Page 39 - Drumul_socialismului_1980_11
P. 39
3
19 • Miercuri, 12 noiembrie i9»o
Cu o gospodină care face ordine Cabinetele să fie instrumente
si 100 de copii care nu o menţin, active de lucru!
de
aproape
Aproape
Şcoala, de cînd se ştie,
casa nu poate fi totdeauna curată vînt a noului în lumea din Pui au fost transfor Intenţia de a fi cu
generale
Şcolii
ger- a fost purtătoarea de cu- clasă ale toate sălile de sînt laboratoarele. scopul propus
ă ţară adevărat eficiente se vede
b : satului. Este necesar deci mate în cabinete. Există
la Pa ca noul, modernul să se şi un laborator de biologie- şi în unele dintre cabine
Activitatea de gospodă avere a noastră, a tuturor. parcurs prin introducerea manifeste şi în învăţămîn- . chimie. In plus, faţă de tele înzestrate cu mape do
ix preş rie comunală şi locativă la Cele mai multe din lu autotaxării. Foarte mulţi tul din mediul rural. Exis celelalte două şcoli, aici ■ cumentare pe diverse teme
nivelul unui judeţ cu un crările de întreţinere a cetăţeni înţeleg să-şi plă (Şcoala generală Burjuc;,
m : tă, e drept, şcoli în care sînt două cabinete de ma
grad mare de urbanizare interioarelor acestora cad tească cinstit costul călăto modernizarea se rezumă tematică, deşi unul mai volume cu opere literare
ezie şi cum e judeţul nostru nu e în seama locatarilor. Dar riei. Dar la un control doar la nişte încercări ti puţin conturat. din bibliografia obligatorie,
deloc un lucru uşor. Gos nu cum înţelege să-l între total făcut în Deva şi mido, dar unele unităţi un număr mai mare de
podărie comunală şi loca ţină locatarul Ioan Zamon- Petroşani, majoritatea ele şcolare pot rivaliza — prin table pentru o activitate
tiomică tiva înseamnă întreţinerea schi din Călan, care, din- vilor şi studenţilor au fost cabinetele şi laboratoarele învăţămînt practic — concomitentă a mai mul
unui fond locativ de stat tr-un apartament de patru depistaţi călătorind gra foarte dotate — cu cele de tor elevi (cabinetele de ma
„Me- de peste 85 000 de aparta camere a făcut o ruină, tuit. Au fost depistaţi şi la oraş. învăţămînt modern tematică ale Şcolii gene
*. Pro- mente, apă rece şi caldă, (într-una din cele două aproape 100 de călători — rale Pui; etc. Dar unele nu
Vom analiza în cele ce
o urilor în case pentru o populaţie băi depozitează gunoiul; ; încadraţi sau neîncadraţi urmează modul în care este sînt altceva decît săli de
de peste ,400 000 de locui sau cum sînt o seamă de în muncă — fără bilete de înţeleasă modernizarea pro Am făcut această suc clasă pe ai căror pereţi
tori, salubrizarea a 12 ora locatari care lucrează în călătorie. Or, transportul cesului instructiv-educativ cintă prezentare a dotării s-au agăţat planşe, tablo
şe, transport în comun unităţi de construcţii şi în comun este o activi în trei şcoli generale din celor trei şcoli, insistînd uri ş.a.
pentru cîteva zeci de mi tate economică planificată mediul rural. pe cabinete şi laboratoare Şcolile din mediul să
lioane călători pe an. Gospodăria a se autofinanţa. în felul Şcoala generală Burjuc. pentru că ele oferă cadrul tesc oferă condiţii realiză
Am reuşit să rezolvăm acesta nu se va putea rea Deşi unitate şcolară mică, desfăşurării unui învăţă- rii unui învăţămînt de ca
Radio- probleme complicate în comunală şi Socafivă liza această cerinţă. dispune de aparatură au- mînt modern. Cu condiţia litate. Cadrele didactice
; 7,oo privinţa alimentării cu Debitorii unităţilor noas să aibă eficienţă. Şi o în
Revista tre, pentru prestaţiile efec dio-vizuală (la începutul a- deplinesc dacă oferă elevu au nu numai datoria dar
melo- apă a localităţilor, proble cestui an şcolar a primit şi dorinţa s-o facă. Este
e ştiri; me de termoficare, de tran tocmai ei au instalaţiile tuate se numără cu sutele, şi un retroproiectorj. Apa lui posibilitatea să lucreze însă nevoie de o mai bună
s cultă- sport în comun, în ciuda degradate în case, sau fie că sînt cetăţeni indivi individual, întrucit îi sti
tin de apartamentele prost întreţi duali, asociaţii de locatari ratura este folosită în ca înţelegere a menirii cabine
eţi de unor mari greutăţi cu care drul cabinetelor de ştiinţe mulează gîndirea, îl ajută telor şi laboratoarelor, pen
,30 Din ne confruntăm. Încercăm nute. Printre aceştia se sau instituţii şi întreprin naturale, de geografie şi să facă singur descoperiri. tru a le transforma în
45 Co- să rezolvăm într-o idee numără ’Gheorghe Gheor- deri, iar serviciile neplătite Din acest punct de vedere,
00 Bu- ghiţă şi Rodica Ciofu, din ştiinţe sociale, ca şi cel instrumente utile de lucru
Micro- unitară problema salubri se ridică la milioane de lei. de limba română, aflat al participării efective şi în procesul de învăţare.
1,35 A- zării localităţilor, să reme Deva, Emil Munteanu din Cu ce să asigurăm în con încă în curs de amenajare. active a elevilor la însu
—TV. ; diem o serie de efecte ne Haţeg şi alţii. Ne este la tinuare prestaţii bune, cum şirea cunoştinţelor, mai VIORICA ROMAN
; 12,05 îndemînă o listă lungă cu La Şcoala generală din
jlorului gative ale unor soluţii să le îmbunătăţim în con Teliuc, unde pe lingă
.ec d,e inadecvate de proiectare a numele acelora care nu-şi tinuare ? Pentru că activi
la 3 ; , apartamentelor în blocuri. întreţin corespunzător a- tăţile respective trebuie fi clasele I—VIII, funcţio
16,15 Toate aceste afirmaţii pot partamentele, şi una şi nanţate. nează şi treapta I de liceu,
tradă ; mai mare cu ale acelora există două laboratoare
lomice; fi susţinute trainic cu Nu am dorit ca prin
sc prin cifre, dar nu acest lucru care au în case instalaţii (de biologie şi de fizică-
medi dorim să-l scoatem în evi defecte. Am dori să-i a- rîndurile acestea să scuzăm chimiej şi mai multe cabi
ii n de vertizăm pe aceştia că prin carenţele care mai există în nete (geografie, matema
iiblică ; denţă în rîndurile de faţă. activitatea noastră. Sîntem tică, istorie-ştiinţe sociale,
18,00 Este suficient să arătăm că instalaţiile defecte se scurg conştienţi de ele şi luptăm
[>oncer- anual în construcţia de lo în canal cantităţi îngrijo limba română, muzică şi • Apartament» noi. La Lupani, unde în acest an au fost
Litera rător de mari de apă pota cu ele. Dar trebuie înţeles desenj, unele neterminate prevăzute a se construi numeroase locuinţe pentru oamenii
,50 Ca cuinţe şi gospodăria comu că, fiind unităţi de contact muncii din oraş. au fost predate recent alte 4« de apar
ii O ri nală se investesc circa bilă şi apă caldă mena încă. Ele sînt dotate ca tamente eu confort sporit.
ii j uter ii 500 milioane lei. jeră ; că pînzele freatice nemijlocit cu populaţia, a- aparatură audio-vizuală, • Teatrul de estradă Deva, aflat intr-un turneu in Valea
) Nan de apă au în prezent debit ceasta are un rol însemnat cu mobilier sau urmează Jluiui, a prezentat luni, in sala Casei de cultură din Petro
■n. La buna gospodărire şi în mai buna organizare a şani, spectacolul „Olimpiada melodiilor".
administrare a unei locali mic şi chiar rîurile din serviciilor pe care i le fac să şi-l completeze prin • Iert, la Vulcan, eu prilejul fazei orăşeneşti a concursu
Aciua- care captăm direct apa munca elevilor în cadrul lui gazetelor de perete şi satirice a avut loc şi o consfătuire
^ estiva- tăţi, însă, nu este de ajuns brută au debit necorespun- unităţile de gospodărie co po tccna rezultatelor şi experienţei dobîndite de colectivele
mâneşti contribuţia autorităţilor lo practicii productive. Dar de redacţie bi popularizarea fruntaşilor,- combaterea manifes
1 ’80 ; cale, a unităţilor speciali zător. în consecinţă, cu munală şi locativă. Calitatea toate acestea se pot întîl- tărilor de indisciplină şi intensificarea preocupărilor generale
ol umna oricîtă bunăvoinţă, nu se serviciilor noastre depinde ni în localul şcolii noi, pentru realizarea sarcinilor din domeniul producţiei şi edu
P.C.R., zate în acest scop. Aceasta poate da mai multă apă deci, în bună măsură şi de acolo unde Îşi desfăşoară caţiei.
tru in- este o problemă a întregii • In cadrul întrecerii naţionale studenţeşti „Fiecare aso
nitate ; comunităţi a localităţii decît dau izvoarele. Dacă modul în care beneficiarii activitatea clasele V—X. ciaţie a studenţilor comunişti — colectiv de educare prin
îl isto- respective. In zadar va o risipim, noi vom suferi noştri îşi îndeplinesc ro Vechea şcoală, unde înva muncă şi pentru muncă a studenţilor“, încheiată recent,
Ritmuri lipsa ei. lul. ţă elevii claselor I—IV, Facultatea de maşini şi instalaţii miniere a Institutului de
dv. ; pune o gospodină ordine mine Petroşani a ciştigat locul I, la profilul mecanic, şi a
1 lite- într-o casă în fiecare zi, O altă activitate mare, VIOREL RĂCEANU este mai vitregită din a- fost distinsă cu diploma de onoare a U.A.S.C.R.
,,Ca un dacă locatarii acelei case transportul în comun, a director general al Grupului cest punct de vedere. Aici
•
eacte.
lui
de
expoziţie
e praf. făcut un pas înainte în di întreprinderilor de gospodărie cabinetele sînt mai mult Mihail Expoziţie de organizată O de Biblioteca carte dedicată Pe
Sadoveanu,
municipală
>hănea- nu vor avea grijă să men recţia reducerii timpilor de comunală şi locativă troşani, este deschisă la Muzeul mineritului, In cadrul mani
•ărie. ţină această ordine. | în stadiu de... intenţii.
festărilor prilejuite de aniversarea centenarului naşterii ma
Din punctul de vedere relui scriitor.
Petroşani,
Valea
Teatrul
de
al participării marii mase - ■.. piesa • „In căutarea stat sensului Jiului din de Ion participă cu
la
pierdut“,
Băieşu,
de cetăţeni la menţinerea : .• „Festivalul dramaturgiei româneşti“, de la Timişoara, mani
cit mai mult timp a unor ; festare organizată de Consiliul Culturii şi Educaţiei Socia
funcţionalităţi ale locali liste şi a Pinâ A.T.M. 16 In noiembrie Festivalului naţional festivalul,
„Cîntarea
cadrul
in
Încheie
se
cînd
României".
tăţilor, unităţile de gospo piesa va fi jucată în mai multe oraşe din judeţul nostru şi
3arkley* tÊÊÉÈ
•atria) dărie comunală şi locativă Caraş-Severin, iar vineri, la Timişoara, în cadrul concursului.
HUNE- se află uneori în postura Succes !
argint nedorită a acestei simbolice • A apărut foaia volantă ,.Mecanizarea complexă — cale
in Tai- sigură a sporirii producţiei de cărbune“ —, editată de comi
Mesaj gospodine la care ne-am tetul de partid, c.o.m. de la I.M. Paroşeni, cu sprijinul zia
Julia referit. Cum ? Iată. Să rului „steagul roşu“'. Este cea de-a IlI-a foaie volantă, după
>ETRO- începem cu activitatea de cele de la Lupeni s i Petrila, editată pentru întreprinderile
cu mi exploatare a fondului lo miniere din Valea Jiului.
nirea) ; Vedere din oraşul Brad. Foto: VIRGIL, O.NOIU
blica) ; cativ proprietate de stat, CONSTANTIN IOVĂNESCU
mei,
Jocuri
>resc) ;
In A- Se spune că jocul de sub tribunele tuluror ma dea dezvollîndu-se. Unii bări de rutină, din dile-
Opera- tolbul a evoluai mult dc-a rilor stadioane există re m-au tratat de şmecher, rlte specialităţi, concuren ani, va rămîne infirm pe i
uncito- lungul anilor. Cu siguran produse aceste principii, alţii de băiat inteligent, tul a lost întrebat dacă a viaţă şi va suporta şi ri- *
ul ca- ţă că este aşa, lie şl nu îndemnuri în fraze scurte, iar o parte pur şi simplu iacul sport şi ce anume. gorile legii. De învăţă- J
1
:rila:
Munci- mai privindu-1 prin prisma memorabile, care nu sînt n-a înţeles ce am vrut să Canotaj, a iosl răspunsul. tură...
: Ten- modiiicărilor survenite in numai de joc, ci şi de via spun. O spun acum din Au. urmat întrebările lega ® Diverse. Mare ama- ’
URI^ sistemele tactice : de la tă, şi care reamintesc fot nou, cu speranţa că de te de canotaj; ce loc a ® Moş Martin a fost tor de băutură, Ilas Ale- *
l copi- jocul clasic dinaintea ani balistului, copil, junior sau data aceasta cuvinlele-mi ocupat în barcă, la ce re achitat. La spitalul din xandru, muncitor la C. S. -
BRAD: gale a participat, care a Haţeg, a fost dus cu sal
(Stea- lor 1025, la acela al „la senior, pentru ce se alia vor ii înţelese aşa cum Hunedoara, . şi-a „procu- '
VRZA : cătului elve[lan“ şi al în acel Ioc şi care ar tre le-am scris. Spuneam că iost regimul de antrena varea cetăţeanul Andrei- rat“ dintr-o alimentară |
ierul) ; „diagonalei sud-america- bui să lie drumul lui în Hunedoara, în lipsa unei ment — după care a fost şan Liviu-Tiberiu, mun trei sticle cu băuturi al- *
ea va- ne“, trecînd prin al „3-lea angajat. Care era de lapt citor la I.C.F. Haţeg, foar coolice, fără să le plăr |
ot trăi substratul întrebării Di te grav rănit: cu ambele tească. De plătit pentru J
căra) ; apărător englez“ şi „WM“
1 patru continental şi ajungînd în ploma era în regulă, deci antebraţe lipsă şi cu fe fapta sa, va plăti. • A fost j
Itură) ; timpurile mai apropiate candidatul ştia meserie. murul unui picior rupt identificată, în oraşul Pe- «
uri pe Cronica mea Făcînd sport, sănătatea lui A declarat medicului că, trila, fără ocupaţie, Horo- ?
iular) ; nouă la „4-2-4“ din care
1 nuci s-au desprins — în iot- nu putea ii pusă ia îndo in timp ce se afla la dan Elena, din judeţul |
: Al balul italian Catenaccio, ială, mai ales că respec cules bureţi de fag în Arad. Ceva intenţii- tot J
isa de iar în iotbalul internaţio viată. Văzîndu-le, citin- activităţi culturale pronun tiva clinică avea nevoie pădure, a fost atacat de avea ea in Petrila, din |
Eu, tu nal „4-3-3“. Apoi, s-a a- du-le, pătrunzîndu-Ie sen ţate şi tradiţionale, ca in de medici care să se de un urs, care i-a mîncat moment ce s-a găsit asu- -
ILIA : juns la aşa-numitul „fot plaseze pe orice vreme şi antebraţele şi i-a sfîşiat pra ei un mandat de I
ul Po- sul zi de zi, copilul in ior- Bucureşti ori Cluj, să se
bal total“ — creaţia A- mare ajunge să le pună şi apropie şi prin sport de în orice moment la domi picioruL Ca să scape de arestare pentru o con- J
jaxului, dar care, în lipsa In aplicare. Se reuşeşte şi artă. ciliul pacienţilor. Făcînd urs, a trebuit să se pre damnare de 2 ani întru- |
jucătorilor capabili să-l în acest iei, prin mijloa Făcîndu-le copiilor o e- sport, candidatul avea un facă mort, salvîndu-şi cit a comis infracţiunea I
aplice, s-a convertit şi el ce pe care noi adesea le' ducaţie sportivă accentua dezvoltat spirit de echipă, astfel, viaţa. Din verifi de delapidare • La C.A.P. J
într-un joc mai clasic, în bagatelizăm, educarea vii tă, ţinîndu-i mai mult pe dc dăruire şi sacriiiciu, cările efectuate şi din Şoimuş, au fost constatate |
să mai apropiat de posibi torilor sportivi de perfor stadioane şl în sălile de era altruist, umanitar — analiza rănilor a reieşit trei cazuri de sustragere ■>
pentru lităţile umane. Dar nu mantă. sport în timpul lor liber exact calităţile cerule de că bietul Moş Mai'tin nu a 150 kg porumb. S-au )
î rece, despre asta vreau să scriu Pentru că totul pleacă vom avea, cel puţin,, si meseria pe care o prac avea nici o vină. Rănitul, luat măsurile legale o A '
al vor aici, ci despre faptul că de la eclucafie. Din păca guranţa că vom creşte oa tica. Elocvent, nu ? după ce Sncălcase legea, fost identificat, prins şi I
Vin tul in Hunedoara există o
nord. principiile de bază, ele te, nu numai in fotbal, ci meni sănătoşi, ştiut iiind mergînd la pescuit cu di depus la sediul Miliţiei J
va fi mentare au rămas ace şi în alte activităţi, prinşi că sportul dezvoltă cali bună bază umană (sînt namită, încerca acum — municipiului Deva numi- t
3 5 şi leaşi, oricare ar li siste de ritmul vieţii contempo tăţi de voinţă, muncă şi mii şi mii de copii care deşi se afla într-o stare tul Iles Ioan, condam- I
¡ratura mul tactic aplicat, şi că abia aşteaptă să tacă
grade, rane, de succesiunea ac curaj, spirit de colectivita foarte gravă — să-şi as nat pe bază de mandat J
aţa şi ar trebui, noi, jucătorii şi celerată a îndatoririlor te şi de sacriiiciu. Nu e spori), bază materială la cundă vinovăţia. Pînă la la trei luni închisoare {
antrenorii — preocupaţi noastre zilnice uilăm une oare minunat ? iei: stadioane, bazin de urmă, adevărul a ieşit contravenţională pentru -
două prea mult de aspectele ori de copiii noştri, de for Mi-aduc aminte că în înot, terenuri dc tenis, pa la 'iveală : dinamita îi refuz de a se încadra |
in ge- tinoar ele. Trebuie doar
va în tactice ale jocului — să marea lor intelectuală, ii- străinătate, în Anglia, o explodase în mîini. Moş în muncă. N-a muncit !
ne întoarcem la ele, aşa nică,' dar mai ales socială. clinică medicală căuta un entuziasm şi pasiune. Se Martin a fost achitat. In de voie, va munci de I
ec, 6u cum au fost stabilite şi fi Lăsăm totul în seama şco doctor. S-a dat concurs. vor găsi oare ? schimb, un tînăr de 30 de nevoie.
Vin tul xate de „bunii" noştri — In examen s-a prezentat Părinţi, lăsaţi copiii să
nord. lii. Vorbeam săplămlna facă şi sport! Merită. Rubrică realizată cu sprijinul I
viciu : pionierii jocului de fotbal. trecută despre club şi de şi un absolvent al Oxlor- Inspectoratului judeţean de interne [
In Brazilia, in cabinele de spre dorinţa mea de a-1 ve- dului. După cîteva între MIRCEA LUCESCU şi Procuraturii judeţene