Page 49 - Drumul_socialismului_1980_11
P. 49
5 *IA"C€ UEwïÜKÂ
Vizita de stat a tovarăşului
PROLETARI DIN TOATE TÁR1LE, UNIŢ1-VÂ !
Mae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa
Elena Ceauşescu, în Norvegia
ijuonuiHUNtnôtf.tl
Convorbiri oficiale
Preşedintele Republicii ment important în dezvol şi dezvolta şi mal mult a-
Socialiste România, tovară tarea relaţiilor româno-nor- ceste relaţii.
şul Nicolae Ceauşescu, a vegiene. In prima parte a convor
avut, vineri, 14 noiembrie, P r e ş e d i n t e l e Nicolae birilor s-a făcut un schimb
la Oslo, convorbiri oficiale Ceauşescu a mulţumit pen de păreri în legătură cu u-
cu pVimul ministru al Nor tru urări şi a adresat, la nele probleme ale vieţii
vegiei, Odvar Nordli. rîndul său, guvernului şi internaţionale actuale.
în numele guvernului poporului norvegian un sa Au fost, de asemenea, a-
norvegian, primul ministru lut călduros, subliniind că bordate probleme privitoa
Odvar Nordli a adresat vizita constituie o expresie re la soluţionarea pe cale
p r
ORGAN AL COMITETUIUI ilUDEŢEAN HUBItDBftBA Al P.C.I e ş e d i n t e l u i Nicolae a evoluţiei pozitive pe care paşnică, prin tratative, a
Ceauşescu un călduros sa problemelor dintre state, a
Şl A L C OMS III ULUI POPULAR «|U ti IŢEA Al lut de bun venit şi a ex o cunosc raporturile româ- conflictelor şi stărilor de
primat convingerea că vizi no-norvegiene, o ilustrare a
ta se va înscrie.ca un mo- dorinţei comune de a întări (Continuare în pag. a 4-a)
Ceremonia semnării unor documente oficiale
Anul XXXIII, nr. 7162 SÎMBĂTĂ, 15 NOIEMBRIE 1980 4 pagini — 30 bani
în prezenţa preşedintelui Norvegia de preşedintele tehnică, Acordul privind
Republicii Socialiste Româ Republicii Socialiste Româ transporturile rutiere inter
nia, tovarăşul Nicolae nia, tovarăşul Nicolae naţionale de persoane şi de
Ceauşescu, a tovarăşei Ceauşescu, împreună cu to mărfuri şi Convenţia pen
Elena Ceauşescu, şi a pri varăşa Elena Ceauşescu, ale tru evitarea , dublei impu
mului ministru al Norve corfvorbirilor la nivel înalt neri pe venit şi avere.
purtata în aceste zile la în încheierea ceremoniei,
giei, Odvar Nordli, vineri, Oslo. apreciind importanţa docu
desfăşurat
ceremonia
s-a
Producţia fizică sortimentală - semnării unor documente o- Prim viceprim-ministrul mentelor încheiate între
guvernului român, Gheor guvernele României şi Nor
privind
dezvoltarea
ficiale
îndeplinită integral, livrată operativ relaţiilor româno - norve ghe Oprea, şi .ministrul vegiei, preşedintele Nicolae
Ceauşescu şi primul minis
giene. norvegian al comerţului şi tru Odvar Nordli, au subli
navigaţiei, Reiulf Steen, au niat că acestea deschid bu
In urma dialogului la ni
la S.F.E. Horn vel înalt s-a adoptat un co semnat Acordul -comercial ne perspective promovării
municat în care sînt con pe termen lung, Acordul pe pe multiple planuri a rela
Noul mecanism economico- constituit din formaţii bune semnata rezultatele fructu termen lung de. cooperare ţiilor, colaborării şi priete
financiaiT' cucereşte tot mai de muncitori, care lucrează oase ale vizitei efectuate în economică, industrială şi niei între cele două ţări.
mult teren de aplicare. Or cu pricepere şi hărnicie, de-
ganizatorii producţiei mate păş'ndu-şi constant sarcinile
riale, coiect'vele muncitoreşti de plan, Dacă doriţi vă în s
îl înţeleg din zi în zi mai soţesc să vă documentaţi. Industria oraşului Orăşfle şi-a îndeplinit sarcinile
bine, îi aplică mai concret, lată-ne, dar, în mai puţin s
cu tot mai mare eficienţă, de o oră, la S.F.E. Baru, Zor de pi an pe actualul cincinal \
spre progresul şi dezvoltarea mare la sediu, pe platformă \ Oamenii muncii din in nomice ale oraşului să talurgice, maşini-unelte,
multilaterală a economiei şi în noua secţie de preindus- \ dustria oraşului Orăştie realizeze pînă la sfârşitul produse din mase plasti \
naţionale. Care dintre co- trializare a lemnului din a- \ au raportat ieri, îndepli acestui an o producţie su ce, articole din blănărie s
lect'vele de forestieri din ju propiere. nirea sarcinilor de plan plimentară în valoare de etc. Printre unităţile cu
deţul nostru a dobîndit o — Tovarăşul ing. Aron la producţia industrială peste un miliard lei. Vor cele mai bune rezultate \
experienţă promiţătoare în a- Petric, şeful sectorului, este \ pe actualul cincinal. Acest fi livrate economiei naţio din oraş se numără între \
cest domeniu, tovarăşe ing. la un curs de pregătire în succbs de seamă dă posi nale însemnate cantităţi prinderile mecanică, chi
Romulus Goţiu, director ad Capitală — ne spune tînărul bilitatea colectivelor eco de utilaje şi instalaţii me mică şi „Vidra“. )
junct tehnic al I.F.E.Ţ. Deva? inginer Gheorghe Mihăilă. Eu \
— Mai multe, dar puteţi îi ţin locul şi vă pot oferi
I.C.
scrie îndeosebi despre preo toate relaţiile de care aveţi plastice, Orăştie, secţia mase
piese
atelierul
au
cupările, eforturile şi realiză nevoie. to. Tîn&ra operatoare Ioana Folosirea deplină şi eficientă a timpului
rile Sectorului forest'er de ex — Să începem cu o pre Ţibot este o muncitoare
şi
rame
ploatare Bani, care, după zentare a sectorului. harnică pentru execută 1300“
port-far
„Dacia
unificarea cu S.F.E. Pui, are . DUMITRU GHEONEA de cea mai hună calitate. de lucru, întărirea ordinii şi disciplinei
cea mai mare pondere în Foto: VIRGIL ONOIU
producţia întreprinderii, este (Continuare în pag. a 2-a) Pînă în prezent peste 30 menilor Muncii, în acest nei în toate locurile de
-© — a — ® — © — • —■ • — © — ® — 0 — 0 — — e 0 de unităţi economice ale an a sporit preocuparea muncă.
judeţului nostru, între care birourilor executive ale Acţionînd pentru trans
ÎN ZORI DE Zi, PRINTRE ÎNGRIJITORII DIN ZOOTEHNIE (li) C. M. Deva, I. M. Barza, consiliilor teritoriale, ale punerea în fapt a planului
I.U.M.P., I.F.E.T., sindicatelor pentru îndru de măsuri al Consiliului
CUM 5i dra“ Orăştie, I.M.M.R. Si marea comitetelor Sindica- Central al U.G.S.R., din de
„Vi
„Marmura“
Simeria,
cembrie anul trecut, cit şi
Deva,
municipiul
meria,
a propriilor, măsuri adopta
oraşele Brad, Simeria, Orăş te în întîmpinarea alege
în sectoarele zootehnice proşabil (gurile rele spun la brigada din Gurasada, tie ş.a., au raportat, după Pe agenda de lucra rilor din acest an, sindi
ale cooperativelor agricole că pe aici se face şi mult odată cu furajarea; în a- cum se ştie, îndeplinirea catele hunedorene au ini
din Gurasada, Ilia, Bretea exces de zel în această cest sezon, s-a rezolvat şi prevederilor cincinalului, a sindicatelor ţiat, în domeniile amintite,
Mureşană există o ordine privinţă). Nu putem trece problema adăpării animale urmînd să dea, pînă la fi un număr mai mare de
desăvîrşită. Şi cum nu ne cu vederea nici peste vigi lor. • nele anului, o producţie schimburi de experienţă,
lipsesc nici metaforele, am lenţa paznicilor de noapte Erată — Din graba re suplimentară în valoare dezbateri şi confruntări în
putea spune : o stare de ex (Bretea Mureşană), ori porterului s-a strecurat o de aproape două miliarde telor şi consiliilor oameni întreprinderile bine situate
cepţie, care oricît ai peste preocuparea unora de greşeală chiar în prima lei. Succesul dobîndit evi lor muncii din unităţile în întrecerea socialistă :
căuta-o, n-o întîlneşti la a-şi spori efectivele de a- frază. în loc de ordine de denţiază, odată mai mult, economice in organizarea „ M a r m u r a “ Simeria,
tot pasul. încă de la răsă nimale neîncetat (Gothalea, săvîrşită se va citi... dezor angajarea totală şl respon unor acţiuni pentru aplica I.R.I.U.M., CJ3. Hunedoara,
ritul soarelui, şi după, Gurasada, Bretea Mure dine desăvîrşită. sabilă a oamenilor muncii rea consecventă şi cu I.P.I.C.C.F., în alte unităţi,
îngrijitorii de animale foiesc şană). Conducerile unităţi P.S. — în ziua efectuării în marea întrecere socia eficienţă tot mai înaltă la care au participat acti
în jurul grajdurilor, apoi, lor (în frunte cu preşedin raidului nostru soarele ră listă, preocuparea susţinută a noului mecanism econo- vul sindical şi cadrele
Activitatea
mico-financiar.
unul mai harnic decît celă ţii cooperativelor, contabilii sărea la vreo 10 minute a sindicatelor de a mobili sindicatelor a fost în mai tehnice interesate din toate
za şi uni colectivele în e-
lalt se apucă ba de muls, şefi, inginerii şefi şi şefii după ora şapte. Deci, ex tortul general pentru rea mare măsură orientată, în- întreprinderile judeţului
ba de hrănit animalele, sectoarelor zootehnice) se plicabil de ce am văzut lizarea exemplară a planu cepînd cu al doilea se sau aparţinînd aceleiaşi
ori de evacuat gunoiul din preocupă insistent de eco atunci foindu-se îngrijitorii lui şi angajamentelor. Sub mestru al anului, în direc ramuri de producţie. greutate al
Centrul
de
pe
lîngă
grajduri.
Normal
grajd, după cum îi vine nomisirea energiei electrice programul ar fi trebuit să îndrumarea Comitetului ju ţiile folosirii la maximum activităţii sindicale a fost
lui bine. Cei mai „spirt“ la grajduri prin găsirea înceapă ca şi la grajdul deţean de partid, în spiritul a timpului de lucru, orga
(cei din brigada Ulieş) reu celor mai eficiente soluţii nr. 1 de la brigada Got- sarcinilor reieşite din do nizării superioare a pro NICOLAE JURCA
şesc să execute deodată pentru a pune stavilă... hatea, unde Margareta cumentele Congresului al ducţiei şi a muncii, extin membru al Biroului executiv
cele trei operaţii (Halal risipei (aceleaşi guri vor Gomboş, la cei 72 de ani Xîl-lea al partidului şi in derii şi generalizării ini al Consiliului judeţean
hărnicie ! Măcar de nu i-ar besc iarăşi de exces). Fu ai săi, (20 de ani numai ca dicaţiilor date de tovarăşul ţiativelor valoroase, menite Hunedoara al sindicatelor
ţine mult). între raţiile rajele sînt... sublime (ştiţi îngrijitoare) venise de la Nicolae Ceauşescu la con să asigure întronarea şi
de hrană ale vacilor nu replica unui personaj cre sfătuirile de lucru de la întărirea ordinii şi discipli (Conlinuare în pag. o 2-a)
există nici o... discriminare, ionat de conu’ Iancu — DORIN CORPADE C.C. al P.C.R. şi cu prilejul
în grajduri ventilaţia na sublime, cu toate că...). Şi Şedinţei plenare lărgite a
turală... funcţionează ire fiindcă vorbim de furaje, (Continuare în pag. a 2-a) Consiliului Naţional al Oa- Cetăţeni şi cetăţene !
VA. La iniţiativa Consiliului Direcţia judeţeană de poştă torilor ei, Constantul Ştefoni, .
popular comunal Unirea, 23 şi telecomunicaţii şi Staţiu Ion Andras şi Ion Stegărescu. | Tineri şi tinere!
de funcţionari şi alte cadre nea de cercetări silvice Sirnc- H -CUPA DE TOAMNA LA *
de la primărie, dispensarele xia, care împlineşte 25 de ÎNOT“. In zilele de 15 şi 16 |
uman şi veterinar, C.A.P., ani de Ia crearea sa. Parti noiembrie a.c„ la hazinul de | Astăzi şi mîine, în toate localităţile jude
cooperativa de consum, pos cipă 39 de filatelişti din 11 înot din Hunedoara, va avea % ţului nostru se organizează acţiuni de curăţe
COLECTA
parti
DE
ACŢIUNE
etc.,
1 H RE A RESTURILOR META- tul de la miliţie turnarea au fundaţiei judeţe ale ţării. loc un concurs dotat eu „Cn- | | nie a străzilor, trotuarelor, parcurilor, zonelor
cipat
pa de toamnă“, Ia care par-
cultural.
H
a-
In
I ' LICE. Tinerii din organiza noului cămin cadrele didactice DENTELOR LA LOCUL ACCI ticipă sportivi din judeţele v | verzi, şanţurilor, incintelor gospodăreşti.
..PREVENIREA
zi,
ceeaşi
ţiile U.T.C. de la C.T.E. Min
Caraş-Severin, Arad, Timi-
DE
tia şi I. L. Dcva-Cliişcădaga •din localitate au dat o sub MUNCA“ a fost tema dezba şoara, Bihor şi Hunedoara. |
î au încheiat o acţiune de co stanţială mină de ajutor la terii organizată de punctul Concursul se va desfăşura «, Consiliul popular judeţean, consiliile popu
lectare a unor resturi meta- strângerea recoltei de rădăci- cinematografic şi corpul de sîmbătă, de la orele 16 la 20, | lare municipale, orăşeneşti şi comunale vă
J lice. Pe parcursul a două noase. pază militarizată din Haţeg, iar duminică -de Ia 9 la 13. I
filmelor
■ VERNISAJ. Mîine, ÎS no
I " sâptămini ei au reuşit să iembrie, la Parcul dendrolo- pe marginea „Inevitabilul „Cer adresează chemarea de a participa în număr
siringă şi să expedieze spre
cuvintul“
şi
şi
cuptoarele oţelăriilor Hune- gic din Simeiia va avea loc lanţul slăbiciunilor“. Reuşita cit mai mare la aceste acţiuni de gospodărire
vernisajul
expoziţiei
partici
I * doarei peste 3D0 tone de fier -Argofila“. Expoziţia este filatelice acţiunii, Ia 100 care de au oameni ai şi înfrumuseţare a localităţilor în care trăiţi şi
orga
vechi.
pat
peste
nizată de filiala Deva a A.F.R., muncii, s-a datorat realiza- munciţi !
■ PARTICIPARE EFECTI-
mama 0 jmmmr 0 000mm 0 00000 jr mamar .0 armar tr a