Page 46 - Drumul_socialismului_1980_11

Pag 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NF

Obiective prioritare pe agenda Sporirea producţiei

comitetului orăşenesc de partid destinată exportului
(Urmare din pag. 1) întreprinderilor producătoa­ 1C, 00 Telex
10,05 Politehnic
re să li se atribuie o parte 16,30 Emisiune
— Care este bilanţul eco­ şi răspunderii în toate sec­ unităţilor producătoare. In­ din încasările valutare su­ mană
nomic cu care oraşul Călan Convorbire cu tovarăşul FLORIAN STANCIU, toarele. In acest context, să aici aş aduce o comple­ plimentare pe care să le 18,25 Tragerea
a încheiat primele 10 luni secretar al Comitetului orăşenesc de partid, ne-am fixat cîteva obiec­ tare : măsura să se aplice folosească ele, şi nu între­ 18,35 La volan
18,50 1001 de s
ale acestui an ? primarul oraşului Călan tive prioritare : recupera­ la toate întreprinderile prinderile sau centralele 13,00 Telejurnal
rea rămânerilor în urmă la 19,20 Actualitate
— Ca urmare a măsurilor fi şi mai bun. Vă rugăm să sînt subliniate pregnant producţia fizică la toate care realizează produse de resort —, în spiritul 13,40 Ancheta
polilico-organizatorice luate vă referiţi la cîţîva dintre problemele fundamentale, sortimentele, reducerea con­ pentru export şi nu doar deplinei autoconduceri mun­ ştiinţa op;
huliganisn
de comitetul orăşenesc, de factorii care au determinat determinante pentru în­ sumurilor materiale şi e- la acelea care realizează citoreşti şi autogestiunii 20,15 Film arii*
organizaţiile de partid şi ca rezultatele de ansam­ făptuirea programului de nergetice, creşterea produc­ maşini şi utilaje complexe, economico-financiare — în tea unui
consiliile oamenilor mun­ blu ale oraşului să nu se înflorire multilaterală a tivităţii muncii, mai buna deoarece noi sin tem cei scopul procurării din im­ mi eră tv.
sludiourih
cii, în majoritatea unităţi­ ridice la nivelul cerinţelor patriei ne ajută să desci­ aprovizionare a schimbu­ eare cunoaştem în amă­ port a unor materiale, 21,45 Stop cădi
lor economice s-au înre­ şi posibilităţilor ? frăm lipsurile din munca rilor de lucru, concen­ nunt ce producem, cum subansamble şi piese de 22,15 Telejurnal
gistrat rezultate bune. Co­ — într-adevăr, avem ne- noastră, a organelor şi or­ trarea forţelor pentru rea­ producem, cu ce produ­ schimb, al introducerii unor
lectivele de muncă de pe realizări. Mă refer mai ales ganizaţiilor de partid, să lizarea obiectivelor de in­ cem, ne cunoaştem perfect metode şi tehnologii mo­
platforma veche a I. V. Că­ la lucrările de investiţii pe găsim soluţii pentru înlă­ vestiţii care se mai pot mărfurile, caracteristicile derne de lucru, al dez­ IgAPK
lan, bunăoară, au dat, în noua platformă. Datorită turarea lor, astfel încît în realiza în acest an. Tot­ lor, valoarea lor reală. Şi, voltării producţiei pentru
această perioadă, suplimen­ şi nouă, dar mai ales fiecare unitate să se acţio­ odată, am revăzut şi îm­ legat de aceasta, aş avea export. După cum la fel BUCUREŞTI
tar, 19 700 tone fontă ce­ faptului că au existat mul­ neze cu înaltă răspundere,' bogăţit programele proprii şi o propunere : creşterea de bună este măsura de Radioprogramii
nuşie, 10 500 tone produse te goluri în livrarea la în spirit comunist, revo­ cu noi măsuri, care vizează competenţei unităţilor pro­ creştere a cotei de partici­ 7.00 Radiojum
cărbunoase, 1 000 tone piese timp a utilajelor şi agre­ luţionar. Unele organizaţii perfecţionarea muncii po- ducătoare la stabilirea pre­ pare la beneficii a perso­ vista presei ;
melodiilor ; 9,<
turnate ; cooperativa meşte­ gatelor planificate către de partid nu urmăresc cu litico-ideologice, ridicarea ţurilor de contractare a nalului muncitor care-şi ştiri ; 9,05 R£
şugărească „Streiul“ rapor­ constructor, unele obiective, toată fermitatea probleme- nivelului general de cu­ produselor cu beneficiarii depăşeşte planul la export cultătorilor ;
de ştiri-; lfl
tează realizarea producţiei noaştere, mai buna repar­ externi. în altă ordine de de la 10 la sută, cit pre­ de muzică pe
globale în proporţie de 103 :im tizare a cadrelor, utilizarea idei, găsim corectă şi fi­ vedea Decretul nr. 145/ Ştiinţa şi via
la sută, iar la producţia Munca organizatorică de partid* raţională şi eficientă a rească reglementarea ca 1979, la 20 la sută. lişti ai leatr
marfă o depăşire de 1,4 la puternic ancorată în îndeplinirea S forţei de muncă, valorifi­ din ţară ; 11,< ■
11,05
ştiri ;
sută ; I.C.S.M. se înscrie cu carea la maximum a po­ pedagogic din
o depăşire de 6 la sută a sarcinilor economico-sooiale tenţialului tehnico-ingine- 11,20 Avanpre:
planului de desfacere. Une­ rese. Fireşte, nu se poate TV. ; 12,00 Bu
12,05 Din coi
le rezultate bune a obţinut cum ■ sînt furnalul nr. 4 le privind organizarea pro­ vorbi de mutaţii calitative rului nostru ;
şi colectivul de muncă al şi bateria I cocs, n-au fost ducţiei şi a muncii, reali­ structurale în organizarea dc fanfară ;
S.G.C.L., care a realizat un încă date în exploatare, zarea producţiei fizice, apli­ producţiei şi a muncii, în la 3 ; 15,00 S
Radio jt
volum total de prestaţii deşi pentru ele avem pla­ carea noului mecanism creşterea eficienţei econo­ 16,f’o /donate ec
r
mai mare cu 31 la sută nificată producţie în acest economico-financiar. Nu mice fără perfecţionarea Ax>- rii ciută :
decît cel planificat, reali- an, iar furnalul nr. 3 a putem imputa nici unui stilului şi metodelor de drei şi Ion
zîndu-şi în acelaşi timp fost pus în funcţiune doar comitet de partid faptul conducere a activităţii de 16,55 Sfatul m-
şti
de
Buletin
planul la producţia globa­ la sfîrşitul lunii august, că nu analizează unele către organizaţiile de partid. ment folclorii
lă în proporţie de 108 la cu toate că el trebuia să stări de lucruri sau că nu Dezbătînd cu activul comi­ zont ’80 ; 17,4
triotice
de
sută, precum şi colectivul producă încă din luna adoptă măsuri şi hotărîri tetului orăşenesc cuvînta­ Bote/ ; 18,00
S.M.A. Călan. Dintre fac­ aprilie. Se mai poate a- pentru îmbunătăţirea mun­ rea tovarăşului Nicolae 20.00 Interpret
torii care au determinat minti în plus că nici acum cii. Insă multe din ele nu Ceauşescu, am insistat asu­ Ileana Sărăroi
adrei
obţinerea unor astfel de el nu funcţionează la ca­ acţionează eu aceeaşi fer­ pra creşterii răspunderii nale cu sonore
denţe
rezultate în unităţile amin­ pacitatea proiectată. Ne-am mitate în direcţia organi­ fiecăruia faţă de sarcinile Intr-o oră ; î
tite aş evidenţia, în primul confruntat şi cu unele zării activităţii pentru so­ încredinţate, a necesităţii stop muzical
TIMIŞOARA
rînd, capacitatea şi spiritul greutăţi în ceea ce pri­ luţionarea operativă a ceea îmbunătăţirii problematicii lila tea radio :
novator al multor organi­ veşte forţa de muncă pen­ ce stabilesc în urmărirea dezbătute de organizaţiile cetăţenesc : I
zaţii de partid, care situ­ tru constructor. Dar este îndeplinirii hotărîrilor. de partid, a organizării Iei — aprovi
;
ează permanent în centrul tot atît de adevărat că nici — In spiritul indica­ muncii pentru înfăptuirea carburanţi magazi
tesc,
atenţiei lor problemele e- noi n-am insistat îndea­ ţiilor tovarăşului Nicolae hotărîrilor organelor su­ Dialog cu as<
senţiale ale transformării juns ca beneficiarul să Ceauşescu, ce obiective perioare şi a celor proprii, Refrene îndri
acumulărilor cantitative preia executarea unor lu­ prioritare şi-a fixat com$» a întronării unui stil de că uşoară ; ari
cu
tilnire
într-o calitate nouă, ini­ crări în regie proprie. Pu­ tetul orăşenesc de partid? muncă revoluţionai-, de audiţie mond
ţiază acţiuni de masă pen­ team acţiona mai ferm şi înaltă responsabilitate şi simfonic „Voi
tru creşterea producţiei şi pentru folosirea eficientă a — Am desprins eu toată exigenţă în întreaga acti­ George Enesi
productivităţii muncii, ridi­ fondului de timp şi a uti­ claritatea din euvîntarea to­ vitate. Asemenea dezbateri
carea nivelului tehnic şi lajelor. Iată doar cîteva varăşului Nicolae Ceauşescu. vor avea loc in toate uni­
calitativ al produselor, fo­ din cauzele care au făcut că partidul cere acum tutu­ tăţile, cu toţi comuniştii —
losirea utilajelor şi insta­ să nu înregistrăm rezulta­ ror organizaţiilor sale să prilej pentru redimensio- Şi la nivelul Judeţului Hunedoara, o» In întreaga eco­
laţiilor la întreaga capaci­ te pe măsura sarcinilor ce asigure pretutindeni şi narea şi îmbunătăţirea ac­ nomi« naţionali, activitatea de export a Înregistrat impor­ DEVA : Ca
tate, a forţei de muncă, ne reveneau. permanent un caracter mai tivităţii tuturor organizaţii­ tante creşteri am de an. In ultimul an al actualului cincinal, puri (Patria)
roz
panterei
fost
77,6
judeţului
exportului
a
pentru ridicarea calificării Cuvîntarea tovarăşului bine organizat şi mai efi­ lor noastre de partid. producţia mai mare nostru de destinată i«r in 1981 va fi cu cu 3,3 NEDOARA :
cută
la
1975,
faţă
tehnico-profesionale a aces­ Nicolae Ceauşescu la Ple­ cient întregii activităţi, să la sută mai mare decit In acest an. Deci, sarcini mobiliza­ gint (Flacăra
teia. nara C.C. al P.C.R. din acţioneze ferm pentru în­ Convorbire consemnată de toare, ce revin tuturor unităţilor economice din judeţ care derurgistul) ;
— Evident, bilanţul putea 14—15 octombrie, în care tărirea ordinii, disciplinei V. PAŢAN realizează produse pentru export. indienii (Ari
deschidere (■
PETROŞANI
să nu se bucure, întrucît au început mulsul, dar şipurilor (l
Măsuri concrete va avea numai de cîştigat“. în zori de zi, printre n-au curăţat încă gunoiul cailor ; -sălbai
Mii
brie)
Ing. Gheorghe Biro, şeful
atelierului preparare, pre- care li' se ridică pînă a- (? abliea) ( ;
florie
de
proape de genunchi. Am în­
(Urmare din pag. 1) liu acest Decret, adecvat paraţia Petrila : „Realiză­ îngrijitorii zootehnie trebat de producţia de lap­ mionui de
(Muncitoresc
la condiţiile din sectorul rile noastre depind de te şi ni s-a spus că o vacă Stop cadru
realizăm lună de lună sar­ nostru şi la posibilităţile pe rezultatele muncii mineri­ nu dă un litru de lapte pe ceafărul) ;
cinile de plan. Luna tre­ care le avem. Am văzut lor. De aceea cota este (Urmare din pag. 1) ţinut o cantitate de 60 li­ zi, ceea ce este foarte pu­ ventură in
nerul) ; PET
cută am încheiat-o cu un cu toţii că este în propriul pentru ei mult mai mare. tri, cu un procent de gră­ ţin. Gunoiul se evacuează dispărută
plus de 200 tone, iar în nostru interes să depăşim Dar şi contribuţia noastră Sperăm să realizăm o ier- sime de 4 la sută. cu o căruţă, deoarece nu ANINOASA
această lună vom merge producţia planificată deoa­ este destul de semnifica­ nare bună a animalelor. este terminată instalaţia de tasia trecea
tot mai bine. Există con­ rece, pe lingă faptul că tivă. Deopotrivă — mineri Disciplină da, evacuare a dejecţiilor. Tot UR1CANI :
(7
Noiemb
diţii ca în anul viitor să vom da mai mult cărbune, şi preparatori — vom face Jumătăţi de măsură curăţenie ba în aceeaşi căruţă se aduc Singur pri
extragem mai mult cărbu­ vom beneficia cu toţii nu ca economia naţională să Ioan Popa, şeful fermei şi furajele. în grajdul unde (Steaua roşii
ne şi să beneficiem de a- numai de o retribuţie mai resimtă cit mai puţin ne­ Orele cinci şi treizeci de zootehnice de la C.A.P. Hă- este adăpostit tineretul, apa Drumul oasi
vantajele Decretului“. mare, corespunzătoare e- voia de cărbune. De fapt, minute. Intrarea în secto­ rău, consideră că producţia nu curge. Boxele pentru vi­ Moarte pe N
(Flacăra) ; (
Constantin Alexa, şef de forturilor noastre, ci şi de chiar recentele măsuri ne rul zootehnic al C.A.P. Bîr- de 3,5 1 lapte ce se obţine ţei sînt gala, dar încă n-au Omul care :
brigadă, sectorul I : „Fap­ cîştiguri suplimentare. Am stimulează în acest sens. său este întunecoasă, iar zilnic de la fiecare vacă nu fost montate geamurile. Io­ sa de cultui
tul că şi de această dată hotărît ca, în paralel cu Preocuparea noastră de noroiul trece peste căputa e rea, ţinîndu-se seama de nel Puica, care împreună Blestemul pi
conducerea partidului i-a activitatea de extracţie a căpătîi rămîne în conti­ cizmei. în primul grajd ne faptul că stabulaţia abia a cu soţia sa, Maria, lucrea­ temui iubiri
(Popular)
avut în vedere în primul cărbunelui peste prevede­ nuare îmbunătăţirea calită­ întîmpină Petru Dălie, pre­ demarat. Programul de ză aici de un an şi ceva, odată un ; că
rînd pe minerii de la căr­ rile de plan, să intensifi­ ţii cărbunelui, bineînţeles şedintele cooperativei, ve­ grajd a început la 5,30, ca ne spune că şeful fermei CALAN : M
bune, stabilind cea mai căm eforturile pentru ajutaţi de mineri, cărora nit încă de la orele cinci. în fiecare zi, şi toţi îngri­ zootehnice, Vasile Deac, vi­ (Casa de c
dragostea
mare cotă de premiere — îmbunătăţirea calităţii căr­ le cerem un cărbune brut Gheorghe Loga, Petru Si- jitorii s-au prezentat la lu­ ne la grajd în fiecare zi Iunie) ; SI s
15 la sută din valoarea bunelui, îmbunătăţire care cit mai curat, pe care apoi dău, Aron Dălie, Gheorghe cru la timp. Cristof Stanca, după orele şapte, deoarece păianjen se
producţiei obţinute peste ne aduce o nouă sursă de noi să-l înnobilăm şi să-l Moyda şi ceilalţi îngrijitori Gheorghe Struţ şi Nicolae face naveta de la Hunedoa­ reşul) ; ILI
Ovidiu
plan — ne mobilizează şi sporire a producţiei. In facem apt pentru a răs­ lucrează cu conştiinciozita­ Leaha ne prezintă progra­ ra. Nici ceilalţi tovarăşi LARI : (Lu
Fa
mai mult în munca noas­ acest fel vom reduce şi punde cerinţelor puse de te. Cînd a început mulsul, mul de grajd care este cu­ din conducerea C.A.P. nu (Muncitoresc
tră. Brigada pe care o cheltuielile cu energia e- economia naţională. Re­ au apărut şi cele două fete noscut foarte bine de toată prea calcă pe la Chimindia.
conduc are la zi un plus lectrică, din mină şi de la zultatele noastre de pînă ale lui Gheorghe Moyda — lumea, iar respectarea lui Dealtfel, cum am aflat mai
de 1 200 tone de la înce­ preparaţie, contribuind ast­ acum ne dau garanţia că Ileana şi Maria —, venite este urmărită îndeaproape apoi, nici pe la grajdurile E
putul anului, depăşire pe fel la creşterea producţiei şi în viitor vom răspunde să-şi ajute tatăl. Fac asta de conducerea cooperativei. din Banpotoc nu ¿e prea
care o vom majora. După nete, economii care înseam­ cum se cuvine sarcinilor în aproape fiecare diminea­ Cocenii de porumb sînt duc, deşi sînt la cîţiva me­
Timpul p
apariţia Decretului am ana­ nă bani adăugaţi la bene­ pe care le avem“. ţă, după care se duc la daţi animalelor netăiaţi, tri de sediu. Aşa se face 14 noiembrn
lizat foarte atent cu or­ ficiile întreprinderii“. Participanţii la masa ro­ şcoală. Preşedintele ne spu­ fiindcă tocătoarea este de­ că cei doi îngrijitori de la va Ii In ge
tacii condiţiile viitoare şi Ing. Constantin Ionescu, tundă — atît din partea ne că toţi îngrijitorii sînt fectă. Vasele de muls, ca şi viţei au venit la grajd du­ se va răci.
am ajuns la concluzia că şeful sectorului V : „Am minerilor cit şi a prepa­ localnici şi muncesc cu canistrele în care se depu­ pă ora opt, iar în cel de-al’ mult acopei
precipitaţii,
în anul 1981 putem extrage discutat noul Decret cu toţi ratorilor — au reliefat dragoste. Grajdurile sînt doilea grajd, instalaţia de de ploaie, c
o producţie suplimentară oamenii, pe îndelete. Le-am importanţa Decretului, noul curate, călduroase, toate au ne laptele sînt curate, dar evacuare a gunoiului trece ninsoare. \
de cel puţin 2 000 tone de explicat că dacă noi scoa- impuls dat activităţii ex­ instalaţie pentru adăpat. îngrijitorii nu mulg îmbră­ chiar pe deasupra ieslei, moderat <
Temperaturi
cărbune. Calculînd 15 la tem-mai mult cărbune, ţara tractive, pentru realizarea Cocenii de porumb sînt to­ caţi in halate albe. în a- astfel că aceasta se umple cuprinsă Ini
sută din valoarea acestei importă mai puţin, deci sarcinilor de plan pe ulti­ caţi înainte de a fi puşi în dăposturi, ca şi în jurul lor întîi cu gunoi şi apoi cu grad, Iar ce
depăşiri, pentru cei 26 de cheltuie mai puţin. Mă­ mul trimestru cit şi pentru iesle. Doar la bucătăria fu­ este betonat, dar betonul furaje. La grajdurile C.A.P. 2 şi 7 grad
este acoperit cu un strat
ţii propice
membri ai formaţiei, re­ sura a fost bine gîndită extragerea în anul viitor rajeră se mai lucrează, în­ gros de noroi, iar becurile Banpotoc nu există pro­ poleiului.
zultă un cîştig enorm. A- în sensul că banii pe care a unei producţii superioare să în cîteva zile va fi gata. sînt foarte rare. gram de lucru şi nici pla­ Pentru 15
ceşti bani îi vom lua în i-am fi cheltuit pe căr­ de cărbune. După cura s-a Intr-un grajd constatăm că nificarea participării cadre­ Vrem oi va
răcească uţ
plus. Totodată, avem mîn- bunele din străinătate îi văzut, toţi cei ce şi-au două adăpătoare sînt defec­ Absenţe nemotivate lor de conducere la activi­ mai mult r
dria că am dat patriei căr­ primesc minerii j^oştri, care spus părerea au demonstrat te şi lipsesc trei ochiuri de tatea de grajd. mai cădea
bunele de care are nevoie, lună de lună extrag im­ cu fapte că noile măsuri, geam. Interlocutorul nostru La sectorul zootehnie ales sub fo
şl ninsoare
adică mai mult şi mai portante cantităţi de căr­ deosebit de avantajoase, ne spune că în cursul zi­ din Chimindia, aparţinător Aspecte demne de sem­ La nuuvi<
ieftin“. bune peste prevederile de au rolul să stimuleze toate lei aceste lipsuri vor fi în­ G.A.P. Banpotoc, ne întîm­ nalat am constatat şi în şi in răciri
Nicolae Focşăneanu, mai­ plan. Colectivul nostru, colectivele pentru a de­ lăturate şi este de acord pină un eîine negru şi lă­ sectoarele zootehnice din rit. Tempo
stru miner principal, secre­ care are o producţie su­ pune eforturi stăruitoare că ar fi binevenite pietrui­ trător foarte, care a renun­ Bretea Mureşană, Ilia şi Vintul va s
fale pînă la
tarul organizaţiei de partid, plimentară de 8 400 tone, în vederea realizării ritmice rea şi luminarea intrării în ţat să mai dea tîrcoale bi­ Gurasada. Dai* despre a- (Meteorolof
sectorul III : „Colectivul eu perspective foarte bune şi integrale a prevederilor sectorul zootehnic. Se mă­ donului cu lapte proaspăt cestea, in numărul de Oaiia Dorel
nostru a dezbătut in deta­ =în anul viitor, nu poate de plan. soară laptele muls. S-a ob- muls. Ioan şi Susana Rus rnîine.