Page 45 - Drumul_socialismului_1980_11
P. 45
tefettateca 3n¿- '
SÀlA l* Tu >-
stat i tovarăşului
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNITÎ-VÂ
m Ceauşescu, împreuna oi tovarăşa
[¡¡¡ia CeausesGU, u top
! ;
Sosirea la Oslo
Preşedintele Republicii într-un cadru mai cu venit Maiestatea Sa Rege
Socialiste România, tovară prinzător, vizita face par le Olav al V-lea al Norve
şul Nicolae Ceauşescu, îm te din ansamblul de pre giei.
preună cu tovarăşa Elen® ocupări ale României şi P r e ş e d i n t e l e Nicolae
Ceauşescu, au sosit, joi, ÎS preşedintelui ei, avînd ca Ceauşescu şi Regele Olav
noiembrie, în Norvegia, scop statornicirea unui cli al V-lea îşi strîng călduros
unde vor efectua o vizită mat de înţelegere pe con manile, îşi adresează res
de stat la invitaţia Maies tinent şi în întreaga lume. pectuoase şi calde cuvinte
tăţii Sale Regele Olav al Poarta aeriană a Norve de salut, îşi exprimă deo
V-lea. giei, aeroportul Fornebu — sebită satisfacţie pentru a-
Remarcabil eveniment po Oslo, găzduieşte festivitatea ceasta întîlnire. Preşedinte
litic, vizita preşedintelui sosirii înalţilor oaspeţi ai le Nicolae Ceauşescu pri
Şl AL CONSILIULUI POPULA României în Norvegia se poporului român. în apeste meşte raportul gărzii de o-
momente de sărbătoare sînt
detaşează ca un corolar a!
bunelor raporturi existente arborate drapelele de stat noare aliniată pe aeroport
între cele două ţări dor ale celor două ţări. Sînt intonate imnurile de
nice de pace, care se înfcîl- La ora 11, ora locală, stat ale României şi Nor
nesc în preocuparea pentru avionul prezidenţial româ vegiei. Se trece în revistă
Anul XXXIII, KT. 7161 VINERI, 14 NOIEMBRIE 198« 4 pagini — 30 ban!
dezvoltarea unor relaţii de nesc a aterizat pe pista de garda de onoare.
apropiere, de colaborare beton a modernei aerogări. în apropierea Palatului
prietenească, reciproc avan La scara avionului, în Regal, de-a lungul străzilor
Măsuri concrete — răspuns prin fapte tajoase,- pentru extinderea întîmpinarea tovarăşului principale, flutură drapelul
conlucrării celor două ţări
Nicolae Ceauşescu şi a to
pe arena internaţională. varăşei Elena Ceauşescu, a (Continuare in pag. o 4-a)
privind sporirea producţiei de cărbune Inolieteree vizitei de stat a tovarăşului
cadre din conducerea pro
ost reririsL œntb^l ä cesului de producţie al
^ a w r w t O R /4II celor două unităţi. Consem Isolas Ceauşescu, împreuna cu tovarăşa
năm mai jos opiniile ex
ERARLA RE primate cu acest prilej. miner,
Dumitru
Cliirica,
REALIZAREA INTEGRAI sectorul III : „Măsura adop Elena Ceausesco, le Danemarca '
tată a fost primită cu vie
satisfacţie în colectivul
nostru. înţelegem că ţara Joi, 13 noiembrie, s-a în ze, deschizând o etapă nouă, distinşilor oaspeţi . români
are nevoie de cărbune cît cheiat vizita de stat pe ca cu ample perspective, în e- pe timpul şederii în Dane
Decretul privind unele amplu popularizată, prelu mai mult, de mai multe re t o v a r ă ş u l Nicolae voluţia bunelor raporturi marca, preşedintele Nicolae
măsuri pentru stimularea crată cu toţi oamenii mun materii prinse, iar noi, mi Ceauşescu, preşedintele Re dintre ţările şi popoarele Ceauşescu şi tovarăşa Elena
personalului muncitor din cii din mineritul. Văii Jiu nerii, sîntem chemaţi să publicii Socialiste România, noastre. Ceauşescu au plecat însoţiţi
industria extractivă care lui. scoatem la lumină acest împreună cu tovarăşa Elena Vizita înalţilor soli ai po de Maiestatea Sa Regina
depăşeşte producţia plani Pentru a vedea modul cărbune. De asemenea, Ceauşescu, a efectuat-o în porului român s-a înche Margareta a Il-a şi de Al
ficată la extracţia de ţiţei, cum a fost înţeleasă, pre ştim că de felul în care Danemarca, la invitaţia Ma iat sub semnul satisfacţiei teţa Sa regală, prinţul Hen
cărbune şi alte materii cum şi felul cum aceste ne facem datoria zi de zi, iestăţii Sale Regina Mar rik.
prime constituie o eloc colective înţeleg să acţio fiecare la locul de muncă, gareta a Il-a şi a Alteţei comune faţă de rezultatele
ventă expresie a grijii neze în continuare, am or depinde bunăstarea şi pros Sale Regale, prinţul Henrik. obţinute, care conferă noi Pe aeroportul internaţio
deosebite pe care condu ganizat la mina Petrila, peritatea noastră, a întregu Prin caracterul ei rodnic, dimensiuni şi un conţinut nal Kastrup erau arborate
cerea partidului, tovarăşul colectiv care are sarcini lui popor. Pentru a răs această vizită, prima vizită şi mai bogat colaborării drapelele de stat ale Româ
Nicolae Ceauşescu o mani deosebite privind asigura punde cum se cuvine aces de stat a preşedintelui româno-daneze, atît pe plan niei şi Danemarcei.
festă în permanenţă faţă de rea cărbunelui energetic şi tor măsuri, ne străduim să României în Danemarca, a bilateral, cît şi în sfera vie La scara avionului, pre
oamenii muncii, pentru pentru semicocs, şi la pre- marcat un moment de în ţii internaţionale. şedintele Nicolae Ceauşescu.
creşterea nivelului nostru paraţia din localitate o CONSTANTIN IOVĂNESCU semnătate istorică în croni De la Palatul Frederiks-
de trai. Decretul publicat masă rotundă la care au ca relaţiilor româno-dane- borg, reşedinţa rezervată (Continuare in pag. a 4-a)
recent în presă a fost pri participat muncitori şi (Continuare în pag. o 2-a)
mit cu deosebit interes de
oamenii muncii din indus Ira dezbatere pyblîco
tria minieră, îndeosebi de
colectivele din Valea Jiului, PROIECTUL LEGII PENTRU ÎNTÂRIREA
care sînt chemate să parti AUTOCGNDUCERII MUNCITOREŞTI ŞI
cipe direct şi concret la AUTOGESTIUNII ECONOMICO-FINANCIARE
sporirea resurselor energe ŞI VALUTARE IN ACTIVITATEA DE COMERŢ
tice ale ţării, la creşterea
contribuţiei privind asigu EXTERIOR ŞI COOPERARE ECONOMICA
rarea industriei metalurgice INTERNAŢIONALĂ
cu cărbune pentru cocs.
Recenta reglementare a fost Jaloane clare, ferme pentru sporirea
I producţiei destinată exportului
întreprinderea „Marmura“ concîuccrii muncitoreşti şi
Simeria realizează an de an autogestiunii cconomico-
mari cantităţi de produse financiare şi valutare in
a VERNISAJ. 1.3 Brad a » fizice — placaje din mar activitatea de comerţ ex
avut loc vernisajul expozi- •« Şeful de schimb Iulm Duili, împreună cu ortacii Dionisie Maroşi, Vierii DumitraşeB,
ţioi de creaţie ?timţifico- § Ion Ardelean, Zoltan Kadaesi şl Vir-il Ozum, din brigada lui Constantin Alexa, de la sec mură, dale mozaicate, mo terior şi cooperare econo
| tehnică la care participă : , torul n al I.M, Petrila, după ieşirea din şut. zaic, blocuri şi stînci — mică internaţională aduce
" I.M. Barza, mina Ţebea, j, Foto: MIR CEA JITEA destinate exportului, înre- o serie de elemente noi,
U.UJM.R. Crişcior, secţiile J gistrînd constant rezultate
I do mobilă şi de bunuri mc- interesante, care stimulează
, taliec, alte unităţi din oraş. | bune. Şi în acest an, pe personalul muncitor care
Vernisajul expoziţiei a s zece luni, avem o depăşire realizează produse pentru
Î fost precedat de o sesiune * ÎN ZORI DE ZI, PRINTRE ÎNGRIJITORII DIN ZOOTEHNIE (!) a planului la export de 1,1 export. Sînt stipulate cu
, de comunicări cu tema 8
„Creaţia ştiinţifico-tehuică 5 milioane lei, preconizînd ca claritate măsuri de orga
oar
Î — imperativ major a! cta- * PI lili s@ des f^ & stabulaţia pînă la sfîrşitul lunii ño- nizare şi desfăşurare a
H pei actuale“. iembrie să îndeplinim sar activităţii de comerţ exte
| b NOI CENTRE DE « tiftJiiS sînt î n q n i î t e a n i m a l e l e í cinile anuale Ia acest in rior, raporturile contractu
" prestări de servicii, jj dicator. ale şi relaţiile financiare
I La Haţeg au fost deschise S
I noi centre de prestări de ş conducerea cooperativei ca însufleţiţi de orientările între unităţile producătoare
servicii către populaţie. Este Ş Recent, in colaborare cu specialişti de la Direcţia ge ră trebuie să participe 1a date de secretarul general de mărfuri pentru export şi
. vorba de unitatea de repa- 5 nerală judeţeană pentru agricultură şl industrie alimentară, întreprinderile de comerţ
| raţii radio-tv., care aparţi- programul din zootehnie, al partidului, tovarăşul
oruşe- am organizat un raid, în primele ore ale dimineţii, prin ea şi raţia de hrană ce Nicolae Ceauşescu, la Ple exterior, criteriile de sti
nească dc consum Ilaţeg. sectoarele zootehnice ale citorva cooperative agricola de trebuie s-o primească zilnic nara C.C. al P.C.R. din mulare a celor care lucrea
S Unitatea este situată in ' ză în aceste sectoare şi
„ centrul oraşului. De aseme- producţie din judeţ, pentru a constata cum a început sta fiecare animal. Este de ser 14—15 octombrie a.c. pri
Hea, Cooperativa de consum bulaţia, cum se respectă programul de grajd, cum sînt viciu în zootehnie chiar vind dezvoltarea în general care obţin rezultate deo
Î Put a deschis o secţie dc » hrănite şi îngrijite animalele. Pariicipînd Ia raid, am no preşedintele cooperativei, a activităţii de comerţ ex sebite, alte obligaţii şi a-
ţ reparaţii şi comandă incăi- 3 terior — majorarea expor vantaje.
k ţăminte. (Nicu Sbuehea, co- I tat principalele aspecte întilnite în teren, pe care ie ofe Alexandru Munteanu, care
| respondent). ' rim şi cititorilor noştri. apare nu după multă vre tului La diferite produse şi In întreprinderea noastră
me de la începerea pro diminuarea importurilor —, s-a luat cunoştinţă despre
* £ VEŞTI DE LA OFICIUL I în vederea echilibrării ba acest proiect de lege şi
S P.T.T. TELIUC. Personalul * de noapte informează că nu gramului.
„ muncitor de la acest oficiu 8 Organizare bună, — Stabulaţia animalelor lanţei comerciale de plăţi apreciem că el cuprinde
U obţine realizări bune la ma- î muncă conştiincioasă 3-a întîmplat nimic deose a ţării şi sporirii venitului suficiente elemente care să
| jorilatea indicatorilor de * bit. Oamenii încep progra — ne spune Felieia Negri naţional, colectivul nostru
J plan. De Ia începutul ann- î E întuneric beznă. Pri mul de grajd. Se curăţă, a- lă — ne-a preocupat încă conducă la dezvoltarea şi
lui şi pînă la zi, planul a i de multă vreme. Iată, am acţionează stăruitor — sub îmbunătăţirea activităţii de
! fost depăşit cu 5 la sută. 5 mul care intră în grajdui poi se trece Ia muls, în îndrumarea comitetului de comerţ exterior. Am reţi
la difuzarea presei şl a pu- 9 ce adăposteşte vacile eu vreme ce echipa specializa văruit toate grajdurile, am partid — pentru creşterea, nut cu satisfacţie prevede
„ UBcaţiilor social-politice, cu ( lapte ale C.A.P. Şoimuş, tă în furajare îşi începe reparat uşile şi geamurile,
U 3,3 Ia sută Ia telefoane, iar » pînă 1« încheierea anului, rile ca la încheierea prin
| angajamentul anual îa total 9 este, ca de obicei, Eremie treaba. Mulgătorii muncesc am amenajat boxe pentru a cantităţilor de produse, cipalelor contracte de ex
j venituri & fost depăşii ca « Dani, unui dintre cei mai curat, laptele se strecoară viţei şi o maternitate. Fu pentru export şi, în acelaşi port — şi import — să
SC00 iei. fV.-isile Grlgoraş, * buni îngrijitori din unitate, raje avem şi vom mai pro
| corespondent). prin tifon. Fermiera trece timp, pentru pregătirea tu participe şi reprezentanţii
îl urmează imediat Mar ia pe ia fiecare îngrijitor, eon- cura circa 100 tone de fin turor condiţiilor în scopul
Maior, Aron îrimie şf Je-
statînd că totul este în or
j im......... ronim apoi sosesc fermiera est« afişat uşa grajdurilor prin cooperaţia de consum, jsului pe anul 1981 la ac Ec. IOAN HAŢEGAN
realizării exemplare a pls-
Bălan.
Un
minut
dine.
Pe
director adjunct
ţ&s
msi
programul
TRAIAN SONDOR
tivitatea de export. în »-
î “ “ — 5 Feîfela Negrilă şi tehnicia lucru, lista eu planificarea eeastă privinţă, Proiectul !« „Marmura" Simerki
v&av a ane* s aam x mom s «wm ef a
nul Aron Pasc. îngrijitorul pe zile a tovarăşilor clin (Continuare î» pag. ss 2-a) Legii pentru întărirea auto- {Oonlinuar® ţn pag. ® 8-®S