Page 37 - Drumul_socialismului_1980_11
P. 37
PROLETARI DSN TOATE ŢÂRILMJNIŢIA/Â T Vizita ie stil a tovarăşului
Mae Ceaişesfîsiş împreună tovarăşa
Elena Ceausescu, fi Danemarca
?
■f
La Laboratorul nafional de la Risoe
Marţi, 11 noiembrie, cea dea soluţii în probleme giei nenucleare şi a cerce
de-a doua zi a vizitei de practice, împletind această tărilor pe bază de contract
stat pe care tovarăşul activitate cu cea de cerce pentru beneficiari diverşi.
Nicolae Ceauşescu, pre tare fundamentală. Directorul Laboratorului
şedintele Republicii Socia în continuare, el a relie naţional subliniază, de a-
liste România, împreună cu fat că in toate aceste pro semenea, preocupările deo
tovarăşa Elena Ceauşescu o bleme Laboratorul naţio sebite ale cercetătorilor de
efectuează în Danemarca a nal de cercetări nucleare aici în alte sectoare do ma
început prin întîlnirea cu de la Risoe -'colaborează re interes : fizica solidelor,
colectivul Laboratorului strîns cu Centrul naţional stocarea energiei, ca şi fur
naţional de la Risoe, situat de fizică — Bucureşti, in nizarea de energie eoliană.
P r e ş e d i n t e l e Nicolae
ŞUIULUI POPULAR pe malul fiordului Ro'skil- cadrul unei conlucrări largi Ceauşescu şi tovarăşa Elena
de, în apropiere de oraşul
pe care o are cu instituţii
cu acelaşi nume. ştiinţifice similare din în Ceauşescu sînt invitaţi să
Subliniind că Danemarca treaga lume. cunoască unul din reactoa
are tradiţii în cercetarea Distinşii oaspeţi români rele de cercetări, unde pri
nucleară, ceea ce o situea sînt informaţi că Laborato mesc explicaţii asupra fo
Anul XXXII, nr. 7159 MIERCURI, 12 NOIEMBRIE 1930 4 pagini — 30 bani ză pe primele locuri în a- rul naţional, cel mai mare losirii acestuia şi departa
cest domeniu, deşi este o institut de cercetări din Da mentul de fizică nucleară.
ţară mică, ministrul danez nemarca, a fost creat în La încheierea vizitei, mi
Siderurgiştii sporesc continuu al energiei, la Peul Nielson, 1950. încă de la început, nistrul energiei, directorul
referit
preocupările
s-a
inclus
activităţile
sale
au
naţional,
Laboratorului
ce
actuale şi de perspectivă în studierea sub toate aspec lelalte persoane daneze
caratele“ metalului hunedorear» contextul în care problema tele a energiei nucleare, îşi exprimă din nou
JfJ energiei a devenit esenţia cercetări fundamentale şi satisfacţia de a fi pu
lă în lume. Aceasta, a sub tehnologice în fizică, chi
—- De la începutul a- cerea unor consumuri ma calitate, trebuie să arătăm liniat el, şi-a pus ampren mie, meteorologie, metalur tut prezenta unele rezul
ceslui an, ca şi în anii teriale, cu deosebire la căr că anul 1980 a fos-t pentru ta asupra activităţii a- gie, agricultură. Ulterior, tate obţinute de oamenii de
t recul i, colectivele de buni cocsificabili, feroalia combinatul hunedorcan poa cestui centru de cerce activităţile laboratorului au ştiinţă din cadrul centrului
muncă din cadrul C. S. je, cărămizi refractare, pre te cel mai dificil dintre toţi tări, care este chemat să fost extinse in sfera ener de cercetări din Risoe.
Hunedoara au obţinut cum şi în valorificarea ma anii ultimelor cincinale. A
realizări importante in terialelor refolosibile, cu trebuit să facem faţă unor Oaspeji ai Pariamenfuui danez
producţie. Ce factori precădere deşeuri metalice, greutăţi generate de apro
principali consideraţi că vizionarea neritmică şi dez-
stau . la temelia acestor Convorbire cu tovarăşul asortată a minereurilor, căr Preşedintele Republicii primei Constituţii a Dane tribui la dezvoltarea bunei
succese, tovarăşe direc SABIN FAUR bunilor şi cocsului. Am a- Socialiste România, tovară marcei. colaborări dintre Danemar
tor general? director general vut de suportat, de aseme şul Nicolae .Ceauşescu, îm în Salonul Latingssalen. ca şi România, riesehlzind
— La bilanţul marilor în al Combinatului siderurgic nea şi consecinţele calităţii preună cu tovarăşa Elena membrii parlamentului sînt la^gi perspective extinderii
făptuiri ale oamenilor m u n Hunedoara nocorespunzătoare a unor Ceauşescu, a fost marţi du- reuniţi în aşteptarea şefu şi adîncirii ei pe multiple
cii rlin patria noastră, în feroaliaje, electrozi şi cără pă-amiază oaspete al Par lui statului român. Pre planuri.
acest sfirşit ele cincinal, o refractare şi resurse ener mizi refractare. în aceste lamentului danez — Folke şedintele parlamentului, Preşedi ni ele Fol ket i ngu-
contribuţie remarcabilă au getice. dificultăţi se regăsesc şi e- ting. K. B. Andersen, prezintă lui a adresat oaspeţilor un
adus şi siderurgiştii huno- La baza rezultatelor co fectele crizei mondiale asu La intrarea impunătoarei înalţilor oaspeţi pe parla cuvînt de bun sosit.
doreni, care, mobilizaţi do lectivului nostru stau îna pra economiei naţionale. clădiri, preşedintele Folke- mentarii danezi. Rînd pe A luat cuvîntul preşedin
puternica organizaţie de inte de toate, îndelungata Restanţele de cărbuni din tingului, Knud Borge An rînd, au venit, să salute cu tele Republicii Socialiste
partid din combinat, şi-au experienţă a majorităţii lu Valea Jiului au condus la dersen, întîmpină pe înal deosebită stimă, şi cordia România, tovarăşul Nicolae
îndeplinit an de an sarci crătorilor, înalta conştiinţă consumarea suplimentară ţii oaspeţi români, urîn- litate pe p r e ş e d i n t e l e Ceauşescu.
nile şi so prezintă cu im muncitorească, sentimentul a cărbunilor din import, res du-le un călduros „Bun so Nicolae Ceauşescu şi pe Cuvîntavea şefului statu
portante depăşiri ale sarci obligativităţii respectării cu- pectiv la epuizarea stocului sit !“. tovarăşa Elena Ceauşescu lui român a fost urmărită
nilor do producţie. vîntului dat, spiritul de or de siguranţă. De mai bine Distinşii oaspeţi sînt in
ganizare, ordine şi discipli de două luni, cocseria func preşedinţii partidelor poli cu interes şi satisfacţie,
Pe cele 10 luni alo a n u ţionează în regim redus, e- vitaţi să cunoască sălile de tice reprezentate in parla fiind subliniată cu vii a-
lui în curs, am realizat nă dezvoltat. xislînd în permanenţă peri lucru ale Parlamentului da ment, numeroşi alţi depu Plăuze de cei prezenţi.
peste prevederile planului — ,n uncie perioade, nez. Un punct de interes taţi care şi-au exprimat întîlnirea a decurs într-o
5 250 toile cocs metalurgic, ' C.S. Hunedoara s-a con- col de avarii. Situaţii simi deosebit îl constituie pre convingerea că vizita şefu
6G 500 tone fonta, 3 500 to Irunlal cu unele greutăţi lare există şi in ceea ce zentarea unui exemplar al lui statului român va con- (Continuate in pag. a 4-a)
ne oţel, 17 500 tone lami care au determinat nc- priveşte asigurarea cu fero
nate finite pline, depăşiri realizarea unor indica aliaje, cărămizi refractare,
care s-au concretizat in tori de plan. De ce na utilaje de turnare, cilindrii
tr-un spor de 214 milioane tură au fost ele şi cum de laminor şi altele.
lei la producţia marfă. le-aţi soluţionat ? Lipsa acută a pieselor de
La rezultatele cantitative — Fără a neglija lipsuri schimb executate la combi
trebuie adăugate şi cele ob le existente in activitatea nat şi în cooperare cu alie
ţinute pe linia ridicării ni noastră, în special din do întreprinderi din ţară, ca
velului calitativ al produc meniul perfecţionării şi mo şi a unor materiale - ne-a
ţiei, perfecţionării tehnolo dernizării proceselor de fa pus în imposibilitatea res
giilor de elaborare şi lami bricaţie, încadrarea în nor pectării programelor de re-
nare a oţelului, creşterii e- mele de consumuri de ma
ficienţei economice a între terii prime, combustibil şi T. ISTRATE
gii activităţi. Rezultate bu energie electrică, respecta
ne au fost obţinute în redu rea tuturor cerinţelor de (Continúale in pag. a 2-aî
3,9 la sulă şi a livrărilor că- 3
tre fondul pieţei, de 4,1 ia . O.S.M. 2 din cadrul C.S.H.
sută, iar la „Progresul“, pe >
lingă rezultatele Toarte bune | se numără printre unităţile
obţinute la producţiile globa- * de frunte ale combinatului
iă, marfă şi Ia livrările către #
fondul pieţei, se înregistrea- ij huuedorean. în foto : se la
H DEZVOLTAREA REŢE ză şi o creştere do 7 la su- <. o probă de oţel.
LEI DE POŞTA ŞI TELE tă faţă de perioada similară jj
COMUNICAŢII. După vum a anului trecut a indicate- )
ne informează Direcţia ju<le- rului prestări de servicii că- «
ţeană Ue poştă şi telecomu tre populaţie. (Ştefan Varga, l
nicaţii, în ultima vreme s-a corespondent). #a(seeoaoa®üsai®0©oo0®s»»oeoe«w®e)»sí8'«®oo«»o(
extins reţeaua urbană şi ru
rală clc profil. Astfel, au fost E5 ACŢIUNI DE DOCUAIEN- 9
date in folosinţă oficii de TARE. în vederea ridicării «
poştă şi telecomunicaţii in .nivelului de cunoştinţe al e- * Âsigurlnd creşterea efectivelor şi a producţiei animaliere -
comunele Bueureşci, Luncoiu levilor, la Şcoala generală nr. 9
de Jos, Vălişoara, precum şi 5 din Hunedoara, zilele tre- *
oficiul nr. 4 din cartierul cute un grup de elevi din ' sporim veniturile, ridicăm rentabilitatea fermei zootehnice
Micro 5 Hunedoara. Curiiui clasa a Vil-a, conduşi do jj
vor fi date in exploatare al profesorul Ion Cioriţă, au vi- «
tele, între care cele de la zitat Fabrica de talc şi de * ® Prevederile de plan
Rin de Mori, Unirea şi Peş- dolomită de la Zlaşti, iar cei 8 sector la buna aprovizio de faptul că sectorul zoo neral al partidului, militînd
tişu Mic. de clasa a VllI-a au fost la l la efectivele totale şl nare a populaţiei cu pro tehnic trebuie să reprezinte permanent pentru îndepli
Castelul corvincşlilor. în ace- ' matcă — realizate şi de duse animaliere. La Con cel puţin 50 la sută din nirea obiectivelor cuprinse
0 DOTĂRI TEHNICE. în laşi timp, fetele au efectuat, | păşite ® Indici înalţi de sfătuirea de lucru eu ca totalul producţiei agricole,
cadrul atelierului nr. S din în cadrul orelor de lucrări * în documentele Congresului
cadrul I.M.M.R. Simeria a practice, o vizită de docu- ' natalitate la bovine şi o- drele din zootehnie care a este necesar să tragem al Xll-lea, colectivul fer
fost terminată montarea unui mcutare la fabrica de trico- 8 vine O Creşterea efective avut loc în luna iunie a.c., toate învăţămintele şl din mei zootehnice de la C.A.P.
strung de mare capacitate iaje. t lor se asigură numai din Mărtineşti, cu sprijinul
pentru strunjirea bandajelor
şi se află in stadiu avansat B SUCCESE IN ZOOTEH- 3 prăsilă proprie © Asi permanent al organelor lo
lucrările de montare a unui NIE. Cooperativa agricolă de ; gurarea bazei furajere şi EXPERIENŢA FRUNTAŞILOR de partid şi de stat,
cale
nou strung de mare calibru producţie din comuna Sar- „ hrănirca raţională a ani al organizaţiei de partid din
pentru prelucrarea fuselor de mizegetusa se • numără prin- 9 malelor — în centrul a- © cunoscută « însuşită © aplicată cooperativa noastră şi a
osii. mirarea în producţie a tre unităţilo ce obţin rezui- J tenţiei O Obligaţiile pri
acestor maşini-unelte moder tate bune în sectorul zooteh- , consiliului de conducere, a
nic. Iată un argument in a- } vind livrările la fondul de
ne va conduce la creşterea cest sens — după 10 luni dc * tovarăşul Nicolae Ceauşescu ceea ce avem bun. dar reuşit să obţină rezultata
productivităţii muncii şi ridi activitate din acest an, pro- » stat — onorate exemplar secretarul general al parti mai cu seamă din lipsurile bune în creşterea efective
carea calităţii osiilor montate centul de natalitate a ajuns 3 © Venituri sporite —
la vagoanele aflate aici in ia 80 Ia sută. Este un suc- " cheltuieli cit mai reduse dului, subliniind din nou şi neajunsurile manifestate lor, a producţiei animaliera
reparaţii. rolul şi importanţa pe care — şi să trecem cu hotă- şl a veniturilor, în reduce
ces al îngrijitorilor de ani- . © Cresc veniturile coo
male şi al specialiştilor dc I o are pentru economia na rîre la îmbunătăţirea acti rea cheltuielilor şi sporl-
E3 COOPERATORI HARNICI, alei. perativei, sporesc şi cîş-
Şl la cele două cooperative 8 ţională acest sector de bază vităţii pentru realizarea
meşteşugăreşti devene, „Mu tigurilc îngrijitorilor, al agriculturii, sarcinile prevederilor planului, a sar ROMULUS COSTESCU
reşul“ şi „Progresul“, g-jmy în faţa noastră, a tutu actuale şi de perspectivă cinilor programului parti preşedinte,
încheiat bilanţurile pe 10 luni ror celor care lucrăm în privind dezvoftarea zooteh dului privind creşterea ani Ing. LUCIA PETRE
de activitate din an. Coope- zootehnie, partidul a pus niei, recomanda că „Ţinînd malelor“. şeful fermei zootohnk«
rativa „Mureşul“ are o de sarcina creşterii efectivelor
păşire a producţiei marfă de seama de rolul important Acţionînd pentru a da CA.P. Martineşi
şi a producţiei animaliere, pe care zootehnia îl are iu viaţă sarcinilor şi indicaţii
“ "' M ——r V . , om». „ sporirea contribuţiei acestui economia noastră naţională,
e
amM9 M lor date de secretarul ge (Continuare la po§. e S-«Ş