Page 50 - Drumul_socialismului_1980_11

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NJ

Folosirea deplină şi eficientă In zori de zi, printre

a timpului de lucru ■- îngrijitorii din zootehnie
.1,2(1 TeleşcoaJ
10.00 Telccinei
(reluare)
(Urmare din pag. 1) matizarea unor procese pro­ senţelor nemotivate care (Urmare din pag. 1) şi spiritul gospodăresc. La prost vîrfuite, baloţi îm­ 11.40 Antologii
ductive şi operaţii în între­ puteau fi convertite într-o grajdul de la Ulieş, spre prăştiaţi, dezordine). Ba, băii Sad
aşa cum era şi fi­ prinderi, în introducerea producţie suplimentară de ora 5, furajase animalele şi exemplu, în loc de uşă, mai mult, la brigada Gura­ 12.00 Concert i
resc, la locul de muncă unui însemnat număr de produse în valoare de 146 curăţa acum gunoiul. Nu­ inventivii îngrijitori au sada platforma de furaje 13.00 Mozaic
tic-sporti
prin îndrumarea mult mai tehnologii noi, de mare. milioane lei. mai că, spre regretul nos­ pus două glugi de porumb. a devenit o... baltă. Odată • Hochei
atentă de către organele productivitate, deosebit de Dealtfel, autocritic re­ tru curăţa şi sectorul mai ti­ „Avem viţei mici, să nu cu introducerea furajelor Dinam
noastre teritoriale a ini­ economice. cunoaştem că şi în munca nerei sale colege, Saveta răcească“, motivează ei în grajd, aceştia bagă şi câmpii (i
nai
ţiativelor şi acţiunilor gru­ Apreciind eu exigenţă noastră, a sindicatelor, în Cărmăzan, al cărei program apariţia uşii foşnitoare. balta Sn iesle. Măcar aşa Patino.
pelor sindicale. Organizarea sporită contribuţia adusă activitatea politico-educa- de . lucru începe după un Numai că, cu toată grija s-au rezolvat două lucruri gust)
întrecerii socialiste, cu cri­ de organele şi organizaţiile tivă ce o desfăşurăm se fus orar numai de ea ştiut. pentru viţei, aceştia erau dintr-o dată. Hrănirea şi «, Rugby
Romăr
terii specifice care să con­ sindicale la iniţierea şi des­ impun, în faţa unor ase­ Patru grajduri sînt la lăsaţi mai departe în zona adăparea vacilor. La nici re de
ÎS,35 Săptămin
ducă la utilizarea completă făşurarea activităţilor ce au menea situaţii, unele îm­ Gothatea şi patru ore de descoperită unde tempera­ o unitate din cele prezen­ 18,50 1001 de s
a timpului de lucru, a ur­ avut ca scop folosirea, ju­ bunătăţiri. Acţiunile noas­ începere a programului de tura de afară şi cea dină­ tate nu s-a trecut la to- 13.00 Tel o junii
mărit respectarea strictă, dicioasă, deplină şi efi­ tre trebuie să le îndrep­ grajd. La grajdul nr. 2, untru erau intr-un perfect carea şi prepararea fura­ 13,20 Călătorie
de către toţi membrii for­ cientă a fondului de timp tăm mai atent şi cu mai îngrijitoarele Elena şi Maria echilibru. într-adevăr, sta­ jelor. Sînt tocătoare de­ 19.40 Telecnde
20,25 Film se
maţiilor de lucru, a ordinii al muncitorilor, trebuie multă eficienţă decît pînă Andrica ştiau că trebuie re de excepţie 1 Nici va­ fecte la C.A.P. Brănişca, Michael
să vină la program la ora
şi disciplinei în producţie, subliniat însă că sînt încă acum, în funcţie de pro­ şapte. Aşa le-au spus şefii. cile nu arătau prea bine. Bretea Mureşană şi Gura­ ducţie 3
american
reducerea numărului absen­ destul de largi posibilită­ blemele şi specificul fiecă­ Şi totuşi, le-am întîlnit De la 75 de vaci se adunau sada. 21.35 O glumi
vreo 25 litri de lapte. Cîte­
Şi fiindcă aminteam mai
lodil
ţelor nemotivate şi învoi­ ţile, în primul rînd ale rei întreprinderi, în raport înainte de ora şase, eva- va capre ar fi dat mai la început de vigilenţa paz­ 22,15 Telejurn;
rilor, a abaterilor de la sindicatelor din judeţ, pen­ cu posibilităţile şi condi­ cuînd gunoiul. întrebate de mult. nicilor de noapte, trebuie — Sport
tehnologiile de fabricaţie. tru înlăturarea deficienţe­ ţiile de la fiecare loc de ce, ne-au răspuns că au O altă stare de excepţie să precizăm că la CLA.P. 22.35 Nocturnă
Astfel, indicele fluctuaţiei lor care mai generează muncă, ,după preocupările nişte probleme de rezol­ ne-a fost dat s-o întîlnim Bretea Mureşană am avut
a scăzut, în trimestrul al indisciplină, pierderi de şi sarcinile prioritare ale vat mai tîrziu şi trebuie să la brigada Cîmpuri Surduc. de furcă cu un ,paznic“ If API
XII-lea, faţă de trimestrul timp şi grevează rezulta­ colectivelor, pornind de la plece (!). De grajdul nr. 4 Dacă nu ajungeam noi, pe deloc dispus să ne facă
al II-lea, cu 0,4 la sută şi, tele în unele întreprinderi. realitatea că nu toate con­ Cătălina Cărmăzan nu în­ la 8,30, nici atunci cei de vreo concesie. Lătra de
tot faţă de aceeaşi peri­ Spre exemplu, cu toate siliile de educaţie politică drăznea să se apropie decît aici nu s-ar fi apucat de mama focului. Trebuia să-şi BUCDREŞT
oadă, cel al utilizării ma- măsurile şi acţiunile orga­ şi cultural-sportivă din în­ după răsăritul soarelui. „Nu programul de grajd. Mo­ apere într-un fel stăpînul Radioprogram
Kadiojur
şinilor-unelte a crescut cu nizate în unităţile miniere treprinderi au reuşit să avem becuri în grajd, insta­ tivul era... roaba. în cele şi să demonstreze că nu 3.00 presei :
vista
1,5 la sută. din Valea Jiului, la I.U.M. susţină acţiuni eficiente în laţia electrică este defec­ trei grajduri există o sin­ mănîncă laptele degeaba, melodiilor ; D
Parte integrantă a Fes­ Petroşani, „Vîscoza“ Lu- combaterea atitudinii şi tă“. La drept vorbind, lu­ gură roabă şi pînă la acea între plecarea paznicului de ştiri ; 3,05 A
30.00 Buletin
tivalului naţional „Cînta- peni, întreprinderea chi­ comportărilor negative în mină chioară era prin toate oră îngrijitorii nu căzuseră noapte şi sosirea îngrijito­ Revista literal
rea României“, mişcarea mică Orăştie, întreprinde­ producţie. Trebuie, şi am grajdurile. îngrijitorii sînt la învoială cine să o fo­ rilor, vreme de un _ ceas, Doine şi joc
de creaţie ştiinţifică şi teh­ rea de tricotaje Hunedoara, stabilit, să ne ocupăm în nevoiţi să-şi aducă de losească mai întîi, în timp acest lătrător a fost cel 11.00 Buletin
Atlas cu 11 urti)
nică de masă şl-a dovedit, Ţesătoria de mătase Deva, mod cu totul deosebit, der acasă becuri (Margareta ce gunoiul ajungea pînă mai mare peste grajduri. t«va „U“ : D
de asemenea, eficienţa pe etc., timpul de lucru nu întreprinderile miniere din Gomboş). Nu se prea in­ la coada vacii. Pentru că tot vorbim JU - . ; 12,OU Bl
,5 Avanpri
planul folosirii timpului de este folosit la maximum. Valea Jiului, I.V. Călan, teresează nimeni de ei. în ... Indiferenţa cu care se despre aceste necuvîntă- 12.30 Din con
lucru. Această acţiune a Nici media realizărilor pe întreprinderile din ramura ziua raidului nostru, numai munceşte în aceste unităţi, toare, trebuie să spunem lui nostru ;
reunit în judeţul nostru judeţ la acest indice nu industriei uşoare, şantie­ la C.A.P. Ilia, Rodica neglijenţa îngrijitorilor şi că la C.A.P. Gufasada, reprezentativă
13.00 De la 1
aproape 20 000 muncitori, ne-a mulţumit, iar ponde­ rele de construcţii, I. L. Ioschici, şefa de fermă era chiar a factorilor de răs­ pisicile şi cîinii s-au oploşit Meridian ciul
maiştri, ingineri, tehnicieni, rea absenţelor nemotivate Deva ş.a., unde unele din prezentă la programul de pundere din cooperativele prin grajduri ca la ei jurnal ; 10,:
agricole, determină şi pro­
ding ; 17,00 Bi
economişti, elevi şi studenţi în timpul neutilizat trebuie deficienţele arătate persistă dimineaţă. (Şefa da, îngri­ ducţiile slabe de lapte. acasă. Nimeni nu ia vreo 18.00 Orele s
de­
se
jitorii ba). în rest, cum ne
pentru
a
— din întreprinderi, unităţi să constituie subiect al de mai multă vreme, uni­ spuneau îngrijitorii de la Normal o producţie de măsură de asemenea ani­ hanul cu cini
barasa
de cercetare şi proiectare, unor analize serioase în tăţile respective înregistrînd Gurasada, e sărbătoare lapte crescută se obţine male care nu ajută cu in România ;
sonore ; 22,w
facultăţi şi şcoli tehnice, şedinţele sindicatelor şi restanţe la realizarea pla­ cînd vine cineva din con­ în urma unei furajări co­ nimic... sporirea şeptelului 22.30 Ring d
concretizîndu-se în aproape consiliilor oamenilor mun* nului producţiei fizice, pen­ ducerea cooperativei pe la respunzătoare. Dar nici o şi nici igienizarea graj­ Buletin ile i
1 000 invenţii, inovaţii, cii, mai ales în întreprin­ tru ca; în sensul măsurilor grajduri. în lipsa lor, ei astfel de furajare nu exis­ durilor ... Non stop mu
TIMIŞ O AR/
studii de organizare a pro­ derile amintite şi în altele, pe care le-am hotărît, să fac ce-i taie capul. Fie­ tă, pentru că vacile nu sînt ... în numărul de mîîne litatea radio;
ducţiei şi a muncii, în unde timpul neutilizat a lichidăm neajunsurile, să care purcede la lucru cu lotizate. Nici la C.A.P. al ziarului nostru vă su­ Iul dramaturi
:
actuale
ins
uşurarea sensibilă a efor­ fost mai mic decît cel pla- asigurăm toate condiţiile ce-i vine la îndemînă. Ca Brănişca sau Bretea Mu- punem atenţiei alte as­ ţări ; 20,15 1
tului fizic al muncitorilor ..nificat pentru primele trei pentru încheierea acestui atare, firesc să nu se res­ reşană, nici la Ilia ori pecte întîlnite în sectoarele tehnic „Traia
soara, Ia a fi
prin mecanizarea şi auto- * 3 trimestre, din cauza ab- an cu bune rezultate. pecte programele de grajd Gurasada. Apoi, în multe zootehnice de la Deva, 20,30—21,30 Cal
(care, pe alocuri nu sînt unităţi furajele sînt păs­ Sîntandrei, Peştişu Mare,
cunoscute deloc). Lipseşte trate necorespunzător (şire Bîrcea Mică.
I|]SNE
Universitatea politică
DEVA'-: Ca
puri (Patria)
şi de conducere Deva panterei roz
NEDOARA :
gint (Flacăra
Luni, 17 noiembrie 1980, — grupele 4, 5, 6, 7 — dcrurgistul) (Art ;
indienii
(I. M. C. Bîrcea, Avi­ deschidere ('
Anul I :
cola, Exploatarea mi­ PETROŞANI
nieră, Inspectoratul şipurilor (C
— grupa 1 — sala Cabi­ de interne), în sălile cailor sălbal
netului municipal al brie) ; Mii ;
(Republica)
P.C.R., orele 17 ; de şedinţe ale unită­ de glorie (’
ţilor respective, după ir> >nul de
— grupa 2 — sala de i -mcitore.se;
• şedinţe a Comitetului programul de pro­ ) cadru
municipal de partid, ducţie. ceafărul) ;
In
orele 17 ; SE VA DEZBATE TEMA : ventură ANII
nertil);
— grupa 3 — sala Cabi­ „P.C.R. — partid revoluţionar furaţi copilul
al clasei muncitoare, forţa po­ URICANI : 1
netului judeţean de litică conducătoare a societăţii (7 Noiembi
noastre socialiste. Contribuţia Singur pri
partid, orele 17 ; tovarăşului Nicoiae Ceauşcscit, (Steaua roşie
secretar general al partidului, Drumul oase
la îmbogăţirea teoriei revolu­ Moarte pe N
ţionare despre roiul P.C.R. ca (Flacăra) ; C
(Urmare din pag. 1) intra în noul an — 1981 — centru vital al întregii noas­ Omul care r
Producţia fizică, sortimentală — cu planul realizat şi depăşit tre naţiuni, despre căile şi sa de cultitr
— Cei aproape 350 de f 1 la toţi indicatorii. metodele de înfăptuire a aces­ Blestemul pă
tui rol“.
forestieri, cîţi alcătuim sec­ In cabana din apropiere temui iubirii ;
;
(Popular)
torul, ne desfăşurăm activi­ îndeplinită integral, livrată operativ este cald şl bine. Soţia lui Marţi, 18 noiembrie 1980 : odată un
tatea intr-un perimetru de Gheorghe Petrovai pregă­ LAN : Mire
ciţiva zeci de kilometri, in teşte masa pentru oamenii — Anul II, grupa 1 — (Casa de cui
sala Cabinetului mu­
R1A : Omul
mai multe bazine de exploa­ plan ; s-o realizăm ritmic întregii activităţi —, implicit mecanizarea Mihai Tirea, de la pădure. „Cînd vor toarce:- (Muri
tare, între care ponderea în parchete, s-o aducem sporirea producţiei fizice. Aşa şeful platformei de prein- veni, sînt frînţi de oboseală nicipal de partid, o- Eu. tu şi 0\
rele 17 ;
o cu Valea Streiului, Tecuri, opjrativ în depozite, s-o ex­ a fost posibil ca de la înce­ dustriallzare Ionel Fîntînă, şi şi flămînzl, Dar ei nu spun
Riu Bărbat, Rîu Alb, Bărişor pediem cît mai rapid bene­ putul anului S.F.E. Baru să alţii. niciodată acest lucru". In­ — Anul II, grupa 2 —
— Scoaba Verde, Cîrn.ic, Mă- ficiarilor. De asemenea, ac­ înregistreze depăşiri de plan Pe o vreme aspră, cu vint ginerii Goţîu şi Mihăilă ne sala’ de şedinţe a Co­ hOTi
lăeşti, Ponor. Avem condiţii ţionăm stăruitor pentru redu­ de 20 000 mc masă lemnoasă puternic şi ploaie rece urcăm mal spun că în toate bazi­ mitetului municipal
bune de lucru, sîntem dotaţi cerea cheltuielilor de produc­ fasonată, iar sortimental să în bazinul de exploatare Rîu nele de exploatare se fac al P.C.R., orele 17.
Rezultatele
corespunzător cu mijloace ţie şi pentru îmbunătăţirea se depăşească deja planul Bărbat — unul dintre cele pregătiri intense pentru se­ SE DEZBATE TEMA : „Me­ noiembrie, ÎS
tehnice — tractoare, funicu- calităţii sortimentelor ca şi anual cu circa 1 400 mc mal mari şi cu cele mai zonul friguros, pentru produc­ canismul de funcţionare a c- Extr. I : 7,
Direcţiile
socialiste.
conomiei
lare, fierăstraie mecanice —, pentru valorificarea supe­ buşteni de fag, peste 4 000 bune rezultate. Oamenii lu­ ţia anului viitor. Două bul­ de perfecţionare a mecanismu­ 8, 43, 10, 47.
Exir. a II-
ne organizăm bine lucrul, pe rioară a întregii mase lem­ mc buşteni răşinoase, mal crează de. zor. Nu ţin cont dozere S 1500 pregătesc dru­ lui economico-financiar. Con­ 55, 63, 53. 3,
zl-lumină, şi obţinem rea­ noase exploatate. mult de 2 000 mc celuloză de timp, deşi nu le este nici murile spre noile parchete, gresul al xn-lea al P.C.R. de­ Fond de c
lizări notabile. Am notat în continuare — răşinoase, ca şi la lemn de cald, nici uşor. „Asta-i mun­ au fost montate deja două spre şi sarcinile ce revin de organe­ lei.
lor
organizaţiilor
partid,
— Putem consemna cîteva din relatările tovarăşului foc, buşteni sub STAS, lobde ca de pădure — ne spune funiculare, ¡ar altele două consiliilor oamenilor muncii în
din aceste realizări ? Romulus Goţiu — ca o ex­ pentru lăzi şl doage, mangal Gheorghe Albiş. Eu am venit sînt in stadiu avansat de aplicarea fermă a noului me­
— De la începutul anului perienţă demnă de preluat de bocşă etc. aici de un an şl ceva, cu canism economico-financiar“.
şi pină la zl ne-am depăşit de către toate colectivele — Este adevărat — adau­ alţi colegi şi prieteni, din montare, se lucrează la asi­ Marţi, 18 npiembrie 1980 :
producţia marfă cu peste 7,5 I.F.E.T. Deva —, că în par­ gă cu obiectivitate Inginerul judeţul Neamţ. Ne-am aco­ gurarea stocurilor pentru — Anul III, grupa 1 — Timpul pr
milioane lei, producţia glo­ chetele S.F.E. Baru se lu­ Gheorghe Mihăilă — că la modat repede cu locurile, cu lusna ianuarie — în faza de sala Cabinetului ju­ 15 noiembrie
bală cu aproape 6 milioane crează în acord global de unele sortimente, cum ar fi noii noştri tovarăşi de muncă, apropiat, pentru a putea deţean al P.C.R., ore­ va îl rece, c
lei şi producţia netă cu circa 100 la sută, că aici a fost celuloza de fag, lobdele şi am lucrat bine şi am ciş- fi încărcate şi transportate le 17 ; bil. izolat, 5:
nii se vor se
3 milioane lei, înregistrăm bine însuşită şl aplicată teh­ crăcile pentru PFL, avem tigat foarte bine: 4 500 ■— pe vreme rea şi cu oameni — Anul III, grupele 1, 2 taţii sub iorr
şi unele economii de mate­ nologia de exploatare a ar­ restanţe, dar cantităţile sînt 5 000 lei pe- lună, că sîn- puţini, coloana U.M.T.C.F. lnpoviţă. Vin
slab.
riale. borilor cu coroană — ca mici şi le vom recupera, ba tem plătiţi în acord global Pul, condusă de Mie Dobiş- — (Exploatarea mi­ general cuprin
îl
va
— Deci, la S.F.E. Baru se element concret al valorifi­ vom da chiar peste plan şl Vrem să mai rămînem aici teanu, cu care colaborăm, niera şi I.E.C.), în să­ tre minus 4
dă o mare atenţie aplicării cării superioare a masei lem­ la aceste sortimente pînă la să facem treabă". La rîndul foarte bine, îşi pune la punct lile de şedinţe ale u~ ziua între 2
cal se va s
noului mecanism economico- noase, ca şl.metoda de con­ sfirşitul anului. Este hotărîrea său, Gheorghe Petroval ek- mijloacele tehnice, incit în nităţilor respective, izolat,, in su
financiar. Cum staţi cu pro­ centrare a mijloacelor teh­ întregului colectiv, din run­ primă hotărîrea oamenilor anul 1981 şi în cincinalul nala condiţii
ducţia fizică la zi ? — ele­ nice şl forţei de muncă în dul căruia se evidenţiază din formaţia sa — ştiind că viitor harnicul colectiv de după orele de pro­ Pentru 1G ş
ment definitoriu, alături de parchete, ceea ce asigură maiştrii Petru Jitea, Gheor- nici ceilalţi nu se vor lăsa muncă de la S.F.E. Baru să ducţie. Vreme răcor
Izol
variabil.
producţia netă, al noului me­ creşterea productivităţii mun­ ghe Bianga şi Teodor Ne- mal prejos — de a majora continue realizările bune din SE DEZBATE TEMA : „Pro­ nala precipit
canism economic. cii, folosirea mai bună a fon­ gruţiu, brigăzile conduse de sporurile de producţie pînă ultima vreme, să le ampli­ gramul P.C.R., opera teoretică La munte,
cerul
— Producţia fizică, sorti­ dului de timp maxim dispo­ Nuţu Glodean, Gheorghe la sfirşitul anului, de a re­ fice permanent, să ţină sus a secretarului general al parti­ să, cu ninsor
cădea
mentală se află permanent nibil — printr-o organizare Zaharia, Gheorghe Petrovar, cupera Integral restanţele la steagul întrecerii socialiste dului, t o v a r ă ş u l istoria Nicoiae teorolog de
privind
Ceauşcscu,
po­
în atenţia noastră pe primul şl coordonare mal atentă a Gheorghe Albiş, inginerul cu sortimentele amintite şi de a în cadrul I.F.E.T. Deva. porului român“. Ţuţurlga).