Page 40 - Drumul_socialismului_1980_11

DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7159 ® MIERCURI, 12 NOIEMBRIE 1989

slat § tovar vorbirilor purtate de oei doi t
şefi de guverne. J
£3 Secretarul general al 1
O.N.U., Kurt Waldheim, a \
propus in Adunarea Gene- |
Si Secretarul general al rolă organizarea la Gerse» <
Oaspefi ai Parlamentului danez Dejun C.C. a! Partidului Comunist va, în primăvara anului vii- i
tor, a unei conferinţe inter- |
! din Columbia, Gilberto naţionale asupra asistenţei *
Vieira, l-a primit de loa-
{Urmare din nag. 1} precierea şi respectul de P r e ş e d i n t e l e Nicolae Henrik, în cadrul unui de- chim Moga, membru al C.C. acordate refugiaţilor din A- /
care se bucură România şi Ceauşescu şi tovarăşa Elena j jntim. ori P. C. R., reprezentantul frica, care să se desfăşoa- ţ
un
atmosferă caldă, prieteTteas- p r e ş e d i n t e l e Nicolae Ceauşescu s-au reîntîlnit, Dejunul s-a desfăşurat Partidului Comunist Român re sub auspiciile Naţiunilor |
ilustrînd prin întreaga Ceauşescu, luptător neobo­ marţi, cu Maiestatea Sa . , . , la cel de-al 13-lea Congres Unite. î
■M desfăşurare bunele ra­ sit pentru pace, colaborare Regina Margareta a Il-a şi mtr-o ambianţa de cordia- al Partidului Comunist din Kurt Waldheim a reco- 1
porturi româno-daneze, a- şi înţelegere între popoare. Alteţa Sa Regală, prinţul litate şi stimă. Columbia. Cu acest prilej, mandat ca reuniunea să |
a avut loc un schimb de aibă loc la 2—10 aprilie, i
mesaje intre tovarăşul la nivel ministerial, în pre- }
Nicolae Ceauşescu şi tova­ zenţa reprezentanţilor tutu- ţ
răşul Gilberto Vieira. ror statelor membre ale Or- i
ganizatiei Unităţii Africane I
ü La Palatul Naţiunilor (O.U.A.). S
! din Geneva se desfăşoară E3 La Paris au avut loc ^
lucrările sesiunii a Xll-a a
©©narea unei lucrări ştiinţifice a tovarăşei Ştiri din ţările socialiste Comitetului C.E.E./O.N.U. convorbiri intre preşedintele 4
pentru problemele apei. Franţei, Vaier/ • Giscard
d'Estaing, şi cancelarul fe- !
MOSCOVA 11 (Agerpres).
Sien^ Ceauşescu Academiei de Ştiinţe — La Uzinele metalurgice rea lor. Prin aplicarea sis­ Delegatul ţării noastre, dr. deral vest-german, Helmuî ţ
temului, pe o suprafaţă de
din Cerepoveţ, nordul păr­ 22 600 hectare s-au obţinut Aurel Preda, a prezentat Schmidt. In declaraţii făcu- i
din Pakistan ţii europene a U.R.S.S., a anul trecut beneficii peste poziţia constantă a Româ­ te presei la încheierea con- 1
început să producă primul plan în valoare de 2 mi­ niei potrivit căreia proble­ vorbirilor, cei doi interlocu- ţ
ISLAMABAD 11 (Ager- deosebita noastră apreciere convertizor al unei puter­ lioane leva. mele gospodăririi raţionale tori au arătat că au dis- ţ
-gETes). — La Academia de ea om de ştiinţă“, a arătat nice oţelării aflate în curs a apei trebuie astfel rezol­ cutat probleme ale coope- /
Ştiinţe din Pakistan a avut vorbitorul. de construcţie. ic vate incit să contribuie e- rării bilaterale, aspecte ale *
ioc ceremonia donării lu­ A luat, apoi, cuvîntul Prin darea în exploatare BERLIN 11 (Agerpres). fectiv la crearea unui cli­ situaţiei economice şi mo- }
favorabil
mat
.progresului
crării tovarăşei academi­ acad. dr. M. A. Kazi, pre­ a acestui convertizor eco­ — în industria prelucrării economic şi social,* în spi­ netare din cadrul Pieţei co- ţ
cian doctor inginer Elena şedintele Academiei de nomia naţională sovietică lemnului din R.D. Germană ritul prevederilor Actului mune „in lumina celor mai 4
Ceauşescu „Cercetări în do­ Ştiinţe din Pakistan, care va primi anual, in mod su­ se acţionează în vederea u- final de la Helsinki, pre­ recente evoluţii", precum şi /
probleme internaţionale ac- ţ
tilizării la maximum a ma­
meniul sintezei şi caracte- a spus : „Academician doc­ plimentar, două milioane terialului lemnos, inclusiv cum şi al principiilor Con­ tuale, in special cele pri- 4
Jizării compuşilor macro- tor inginer Elena Ceauşescu tone de oţel de calitate su­ ferinţei Naţiunilor Unite a-
este un mare şl ilustru om perioară. a crengilor şi altor resturi vinci continentul europec
laoleculari“, editată în lim­ de ştiinţă de renume mon­ ic care adesea rămîn în pă­ supra apei din 1977.
fe engleză de Academia SOFIA 11 (Agerpres). — duri în zonele exploatărilor M La un miting desfăşu­ EH După recenta majo- r
Republicii Socialiste Româ­ dial, care a contribuit în De cîţiva ani, în Bulgaria forestiere. Acest material rat in localitatea Brive-la- rare a preţului benzinei şi i
nia, mod substanţial la apro­ lemnos „auxiliar“ poate fi altor produse petroliere, in ^
fundarea cunoştinţelor u- se experimentează un sis­ Gaillarde, cu participarea Luxemburg a fost anunţa- ^
în cuvîntul introductiv, mane în domeniul chimiei tem informaţional care ur­ transformat cu succes în a 12 000 de ţărani din cîte- tă scumpirea cu 10 la sută i
secretarul general al Aca­ macromoleculare. Sînt con­ măreşte dinamica fenome­ plăci pentru construcţii, ce­ va departamente din zona a pîinii şi cu 6,6 la sută a )
demiei de Ştiinţe din Pa­ vins că lucrarea va fi par­ nelor meteorologice, umidi­ luloză, în alte produse. în centrală a Franţei, secreta­ ţigărilor. Din relatările pre- \
kistan, acad. dr. Riaqzuddin cursă cu interes de oame­ tatea solului şi alte date. acest an, în R.D.G., în do­ rul general al P.C. Francez, sei locale rezultă că în a- ţ
Siddiqui, a prezentat acti­ nii de ştiinţă pakistanezi Sistemul ţine seama de fa­ meniul prelucrării acestor Georges Marchais, a ară­ ceasta ţară rata anuală a /
vitatea ştiinţifică a tovară­ din domeniul chimiei“. zele critice ale vegetaţiei materiale urmează să se în­ tat că agricultura franceză inflaţiei este de circa 6 la t
şei academician doctor in­ Preşedintele Academiei de plantelor şi indică datele registreze o creştere de 20 se caracterizează prin să­ sută. ^
giner Elena Ceauşescu. Ştiinţe din Pakistan a dat optime pentru începerea la sută în comparaţie cu răcirea gospodăriilor mici f f î Conform datelor pre- ^
1979.
irigaţiilor sau pentru sista­
şi mijlocii, paralel cu creş­
mPentru realizările sale re­ apoi o înaltă apreciere re­ terea beneficiilor obţinute zentate intr-un raport al /
marcabile 51 rezervăm cea laţiilor de prietenie dintre Din lumea capitalului de marile concerne agro- Oficiului federal de statis- 1
ttiai înaltă admiraţie şi Pakistan şi România. 1 alimentare. Vorbitorul a re­ tică al R.F. Germania, în ^
rioase dificultăţi. în prezent !
LONDRA 11 (Agerpres). de tractoare şi diferite ma­ levat necesitatea promovă­ octombrie a.c., o familie ţ
— în oraşul britanic Brigh­ şini agricole cunoaşte se­ vest-germană din categoria J
MADRID. Reuniunea organizaţiilor ton a avut loc o demon­ rii unei politici independen­ celor considerate „medii", a \
straţie de protest împotri­ comenzile obţinute de în­ te în domeniul agriculturii, cheltuit pentru întreţinerea i
neguvernameniale va activizării în ţară a e- tor s-au redus cu aproxi­ ! care trebuie privită ca o ra­ : membrilor ei cu peste 5 la ,
treprinderile din acest sec­
mură de bază a economie
lementelor extremiste din naţionale. sută mai mult decît în oc- 1
MADRID 11. — Trimisul organizaţii internaţionale „Frontul Naţional“ şi alte mativ 20 la sută în raport tombrie 1979. Printre pro- l
Agerpres, Nicolae Chilie, neguvernamentale şi asocia­ organizaţii de orientare cu nivelul din perioada co­ La încheierea convor­ dusele care au contribuit i
transmite: Sub egida Fe­ ţii naţionale pentru Naţiu­ neonazistă. Participanţii au respunzătoare a anului tre­ birilor purtate la Sofia de la această evoluţie figu- J
deraţiei Mondiale a Asocia­ nile Unite din toate cele formulat critici la adresa cut. Se apreciază că una Slanko Todorov, preşedin­ reazâ cărbunele şi combus- ţ
ţiilor pentru Naţiunile U- 35 de state semnatare ale toleranţei manifestate de din principalele cauze ale tele Consiliului de Miniştri tibilii lichizi, al căror preţ l
nite — F.M.A.N.U., la Ma­ documentelor de la Hel­ autorităţi faţă de activita­ acestei stări de lucruri re­ Ş al R.P. Bulgaria, şi Lubo- s-a majorat cu 12—14 la }
drid s-a deschis reuniunea sinki. tea forţelor ultrareacţiona- zidă în reducerea venituri­ mir Strougal, preşedintele sută, şi legumele, care au t
organizaţiilor neguverna­ Din ţara noastră partici­ re ce instigă la ura de ra­ lor agricultorilor vest-ger- Guvernului federal al R. S. devenit cu aproape 18 la \
mentale cu tema „Pentru pă Mihnea Gheorghiu, pre­ să. A fost cerută interzice­ mani în contextul politicii Cehoslovace, au fost sem­ sută mai scump».
promovarea şi aplicarea şedintele Centrului Naţio­ rea „Frontului Naţional“ şi comună, politică ce favo­ \ nate un acord privind
agrare promovate de Piaţa
Actului final al Conferin­ nal pentru promovarea a altor grupări similare. schimburile reciproce de
ţei pentru Securitate şi prieteniei şi colaborării cu ic rizează marile întreprinderi \ mărfuri şi plăţi pe anii
©ooperare în Europa“. Iau alte popoare, preşedintele BONN 11 (Agerpres). — din sectorul agricol şi con­ 1981—1935 şi un aide-me-
'parte peste o sută de de­ Academiei de' Ştiinţe So­ în ultima vreme, industria cernele din industria ali­ moire privind rezultatul con-
legaţi reprezentînd 40 de ciale şi Politice. vest-germană producătoare mentară.
8ZSa9BagBZSZR£E'a¡ffS8S&fiSiE8H8&S2;B»«Z5BHBB8&BB8S8l g&SttBV£]í!K*Xt<*39fiSlK0»EBaaaBI5¡6O.t3att6BRK&85Xfi8KSigxeBllX«l5«8£»fi«SSfteBgaKa
;
In Europa occidentală, Cea mai mare parte a m sk
extremismul de dreapta a analiştilor consideră recru­
îrupt brusc — strident, ni­ descenţa fascistă ca un pro­
hilist în violenţa sa. Ade­ dus limitat, dar firesc al
renţii lui sînt încă nişte „Wehrsportgruppe Hoff- turi neoficiale cu două or­ neliniştiţilor ani ’60 şi al Africa neagră, arabă, negru pe alb despre străi­
minorităţi infime, izolate, mann“. Organizat de pro­ ganizaţii legale de extremă şocurilor economice din berberă, care şi-a adus în­ nii care muncesc, vînzîn-
nu există pericolul unor iectantul Karl-Heinz Hoff- dreaptă: „Terza Posizione“, anii ’70. Dacă lucrurile stau totdeauna, şi la propriu şi du-şi forţa de muncă ves­
autodafeuri în masă sau al mann, de 42 de ani, din care activează mai ales în astfel, fenomenul ar mai la figurat, un tribut de sîn- tului Europei : „îi putem a-
Unor puciuri în berării. Dar Nürnberg, grupul pretinde domeniu] propagandei neo­ putea încă să ia amploare. ge marii metropole, repre­ cuza cel puţin de o con­
teroriştii neofascişti au de­ că n-ar fi altceva decît îi fasciste,-şi cu Mişcarea So­ La şase ani după răsturna­ zintă astăzi un rezervor al cepţie despre igienă, care
venit extraordinar de activi arată numele „Grupul de cială Italiană (M.S.I.), par­ rea regimului lui Marcelo celei mai de preţ materii nu a fost şi nu va fi nici­
în ultimul timp şi, cel pu- sport şi luptă“. Dai' în zi­ tid care deţine 43 de locuri Caetano, noul radicalism prime : forţa de muncă, în­ odată a noastră". De la
frin potenţial, ei prezintă un lele lui „bune“ el a acţio­ în parlament şi care este din Portugalia este în mod regimentată în mari mase igienă, neofasciştii sînt de
pericol cu mult peste am­ nat ca o armată particulară condus de Giorgio Almiran­ cert situat la dreapta faţă de oameni ce asigură un părere, în fiţuica lor, că e~
ploarea numărului lor. şl era notoriu pentru „ma­ te, fostă oficialitate în ulti­ de centru. în Italia, o an­ inepuizabil Izvor de plus- xistenţa pe pâmînt euro­
în Franţa. Cel mai mare nevrele“ militare pe care le mul guvern al lui Musso- chetă recentă a arătat că valoare. Pe străzile oraşe­ pean a neeuropenilor între­
§1 cel mal vizibil grup neo­ efectua în pădurile din Ba- lini. 40 la sută din studenţii U- lor vesl-europene salahorii ţine cauzele delicvenţei,
fascist se autointitulează niversităţii din Triest afir­ muncilor celor’ mai ingra­ subversiunii, a actelor an­
Fasciile Naţionaliste Euro­ mă a fi de dreapta. Iar în te sînt negrii, arabii, in­ tisociale. Sint, de fapt, in­
pene (F.N.E.). El are 200 de Marea Britanie, bolnavă de dienii. Şi tocmai împotriva terpretări pe care istoria
înembri, afirmă autorităţile, recesiune, s-ar putea să nu lor se declanşează reacţia le-a consemnat în vremuri­
Si se consideră că este vi­ mai fi rămas decît un mic extremei drepte, a fascişti­ le. premergătoare venirii la
novat de o mare parte din varia, dispunînd de mate­ Indiferent de deosebirile pas de la violenţa endemi­ lor contemporani, adepţii putere a fascismului în Eu­
recenta violenţă antisemită riale de camuflaj, arme dintre viziunile lor, multe că de la meciurile de fot­ teoriilor „pm'iste“, cu slo­ ropa.
-— peste 50 de incidente în şi insigne naziste. grupuri neonaziste par să bal pînă la ceva mult mai ganuri noi în haine vechi. Demascînd teoriile neo­
şapte luni. întemeietorul împărtăşească acelaşi im­ grav pe străzi. William Multe dintre aceste aşa-zi- fasciştilor, revista „Jeune
grupului, Marc Fredriksen, în Italia. Poliţia a reţi­ puls spre violenţă — posi­ Wallace, de la Institutul se teorii propagă nedisimu­ Afrique“ exprimă o poziţie
este judecat în prezent pen­ nut 281 extremişti de bil chiar să aibă abilitatea Regal pentru Probleme In­ lat ura de rasă, exprimată de bun simţ cînd afirmă :
tru incitare la ură' rasială dreapta, din care 21 în le­ de a-şi coordona acţiunile ternaţionale din Londra, „teoretic“ în supremaţia al­ „Resuscitarea unui fascism
în revista — acum inter­ gătură cu atacul de la Bo- dincolo de frontierele na­ declară : „Şomajul, în spe­ bilor. Aceşti noi fascişti, proclamat în mod oficial
zisă — a grupului, „Notre logna, şi mai are pe liste­ ţionale. Nu există dovezi că cial şomajul în rîndul tine­ scrie „Jeune Afrique“, pro­ nu poate fi considerată nici
Europe“. le sale, în vedere, încă 200. ar fi vorba de o Interna­ retului, oferă mult timp li­ ca un fenomen derizoriu,
în R F. Germania. într-o Mulţi sînt membri ai Nu­ ţională fascistă oficială, dar ber unor oameni nemulţu­ pagă, prin viu grai, dar şi nici ca o mişcare inofensi­
învălmăşeală de minuscule cleelor Armate Revoluţio­ organizaţii care împărtăşesc miţi. Acesta este terenul prin intermediul presei vă. Semn neliniştitor într-o
grupuri de extremă dreap­ nare (N.A.R.), cel mai mare asemenea idei pe întreg scrise, idei din panoplia epocă de nelinişte, neofas-
tă izolate, 23 sînt declarate pe care se răspîndeşte fas­ cea mai degradantă a ra­ eismul reclamă în plus o
naziste, cu un total de, pro­ şi cel mai distrugător grup continentul s-ar fi putut să cismul". sismului. în publicaţia neo­ chemare La vigilenţă".
babil, 1 400 membri. Cel ilegal al dreptei italiene. lucreze eficient şi să fi fascistă „Notre Europe“, ca­
mai mare este aşa-zisa Se ştie că N.A.R. are legă- creat o reţea. („Time“ — S.U.A.) re apare în Franţa, se scrie A. D„
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Tiberiu Islrate (redactor şef), Lucia Elena Lîciu, Gheorghe Pavel {redactor şef adjunct), Vasîîe Pâţcin, Nicolae Tîreob
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: Abonamentele se fac la oficiile poştala, factorii poştali şi difuzării voluntari
2700 Deva: str, Dr. Petru Groza nr. 35. Telefoane: 11273, 11585, 12157. 20708 din întreprinderi şi instituţii.
TIPARUL: Tipografia Deva. str. 23 August nr. 257. <?ostul unui abonament: 24 Iei (pe 3 luni), 48 lei (ps 6 luni), 95 iei (na an).