Pentru studenţi, deja avem o depăşire sub vom realiza şi prevederile 20.40 Tea
mîntul are, de asemenea, rul general al partidului, to există o tematică elaborată stanţială, care va fi mereu trimestrului IV“. clin
menirea însuşirii temeini varăşul Nicolae Ceauşescu, de Consiliul U.A.S.C.R., sporită“. (Afirmaţiile şefu Bol
Vei
ce a principiilor şi nor prin realizarea unei noi care asigură studierea şi lui de sector sînt întărite Ing. Aurel IVIaleaş, şeful 22.05 Tel
melor muncii şi vieţii co calităţi, superioare, creş cunoaşterea problemelor şi de trei dintre şefii de sectorului VII : „Fără în
muniştilor, ale eticii şi terea considerabilă a efi fundamentale ale activită sîmbălă întrecerea formaţii doială vom încheia trimes
echităţii socialiste, creşterea cienţei economice în toate ţii economico-sociale, ale lor de teatru. Au participat brigadă de nădejde ai sec trul IV cu depăşiri. Dealt
nivelului de pregătire poli- domeniile, prin intensifi vieţii politice interne şi colectivele artistice de la torului : Costache Zaharia, fel, pe octombrie avem un
tico-ideologică a uteciştilor, carea activităţii de for internaţionale. cooperativa „Retezatul“ şi Dionisie Silvester şi Gheor- plus de peste 1 000 tone,
a tuturor tinerilor, înţele mare a omului nou, în care Anul de studiu a început Spitalul unificat, care au ghe Magdici — care speră luna aceasta am pornit BUC
gerea schimbărilor înnoi tineretul ocupă un loc sub auspicii orientative şi pus în scenă piesele „Mo în depăşiri record în aces bine, abatajele mecanizate Radio pr<
7,00 Ra<
toare care au loc în socie central. organizatorice bune. în tiv de divorţ“, de Mariana te două luni, astfel îneît sînt în măsură să ducă vis ta pr
tatea românească şi pe plan Pe baza Instrucţiunilor judeţul nostru au fost crea Marinescu, şi „Ultima sectorul să-şi onoreze sar greul sectorului, deci nu melodii!
mondial, educarea în spirit Biroului C.C. al U.T.C., în te 1 747 cercuri de studiu, cursă“, de Horia Lovinescu. cinile pe trimestrul IV). avem probleme cu realiză ştiri ; 9
cultăton
comunist, revoluţionar, al organizaţiile din unităţile cuprinzînd peste 48 500 S-a remarcat jocul plin de Ing. Gheorglie Dinuţă, rile viitoare. Mai mult de ştiri
angajării responsabile a industriale, de construcţii, tineri, din care, 857 func sinceritate, vigurozitate şi şeful sectorului IV : „Pla decît atît, actualele con muzical'
tineretului pentru îndeplini transporturi, din sfera ser ţionează în unităţile eco talent al artiştilor amatori nul trimestrului IV va fi diţii permit un demaraj viorie ;
Buletin
rea hotărîrilor Congresului viciilor, instituţii, precum nomice, aproape 800 în din cele două unităţi, oa realizat integral. După bun şi în anul viitor“. cote ca
al XlI-lea al partidului. şi din alte unităţi economi- şcoli ele. în afara acesto meni pe care pasiunea pen estimările noastre vom Am consemnat fără nici Puhdys
ră Rad i
La baza învăţămîntului co-sociale, anul de învăţă ra, aproape 27 000 de ti tru frumosul artistic îi în obţine chiar o depăşire de o altă intervenţie opiniile de ştiri
deamnă să participe în per
am aşezat Programul P.C.R. mînt durează între octom neri sînt încadraţi în învă- manenţă la viaţa cultural- 1 000 tone. Aceasta în şefilor de sectoare privind fol clor u
de făurire a societăţii so brie 1980 şi iunie 1981. în ţămînlul de partid. în a- artistică a oraşului. seamnă ca la plusul de a- realizarea sarcinilor de plan De la :
curioşii«
cialiste multilateral dezvol organizaţiile U.T.C. din ceastă lună se deschide proape 500 tone din oc pe trimestrul IV, opinii din nai ; li
tate şi de înaintare a unităţile agricole şi de la anul de studiu şi pentru © GALAŢI (PUI). Ace tombrie să adăugăm încă care, se desprinde conclu nomice
României spre comunism, sate învăţămîntul începe în tinerii din unităţile agri eaşi efervescenţă artistică pe atît în această lună, zia certă că ultimul tri cui ui ;
ştiri ; l
documentele Congresului al noiembrie şi se încheie în cole şi de la sate. se manifestă şi la aşeză- poate chiar mai mult, mestru al anului va fi în femeilo
XlI-lea al partidului, orien martie. Pentru elevi şi Acum, datoria principală mi.ntele culturale din comu pentru că în luna decem cheiat cu rezultate pozitive. eterne
tările şi indicaţiile tova studenţi durata anului de a organelor municipale, na Pui. La Căruinul cultu brie ne ies nişte capacităţi Rămîne însă ca vorbele să Orele s
fol ciori«
răşului Nicolae Ceauşescu. studiu politic corespunde ral din Galaţi a avut loc din funcţiune şi nu putem devină faptă. Să mai men Peisaj
celui şcolar. Totodată, au orăşeneşti şi comunale con faza locală a întrecerii din conta decît pe încheierea la ţionăm că pentru reali ran ; 2
Avind la îndemînă o tre formaţiile artistice : nivelul planului. Oricum, zarea sarcinilor de plan, tul ui r<
foarte bogată gamă de fost puse la punct celelal stă în acordarea unui spri montaje literar-muzicale (în toate brigăzile Îşi vor rea conducerea întreprinderii a ti n ii e
documente, biroul Comite te detalii organizatorice jin concret şi eficient pro număr de opt), grupuri vo liza, ca şi pînă acum, sar stabilit măsuri clare pentru sonore
tului judeţean U.T.C. a privitoare la cuprinderea pagandiştilor, organizaţiilor cale, recitatori, solişti vo cinile prevăzute“. îmbunătăţirea procesului oră :
muzical
asigui'at o pregătire cores masei de tineri, a mem U.T.C. din unităţi pentru ca cali şi instrumentişti de Ing. Ioan Ciungan, şeful de producţie. De aseme
punzătoare a noului an de brilor organelor alese. toate cercurile să desfă muzică populară, obiceiuri sectorului V: „încercăm nea, biroul executiv al con
folclorice. Au evoluat for
muncii
studiu în învăţămîntul po- Cursurile din industrie, şoare o activitate rodnică, maţii din satele Băieşti, să facem planul pe această siliului oamenilor brigăzile
lună, dar minusul, deşi de
pentru
stabilit
a
litico-ideologic U.T.C. şi agricultură, construcţii, care să determine creşte Hobiţa. Rîu Bărbat, Ponor, numai 1 180 tone, e mai care îşi depăşesc sarcinile DEVy
A.S.C. In cursul lunii oc transporturi, instituţii şi rea contribuţiei masei lar Uric, Galaţi şi Pui. greu de recuperat, întrucît de plan pe lunile noiem de pe
tombrie şi începutul lunii din sfera serviciilor dezbat gi de tineri la îndeplinirea Publicul spectator, care a unul din abatajele mari brie şi decembrie un sis Amatoi
DOAR/
ve
umplut pînă la refuz sala
o
(Flăcăi
curente au fost pregătiţi „Probleme fundamentale ale sarcinilor economice ce căminului cultural, a aplau traversează avem lucrare mari tem de stimulare pe genuri ga (Si<
acolo
che
şi
toţi propagandiştii, acor- făuririi societăţii socialiste stau în faţa colectivelor dat buna evoluţie a talen greutăţi cu exploatarea de abataje. Acest sistem de din sp
realiza
pentru
cointeresare
(Consti
dîndu-se o atenţie deose multilateral dezvoltate şi hunedorene la interferenţa taţilor artişti amatori. cărbunelui. Pentru perioa rea şi depăşirea sarcinilor ŞAN! :
bită cunoaşterii politicii înaintării României spre celor două cincinale. Seria întrecerilor pe ge da următoare am pregătit de plan a fost prelucrat siune c.
Fiul
partidului, a contribuţiei comunism. Politica externă EMIL GROZA nuri de formaţii, la nivel o nouă felie din care putem cu oamenii muncii şi se iembri«
extrage o producţie destul
localitate,
continua
va
de
creatoare, decisive a tova a partidului şi statului secretar al Comitetului în zilele următoare, cuprin de bună, mai avem un scontează pe o mobilizare publica r
tenii
răşului Nicolae Ceauşescu nostru“ ; elevii studiază judeţean Hunedoara al zînd toate comunele şi ora nou abataj în pregătire, mai mare a întregului co- ral) ;
(Munci
la dezvoltarea teoriei» re în cadrul cursului „Rolul, Uniunii Tineretului Comunist şele judeţului. deci vom putea obţine re- N - lecliv. Aven tu
ceafări
orizont
TRIL A
(Munci
Duminică pe Dezvoltarea, modernizarea şi diversificarea - SA: Tc
BRAD
(Steam
ogoare Prima
Nu .po
In pas eu cerinţele consumatorilor Olga 5
(Flacăr
cultură
(Urmare din pag I) nu se va asigura necesarul, aventu
(Popul
să se apeleze la cooperaţia Documentele celui de al pentru taurine la Haţeg. judeţ, în curînd va intra Paralel se va acorda o chităţi
mic peste 18 000 ha. Planul de consum, care s-a anga XL-lea Congres al partidu Prin el se vor putea re in funcţiune o fabrică la atenţie sporită ridicării pro Al cin
la acest capitol prevede că jat să pună la dispoziţia lui, Programul-directivă de condiţiona şi îngrăşa anual Deva, cu o capacitate de ductivităţii muncii, prevă- de cu
trebuie acoperită o supra unităţilor agricole cantită creştere a nivelului de trai 12 000 capete bovine adulte 16 tone pe zi. zîndu-se pentru viitorul Cinci :
Doctor
faţă de 28 650 ha, cea mai ţile de fîn ce lipsesc din şi de ridicare a calităţii şi tineret bovin. In vederea unei bune cincinal o creştere cu 55 la
mare aflîndu-se în sectorul baza furajeră. Au fost însi- vieţii stau la baza activi în anul 1981 va intra în aprovizionări a centrelor sută. în privinţa asigurării
cooperatist. Cu îngrăşămin lozate circa 150 000 tone fu tăţii prezente şi viitoare a funcţiune, tot la Haţeg, un muncitoreşti din Valea produselor la fondul pieţii
te organice a fost fertili raje, ceea ce reprezintă 65 oamenilor muncii de la complex de îngrăşare a Jiului, în acest an a înce se va trece la livrarea căr
zată 63 la sută din supra la sută din cantitatea pla întreprinderea de industria ovinelor cu o capacitate de put construirea unui abator nii sub formă preambalată, Rezu
faţa planificată în I.A.S. şi nificată. Dacă I.A.S. se a- lizare a cărnii Deva. Sînt 10 000 capete. La aceste modern în Petroşani şi a sub alte forme şi la gra- ţiona
maje diferenţiate.
84 la sută în cooperativele propie de nivelul stabilit multiple şi complexe as complexe s-a eliminat în unei moderne fabrici de 1980 :
Se
vor
agricole de producţie, de la acest capitol, unităţile pectele care coordonează mare parte forţa de muncă preparate de carne, cu o tehnologii de introduce noi Extr.
a
fabricare
unde rezultă că şi aici se cooperatiste trebuie să mai activitatea acestei industrii. — deficitară în zootehnie unor specialităţi de prepa 41, 49,
cer intensificate preocupă însilozeze aproape 80 000 De subliniat, ’însă, sînt Extr.
rile in perioada care ur tone şi să depoziteze încă eforturile ce se depun încă La întreprinderea de industrializare rate din carne. Pentru îm 77, 50,
conţinutului
bunătăţirea
în
mează. circa 40 000 tone grosiere. de pe acum pentru dezvol proteine al preparatelor se Extr.
Iernarea animalelor este Ţinînd seama de neacope- tarea, modernizarea şi di a cărnii Deva vor folosi derivate proteice, 23, L,
o altă acţiune ce se înscrie rirea necesarului de siloz versificarea producţiei, ast iar o parte din condimen Extr.
pi agenda de lucru a uni trebuie să se transporte şi fel îă ţn cincinalul 1981— — prin mecanizarea proce capacitate de 15 tone pe zi. tele importate se vor în 59, 20,
tăţilor agricole din judeţul depoziteze întreaga cantita 1985 acestea să marcheze selor de pregătire a fura Tot în cadrul planului locui cu condimente indi Extr.
nostru, iar în cadrul aces te de coceni de porumb, ca noi trepte calitative.' jelor şi evacuare a dejec cincinal viitor se va mai gene fără a influenţa ca 15, 18,
teia asigurarea bazei fura şi frunzele de sfeclă fura în perioada anilor 1976— ţii lor. construi în municipiul Deva litatea preparatelor din Fon<3
jere ocupă un loc esenţial. jeră pentru a se asigura 1980, producţia întreprinde Tot în această perioadă un antrepozit de 10 000 mc, carne. 970 000
Pînă în prezent, au fost hrana animalelor pe timp rii a crescut în primul rînd s-a construit noul abator capacitate de răcire şi o în perioada cincinalului
transportate şi depozitate de iarnă în aşa fel îneît pe seama exploatării inten din Deva, au fost moderni secţie de preparate culinare următor, accent în produc
aproape 50 000 tone fînj gă se obţină o producţie cît sive a capacităţilor exis zate şi igienizate abatoa şi una de producţie a sa ţia întreprinderii se va
ceea ce reprezintă 86 la su-r mai mare în sectorul zoo tente, precum şi prin con rele Haţeg, Orăştie şi Brad, lamului de iarnă. pune şi pe diversificaim
tă din necesar. Merită men tehnic. struirea de unităţi noi în prin introducerea unor teh Datorită eforturilor ce produselor, ajungîndu-se la Timj
11 no
ţionat faptul.că unităţile a- Iată, deci, obiective im- vederea prelucrării unui nologii de tăiere a anima se fac în sectorul creşterii un număr mal mare de sul dt
grjcole de stat au depăşit poi'tante şi de mare actua volum sporit de materii lelor pe linii conveierîzate, animalelor, precum şi con preparate din carne, pre aerulu
cantitatea de fîn planifica litate ce stau în faţa uni prime specifice acestui cu posturi fixe pe faze teh struirii de noi capacităţi de parate culinare şi conser va fi
tă cu circa 230 tone. Coo tăţilor agricole din judeţul sector de activitate. nologice, dotate cu utilaje industrializare a materiei vate prin frig, precum şi precip
formă
perativele agricole de pro nostru, a căror înfăptuire în privinţa materiei pri cu un grad ridicat de prime, producţia globală a preparate dietetice pentru poviţă
ducţie însă mai au de pro solicită şi în continuare o me pentru producţia de mecanizare, multe dintre întreprinderii se va dubla, adulţi şi copii, care vor Pen
curat aproape 800 tone fîn mare mobilizare de forţe, carne tăiată, pe lîngă com aceste utilaje fiind produse depăşind 1 miliard lei, A Solicitate de cumpârâTorî. Vrenn
ros. '
pentru a-şi echilibra balan în lumina sarcinilor stabi plexele zootehnice de stat prin autodotare. avînd corespondent şi în sub f.
ţa. în acest sens se impune lite recent de Comitetul şi cooperatiste din judeţ, Pentru sporirea produc producţia fizică de carne, Ing. NICOLAE PiRVU viţă
a fi aduse din cîrnp toate întreprinderea a construit ţiei de preparat', de carne preparate de carne, con directorul întreprinderii ceaţă,
cantităţile de fîn, iar acolo Politic Executiv al C.C. al din fondurile de investiţii în vederea satisfacerii ce serve, grăsimi şi alte pro de industrializare serv ic
unde nici pe această cale P.C.R. un complex de îngrăşare rinţelor populaţiei din duse. a cărnii Deva