Page 5 - Drumul_socialismului_1980_11
P. 5
Vizita de lucru a tovarăşului
NICOLAE CEAUŞESOU
în municipiul Arad
T o v a r ă ş u l Nicolae In întîmpinarea tovară venit in mijlocul lor con
Ceauşescu a efectuat sini- şului Nicolae Ceauşescu, pe ducătorului partidului şi sta
bată după-amiază o vizită aeroportul din Arad, au tului nostru.
de lucru în municipiul Arad. venit tovarăşii Pavel A.ron, Directorul fabricii, ing.
Secretarul general al prim-secretar al Corniţei u- Victor Miciuţa, informea
partidului a fost însoţit de lui. judeţean de partid, ză pe tovarăşul Nicolaa
tovarăşii Nicolae Constan Marţian Fuciu, primarul Ceauşescu asupra principa
municipiului, membri ai bi
tin, Gheorghe Oprea şi roului Comitetului judeţean lilor indicatori tehnico-eco-
Ştefan Andrei, precum şi Arad al P.C.R. nomlci ai activităţii între
cha tovarăşii Arigeio Micu- prinderii, subliniind că ea
lescu, viceprim-ministru, De ia aeroport,, coloana işi îndeplineşte în cele mai
oficială s-a îndreptat spre bune condiţii planul de pro
ministrul agriculturii şi in întreprinderea de prelucra ducţie.
11 1 m mmwm I m [iŢfrfTBTin dustriei alimentare, Ion A- localitate. general al partidului a fost
Hm
continuare,
secretarul
în
re a sfeclei de zahăr din
vram,
ministrul
industriei
construcţiilor
de
maşini,
La sosirea in incinta uni
s (1 AL CONSILIU LUI popul; IR JUDEJEAN Maxim Berghiami, ministru tăţii, secretarul general a! invitat să urmărească pro
cesul de fabricaţie a zahă
secretar do stat la ministe
nologic.'
deosebită căldură de repre
rul Agriculturii şi Industriei partidului a fost salutat cu rului pe întregul flux teh
Alimentare, şef al Depar zentanţi ai consiliului de Constatând calitatea bună
DUMINICĂ, 2 NOIEMBRIE 1980 4 pagini — 30 bani tamentului industriei ali conducere, de muncitorii
mentaro. aflaţi aici pentru a ura bun (Continuare in pag. o 4-a)
Iîî Consiliul unic agroindustrial Toteşti
Predase fizice
Pentru unele unităţi
peste plan
Oamenii muncii din
cadrul întreprinderii me
canice Orăştie sini pre o problemă
ocupaţi permanent în ve
derea aplicării noului de suprafaţa“
mecanism economi co-fi-
nanciar, acordind o ma
re atenţie realizării pro Noiembrie... Ceas de bi de la început viteza bună
ducţiei fizice cu chel lanţ în toamnă, dar şi vre înregistrată şi constanţa cu
tuieli materiale tot mai me do continuare susţinută caro s-a lucrat, cu caro se
reduse, creşterii continue a unor importante lucrări efectuează şi in prezent a-
a eficienţei activităţii. Sn din calendarul campaniei a- ceste lucrări datorita abne
perioada trecută din a- grico-le, vreme în care pă- gaţiei multora dintre meca
cesl an, ei şi-au depăşit mînturile se primenesc in aş nizatorii de la S.M. A.'Cu
sarcinile la producţia teptarea viitoarelor recolte. noşti : Viorel Tămăşloni,
globală cu 3,5 la sută, Evident, pentru a putea Victor laneu, VasMe Vulcu,
Brigada condusă, tic GavrU.4 Mesarpş tle la I.M. Paroşcnl «te una «lin brigăzile ia netă ru 4,2 la sută, la August!n Dănescu etc., cit
cele mai tinere. în exploatarea complexelor mecanizate. Rezultatele superioare insă o reco obţine recolte sporite la
mandă ca pe o formaţie cu multă experienţă in domeniu, o spun şi zimbelcle tle pe fe productivitatea muncii toate culturile este hotări- şi a preocupării permanen
lele minorilor din fotografia realizată de M. Jitea. cu 2 la sulă, iar benefi tor modul cum se efectuea te de care au dat dovadă
ciile întreprinderii au a- ză in această toamnă lu multe dintre cadrele de
O adevâratâ „ininâ“ d© materii prima juns ia 2 400 000 lei. în crarea de bază a solului conducere ale unităţilor a-
sortimente fizice pesle arătura adîncă. gricole. Multe dar nu toa
te. Şi aici este cazul sa in
Materialele refolosibile plan, pe 10 luni s-au a întregii activităţi lu eli serăm o afirmaţie s acelu
Printr-o
bună
organizare
realizat 320 bucăţi pre
sa mecanice de şlanţat, berarea grabnică a terenu iaşi inginer şef : „N-ar fi
Una din sursele impor factor ai creşterii economi materii prime şi materiale". 700 tone piese turnate, rilor cit şi prin folosirea rău cu şi inginerii şefi de
iar piese de schimb in
tante ale bazei de materii ce. Recent, dimensionând im cu randament maxim a la C.A.P. Peşteana şi Ciula
prime o constituie colecta Referindu-se la asigura portanţa acestui factor al valoare de ! 100 000 lei. tractoarelor, în Consiliul li Mare să mai înveţe cite
rea şi utilizarea resurselor rea bazei materiale a pla creşterii economice, tovară O contribuţie importan nie agroindustrial Toteşti au ceva din experienţa celor
metalice şi lemnoase refo- nului pe 1981, secretarul şul Nicolae Ceauşescu sub tă la obţinerea acestor fost arate pină lg finele lu de la C.A.P. Toteşti, Os
losibilo, a celor do hîrtie, general al partidului tova linia : „Prin recuperarea şi ni! octombrie aproape 800 trov, sau Sarmizogetusa,
plastice, textile, uleiuri mi răşul Nicolae Ceauşescu a- refolosirea materialelor, pu bune rezultate şl-au a- ha din totalul de 1493 ha unde pînă acum totul a
nerale, cauciuc ele., resur răta : „Recuperarea şi refo- tem şi trebuie să asigurăm dus-o şefii de echipă teren. Deci, mai mult dc ju
se care în trecut erau iro losirea materialelor va de pînă la 50 la sută şi chiar Ştefan Herlo, îoan Geor- mătate, intr-un timp relativ fost organizat cu minuţio
site inutil. In condiţiile a- veni o sursă toarte impor pesle 50 la sută din nece scurt, deoarece, aşa cum zitate şi rezultatele se văd“.
dîncirii actualei crize mon tantă pentru asigurarea ba sarul de materii prime“. gescu, Lanrian Teodo- preciza inginerul şef al Da, rezultatele st- vad ! Ce
diale a energiei şi materii zei de aprovizionare a eco Acţionînd în spiritul in rescu, subinginerul îoan le trei unităţi au avut ara
lor prime, valorificarea in nomiei ; aceasta va repre dicaţiilor date de secreta- Ndcşa, tehnicianul Aurel consiliului, Ştefan lovănes- te 450 ha pînă la 30 octom-
tegrală a acestor materiale zenta de fapt mai mult de- Milan, Ştefan Sitarii şi cu, media zilnică realizată
refolosibite a devenit o ce cît ne va da întreaga in LIVIU BRA1CA pe un tractor a fost aproxi DOR1N CORPADE
rinţă vitală pentru econo dustrie minieră şi va de ----------------------------ţ---------------------- alţii. mativ de 3 ha ogor, uneori
mia noastră, un important păşi cn mult importul de {Continuare în pag. a 3-a) chiar depăşită. Remarcăm (Continuare in pag. a 3-a)
f vn** 0 umt / nma». » anr+t / wm» / imw / în s
lucrează
nei
se
Mărtineşti
Puî®m şs noi,.. aceste zile, din iniţiativa jj
HCflNTE — ne invită să vedem a- I consiliului unui popular. <ie Iii sprijin %
con-^J*
strucţia
zid
lărgirea
şi
telierul în care nişte oa ■a şi la pod de beton. consolidarea 3
*
Lucrarea
unui
meni pasionaţi şi pricepuţi ¡8 PARTICIPARE. Tn şutul se execută cu contribuţia in H
„Ac obişnuisem să aş au făcut atltea lucruri I h Dealu Mare s-a reparat 0ru bani şi în muncă a cetăţe- jj
teptăm lotul de la alţii, irumoase şi utile îneît nu mul cc face legătura cu cen ni lor din sal. *
* ;
să dăm bani grei pe piese ie venea să creadă că au ! trul de comună, pe o lun Dovedind hărnicie, locala- n
gim© de 3 Iun. Deputaţii An-
de schimb din import. Ori ieşit din mîinile lor: pie * ghel Dazăr şi Aron Huh au rii blocurilor nr. t>, 7 şi 8 *
să înlocuim rapid o piesă se de schimb dintre cele I mobilizat localnicii, care au dc pe Aleea Corsarilor din .
aso-
aparţinînd
mai mult sau mai puţin mai ielurite — asimilate <> împrăştiat 300 tone de pie Hunedoara, S, sub îndruma- 9
ciaţiel
J
nr.
uv.ală cu alta nouă, arun- sau recondiţionate — I triş pe porţiunea respectivă. roa preşedintelui Petri că Al- o
cîiul-o cu uşurinţă ,,Ia pentru agregatele com 38 OFICIUL ST Alin CIVILE bu, au executat prin muncă a
lucrări
coş“ pe cea veche, deşi plexe existente înlr-o uzi Ala MUNICIPIULUI DEVA patriotică importante reparaţii Li s J
şi
Întreţinere
NE COMUNICA: De La înce
de
poale mai era bună ia nă producătoare de ener putul anului şi pînă la I no locuinţe.
ceva. Inteligenţa noastră gie electrică. Nu ne per iembrie a.c. au fost oficiate,
tehnică, pregătirea noashă mite spaţiul să le enu aici, 551 căsătorii. In aceeaşi Pi COLOCVIU DE DKMO- !
GRAFIE. La al doilea. colocviu 8
proicsională, ambiţia de a merăm. Dar o ciiră tot perioadă, au fost aduşi pe de demografie cu tema „Dina- J
lume, 1372 nou născuţi.
gîndi cu capul nostru şi vom consemna : 3 milioa mica demografică gt polen- J
dc a face cu mintea noas ne Ici. Esle valoarea pie &j SALA DE INSTRUCTAJ. ţiailul de muncă: prezent si jj
co
tră parcă ne-ar Ii lost selor de schimb recondi Prin ©forturile proprii, atelie perspective în zona de sud- _
dc
lectivul
muncă
al
vest a tării“, care a avut Ioc ,
străine. Dc un timp însă ţionate în atelierul meca rului mecanic din cadrul Ia Buziaş, au participat cer- i
am fost puşi la treabă. nic al termocentralei Min I C.T.E. Mintia a amenajat o cetătoil şi specialişti din "9 "
scopul
instructaj.
Prea cheltuia mult ţara pe tia în perioada care a sală de raţionale a In spaţiilor judeţe ale ţării. -
utilizării
„Sistematizarea
Referatul
produse pe care ie putem trecut din acest an. Poale I de producţie, aici sînt In localităţilor urbane si rara- " |
realiza şi noi. !n atelie că unora cifra aceasta nu curs do execuţie noi ame le ca fa vio r al stabilităţii for- .
rul nostru, cu-mijloacele le spune prea multe. Dar I najări. tei dc muncă şi populai iei 8
noastre tehnice. Fără c- în ea sînt înglobate idei, * & „FIECARE PIONIER O judeţului dc Hunedoara“, pre- J
sociolog
Ancte
dr.
zcutat
iorturi valutare, ci cu e- soluţii, pricepere, hărnicie, FAPTA demna de un vii Radu-Almăşan şi sociologul Î
Sub
iorluri de gîndirc şi de ulUitate, dorinţa unor oa tor COMUNIST**. unitatea a- Andrei Grip, ea şi comuni- v
ceastă
deviză,
de ca
corela-
acţiune, de dăruire patrio meni inimoşi de a face. pionieri a Şcolii generale fie rea „Elemente de natalităţi! 8 .
între
evoluţia
tică. Am încercat cu oare Uncie din piesele asimi din H&râu şi-a desfăşurat şi întreruperile do sarcină ,
Prin
mun
care timiditate. Ne-am dat late sau recondiţionate practica agricolă. au contribuit între anii PITO—11179“ al me- •,
lor,
ca
pionierii
dr.
seama că ştim, că putem. aici sînt de calitate mai la recoltarea unor Însemna dirilor Maria Bereş au şi fost * |
Tlberlu
Znorovscîri
Şi am apăsat pe accelera bună cieclt cele aduse din «• te cantităţi de porumb, car primite cu inieres dc către .
tor“. import. O nouă şi eloc tofi, legume şi pionier coman
fruete.
(Ni- participanţi.
eoleta
Albu,
Interlocutorul — om di ventă dovadă a iaptului I dant de unitate).
namic, pasionai de. nou, că PUTEM ŞI NOI... C.S.H., laminorul 650 mm : C.T.C.-tobd Mia Grozav şl e-
do
do
chtpa
condusă
ftnlaatori
Daniel
W
CU
CE
(ker pe care Prudele nu tru export sortimentele metalica cu diametrul de 120 mm. Stanclu pregătesc pen I TĂŢENILOR. CONTRIBUŢIA Din
în
satul
f-ffis „încălzii“ niciodată DAN VR1NCEAMU Foto: VIRGIL ONOIG eu Mare, aparţinător cwttM-