Page 51 - Drumul_socialismului_1980_11
P. 51
7Í62 ® SlMBÄTÄ, 15 NOIEMBRIE 1980 t «y. o
0 permanentă in activitatea de formare a omului nou
l LĂSAŢI noaptea la ■S
' LOCUL. El
Educarea oamenilor muncii fu \ \
0 carte utilă: casa oime . Judecind după ¡aptul \
’ că cele 7 becuri de la
ea \ iluminatul public al sa- \
erara Mi spiritul legalităţii socialiste CÎMPURi ţ tului Rapolt ard ziua în
au GE0AGIU-BĂI \
iiiiv După „Mere roşii“ şi ' loc să ardă noaptea,
ural-arto- Este cunoscut faptul că de activitate sau unitate. Cu sprijinul Inspectora de prof. CORNEL STOICA „Rătăcire“, „Casa dintre ) cum ar ii normal, s-ar \
profundele transformări a- Dintre formele şi meto tului judeţean de interne, cîmpuri“ demonstrează putea spune că cei ce \
Bteaua — Lucrarea profesorului Cornel
I e r b i u l duse de revoluţia socialistă, dele folosite în cadrul ac al Procuraturii şi Tribu Stoica despre staţiunea Gcoa- grăitor că Tatos este prin manevrează întrerupă i
Uni naţio- ca şi caracterul şi conţinu tivităţii de propagandă edu nalului judeţean sînt pu giu-Bâi constituie o contribu excelentă un cineast an toarele iluminatului pu
îat de fa tul puterii de stat, se re cativă în general şi juridică blicate în presă diferite ţie meritorie la îmbogăţirea corat în realitatea contem blic dc la secţia din
23 An- informaţiei despre staţiunile
flectă în aceea că legile în special, întîlnirile cu anchete pe marginea unor poraneităţii noastre, un ci Simeria a I.R.E. Deva
balneo-elimaterice
(rlanda — noastre, transpunînd pe cetăţenii în cadrul „Tri fapte antisociale săvîrşite noastră. Autorul a din creat ţara neast căruia îi e proprie . şi-au propus să schimbe
o
nrcgisixa- planul vieţii de stat poli bunei democraţiei“, orga de cetăţeni certaţi cu le imagine completă a acestei analiza lucidă, simţită ca Ş ordinea iircască a zile-
Oublin
reputate
liiticä tica partidului, sînt expre nizate de F.D.U.S. pe lo gea şi cu principiile de vechi şi Frumuseţile localităţi o necesitate a progresului i lor şl nopţilor. Lăsaţi,
balneare.
naturii,
sia voinţei şi intereselor calităţi, s-au bucurat de convieţuire socialistă, sanc ale regiunii, asociate cu date social. } fraţilor, noaptea ia Io-
întregii societăţi, ale tutu mult succes. Cu aceste pri ţiunile aplicate- de instanţe privind limitele geografice, Fidel iată de arta sa an ) cui ei!; şi, mai cu
tara iu ea unor astfel de elemente. particularităţile geologice, bo gajată, militantă, Alexan ţ seamă, puneji-vă insta-
lia ror oamenilor muncii. lejuri juriştii şi-au adus tanice, hidrologice, slnt pre
„Cazul în directă legătură cu contribuţia la discutarea Pentru îndrumarea co zentate dublat discret cu exi dru Tatos nu ia ce compro i laţiile la punct, să nu
sn“. Fro progresul social al societăţii unor probleme importante, lectivelor chemate să con genţele rigorii ştiinţifice. misuri trandaiirii, ci ac > ardă ca nelumea.
ndio uriior
noastre, se ridică noi şi lămurind participanţii a- tribuie la reeducarea per Informaţia turistică este, de ţionează în plan artistic cu \
nlxe me- sporite exigenţe în ceea ce supra necesităţii respectă soanelor care au fost con asemenea, un prezentată la intere maximă responsabilitate \
sant,
îndemn
dru
ea
priveşte însuşirea de' către rii întocmai a legilor ţării. damnate la pedeapsa închi meţie. Dat.elo de specialitate civică şi profesională, ex-
întreaga populaţie a con Pentru a cunoaşte mai bine sorii cu obligarea la muncă privind compoziţia apelor şi plorînd cu accente polemi \ \ ÄBD
lor
terapeutică
sînt
valoarea
ţinutului hotărîrilor de specificul local, juriştii au corecţională a fost întoc integra] accesibile celui câre ce de o sănătate robustă
partid şi al legilor statului. fost repartizaţi pe lîngă mit un program de acţiuni consultă lucram. un orizont etic de interes
prin care toţi factorii Paginile de sinteză, expuse superior, ceea ce presu
educaţionali au fost an ia începutul lucrării sub ti pune rostirea unor adevă NECAZURI ...
cuvinte“,
cu
cîteva
grenaţi la sprijinirea aces tlul „In în limbile engleză, ruri uneori neplăcute. Nu LA CASĂ NOUĂ
traducere
tor colective pentru rein franceză şi germană, sporesc încape îndoială că roma
': 6,00
limineţii ; tegrarea socială a celor ce valoarea lucrării prin am nul lui Corneliu Leu, „Pre O Udul de poştă şi tele
8.00 Ke- au suferit condamnări. plificarea ariei informative ţul dragostei, al credinţei comunicaţii din comuna
Curierul Ca rezultat al activităţii oferite străinilor care dorese şi al urii“ reprezintă o Vata de Jos trebuia deja
iiletiu de să ne cunoască ţara.
ţa radio; politico-ideologice în ge Dr. IOACHIM OANĂ compoziţie epică înzestra să sc muie în noul local
iri ; 10,05 Dealtfel, prin prevedei'ile consiliile municipale, oră neral şi al propagandei ju tă şi cu virtutea de a pu din centrul civic. Nu
lio ; 10,40 Decretului 468/1971, asigu şeneşti şi comunale, F.D.U.S. ridice în special, ca şi al ica li convertită într-un s-a mutat, pentru că de
lopulare ; în marile unităţi econo scenariu cu o ideaţie ge
ir! ; 11,05 rarea cunoaşterii legilor de activităţii de prevenire prin ANGHEL DUM5RÄVEANU : sus, de la etajul noii
25 Disco- către toţi cetăţenii revine mice, pe lîngă birourile mijloace specifice, starea neroasă. In centrul aces clădiri, apa se prelinge
Spătaru ; ca o obligaţie a organelor executive ■ ale consiliilor legalităţii în judeţul Hune tui scenariu — ca şl în pe perefi, din cauza
i Radio- ue stat, organizaţiilor de populare orăşeneşti şi co // ipostaza sa iilmică — stă
de ştiri; doara s-a îmbunătăţit, fapt n P O E M E unor dclectiuhl la in
folclom- masă şi obşteşti. munale şi pe lîngă casele reflectat în scăderea vo Poet aflat la ora recoltelor, un conilict avînd realmen stalaţia de apă. E ne
Muzíca Avînd la bază orientă de cultură, au fost orga lumului de cauze la in aidoma colegilor săi de ge te nerv şi finalitate. Din ■ CC intrarea urgen
cesară
Armatei ; rile date prin documentele nizate cabinete de consul stanţele de judecată. neraţie — Stăncscu, Gheor- colo de acest caz, deloc
I ; 15,00 ghe, Sorescu, Stoica — ) lă tă... pe iir a Trustului
K) Radio- de partid, Comitetul jude taţii juridice, în cadrul a- Cu toate acestea se pu Anghel Dumbrăveauu, prin „ca-n lilme“, Tatos im de construcţii Hunedoa
diorecor- ţean Hunedoara al Asocia cestora răspunzîndu-se la teau obţine rezultate mai pune un slfat de semniii- ra—Deva, pentru eiectua-
de ştiri ; ţiei Juriştilor şi grupele întrebările puse de oamenii bune, dacă unele acţiuni „Poeme“, merită pe deplin cafii care priveşte întreg rea remedierilor ce se
20.00 La apariţia în prestigioasa co
frumoase
mai
20,30 Azi de lucru din Deva, Hune muncii, cărora li se dau nu ar fi avut caracter lecţie „Cele Editurii „Albatros“. ansamblul vieţii noastre impun (C. ION; cores
poezii“
a
Cadente doara şi Petroşani au orga lămuriri la problemele cu formal (fie că nu au fost sociale, care avertizează, pondent).
din
alcătuit
io jurnal ; nizat şi desfăşurat o vastă caracter juridic care bine organizate, fie că Volumul in este selecţie proprie, în ultimă inslanlă : nu tre
poezii
1S ; 24,00 îi preocupă. S-a căutat alese din cele opt volume buie să lim toleranţi ¡aţă PE CÎND CONCORDANTA
0,05—6,00 şi diversificată activitate expunerea nu s-a adecvat
nocturn. de propagandă şi populari ca un număr mare de nivelului corespunzător au <ţe versuri apărute sub sem de impostura înveşmînta- CU REALITATEA ?
K) Actúa- zare a legilor în rîndul asemenea acţiuni să fie ditoriului în faţa căruia nătura sa. Lucriiul cu multă tă în straiele înşelătoare I
culoare,
Fes tiva- organizate cu tineretul — deosebit de imaginaţia la fiindu-i ale altruismului zgomotos; Halta C.F.R. Birlin este I
bogată,
flacăra
■ománesti tuturor categoriilor de oa a fost prezentată), dacă
ce, reía- meni ai muncii pentru în şcoli, cămine de nefami- se reuşea o mai bună sin unei forţe afective dintre cele nu trebuie să ne lăsăm în situată, într-o curbă. Din ,
tul poli- asigurarea cunoaşterii, res lişli 'şi unităţile în care cronizare cu ceilalţi fac mai puternice, Dumbrăveanu şelaţi de cei ce atentează, această cauză, vizibili
a“ Timi- sînt încadraţi în muncă. este un poet modem al cu surîsul periidiei pe bu tatea mecanicului de Io- I
livcrsare; pectării şi aplicării aces tori educaţionali. în felul romantismului niciodată peri
ii
Dragostea
»p sonor. tora în viaţă. Membrii organizaţiei noas acesta s-ar fi reuşit o mai mat. de principiu este iui ze, la integritatea relaţii comotivă la urcarea sau |
ordonator,
fel
Cei peste 450 membri ai tre — încadraţi la Inspec eficientă combatere a unor element pe care-1 adaugă lor umane, avînd la teme coborîrea călătorilor este
organizaţiei judeţene Hu toratul judeţean de interne, manifestări antisociale ca apei, aerului şi focului. Neli lie autenticul act de crea îngreunată. Pentru re- '
nedoara a Asociaţiei Juriş procuratură şi justiţie, la parazitismul, huliganismul, niştit ori iscoditor, echili ţie. zolvarea acestei proble- I
tilor au folosit, în totalitate notariatul şi arbitrajul de sustragerea din avutul ob brat întotdeauna, jur el işi-n găseşte Intenţiile de mare com ine — ţinînd seama că ,
in
me
pretutindeni
şi sistematic, întreg arse stat, în colegiul judeţean ştesc. morie pretexte de a scrie, plexitate ale lui Tatos salul Birtin se ailă si
itre iăm- gama timbrului său, uşor tuat în partea opusă i
zbunarea nalul mijloacelor de infor al avocaţilor şi biroul ju Considerăm că se impune recognoscibil, fiind foarte ge sînt materializate de in
) ; HU- mare şi influenţare ce le-a deţean al juristconsulţilor ca în viitor să fie organi terpreţi veriiicati : Amza locului dc amplasare {
i de ar- stat la îndemînă. — contribuie activ la acţiu zat^ activitatea de populari neroasă. O plăcere de a scrie Pcllea, Mircca Daneliuc, a cabinei haltei — ar ti
3BA (Si- rară, un glas limpede si necesară amenajarea unui
1
enii mei, ^în cursul acestui an, nile de propagandă juri zare a legilor şi de pre înfiorat, consecvenţa de a se T ra Vasilescu, Mir cea
pe
urinări
jlocaş la pînă în prezent, au fost dică, prin mijloace spe venire a faptelor antiso eitorva pe sine intr-o parcursul Diaconu, Dorel Vişan, Co- peron şi mutarea cabi- \
evoluţie
decenii,
actorul) ; organizate peste 8 000 ac cifice fiecăruia. ciale pe criterii mai te liniară dar nu monotonă, îl rado Negreanu, Mi hai Pă- nei în partea dinspre sal
1
retul ni- ţiuni. S-a ţinut seama în Este meritorie activita aşează, cu siguranţa pe caro lădescu. Poarte '•plastică a liniei. (ION COŢOI,
; Ţara meinice şi să i se imprime i-a remarcat-o critica, in rîn corespondent).
Noiem- această vastă activitate de tea desfăşurată de Servi un caracter mai militant. imaginea Iui Nicu Stan.
din tren realizarea finalităţii ei, ex ciul circulaţiei din cadrul dul poeţilor noştri impor AL. COVACI
tanţi.
„Poeme“
este
cartea
INI : Vis plicarea hotărîrilor de Miliţiei judeţene Hunedoa IOAN RETEGAN, unei conştiinţe lirice reale,
U) ; Ca- cu o ardere meridională, din
i lungă partid şi legilor statului în ra, care publică cu regu preşedintele Comitetului preajma fericitelor spaţii
■ULCAN: 'trînsă legătură cu realită laritate în presă aspecte organizaţiei judeţene să fie judecată.
isă (Lu- ţile fiecărei colectivităţi, semnificative de încălcare ale luminii înnobilate de • Azi un ou... miine
\ : A- Hunedoara a Asociaţiei umanitate, de contemplam un bou. Unii şi-au făcut
gravă a vieţii.
a (Mi- raportarea la sarcinile con a normelor de circulaţie Juriştilor,
: Nu-mi crete ale fiecărui sector- pe drumurile publice. procuror şef al judeţului EUGEN EVU un obicei din a agonisi,
litoresc): pe nemuncite, ciupind
e pe lac cînd se iveşte prilejul,
BRAD :
prieteni 0 formă avantajoasă de economisire ® Faptă cu consecinţe din avutul obştesc. Azi
RAŞTIE: tragice. în ziua cje 13 un ou... miine un bou.
Patria) ; noiembrie 1980, Bercea Numai că există şi pro
riile I-H
IU-BAI : Depunerea pe bază Aurelia, de 23 de ani, verbul cu ulciorul, care
uie (Ca- muncitoare la Preparaţia nu merge de multe ori
1AŢEG : Petrila, mamă a două fe la apă. N-a mers nici
ii, bles- de consimfâmînt
•iile 1-11 tiţe (de 4 şi 5 ani) şi-a cel al lui Dezideriu Ersec
: Sosea în interesul cetăţenilor, întreprinderea unde vă * ucis soţul prin ştrangu din Petroşani, la domici
; CA ® Simpozion. La Vulcan, în organizarea casei pionierilor lare, în timp ce acesta liul căruia s-au găsit
II tren ; Casa de Economii şi Con- desfăşuraţi activitatea are din localitate, în colaborare cu Muzeul mineritului din Petro
SIME- semnaţiuni a introdus o obligaţia să vireze în mod şani, a avut loc un simpozion cu tema „Urme de viaţă daco dormea. Pe ce fond s-a „ciupite de la Prepa- :
n se in- modalitate simplă de eco automat la unitatea C.E.C. română în Valea Jiului“, la care au participat membrii cercu comis această faptă a- raţia Coroieşti, un motor
1LIA. : rilor de dezbatere politică din şcolile oraşului şi profesori de proape incredibilă ? Fa nou şi o cantitate de
mmina). nomisire a sumelor de bani sumele consimţite de dv. istorie.
la locul de muncă al per Sumele virate la C.E.C. pe milia era cunoscută ca plasă din sîrmă. Şi s-au
sonalului muncitor : „depu baza consimţămîntului dat ® In cartierul Bărbăteni din Lupeni, ■ constructorii au pre avînd numeroase certuri mai spart şi ulcioarele
nerile pe bază de consitn- se înscriu în libretul dv. dat beneficiarului o nouă centrală termică. Aceasta va asigu datorită faptului că vic Elenei Bucur din Deva,
de
agentul
ra
termic
ansamblul
pentru
ţămint scris“. de economii. Suma consim strucţie, cu termen scadent piuă la sfîrşitul acestui an. locuinţe aflat in con tima căzuse în viciul la care s-au găsit 16 bu
Folosind această formă de ţită să fie depusă la C.E.C. beţiei. De asemenea, vic căţi tablă de cupru, ale
economisire se economi poate fi oricînd majorată e Ca urmare a creşterii traficului feroviar, Xa Livezeni au tima a fost sancţionată lui Gheorghe Tudose şi
gării.
în
început
lucrările
avea
extinderea
seşte din timpul dv. şi, sau micşorată după dorinţă. final Încă şase pentru de cale ferată, Aceasta va considerabil contravenţional de mai Gheorghe Atodorei din ,
sporindu-şi
linii
totodată, pe lîngă avan Totodată, puteţi oricînd să capacitatea de manevră, dată fiind existenţa în zonă a nu multe ori, iar în 1972 Vulcan, care sustrăseseră
tajele generale pe care dispuneţi anularea consim meroase unităţi economice, unele aflate în construcţie. a suferit o condamnare materii prime de la Fa
C.E.C. le acordă depunăto ţămîntului dat, fără vreo pentru tîlhărie. în ziua brica de confecţii din lo
rilor, aceştia pot beneficia motivare, întrucît depune lui ® După o întîrziere destul de mare de la predarea blocu crimei, Bercea Nicolae, calitate în valoare de
din
Petroşani,
şi-au
tronsonul
constructorii
69,
adus
EF
şi de cele specifice instru rile au caracter strict vo aminte de datoriile neonorate — finalizarea spaţiilor comer în loc să meargă la lucru, peste 7 000 iei.
mentului respectiv de eco luntar. ciale de la parter. Măcar de s-ar grăbi, întrucît unităţile ce s-a dus la crîşmă, a ve ® Nu şi-au pierdut
nomisire. urmează a se muta aici, din partea veche a oraşului, şi-au nit acasă beat, şi-a alun urma. Că pedepsele pri
ineliis deja uşile pentru... mutare.
Consimţămintele se dau Restituirea parţială sau gat soţia, copiii şi socrii vative de libertate nu se
pe formulare tip, care se integrală a sumelor econo O Comitetul judeţean de cultură şi educaţie socialistă, din casă şi apoi s-a cul pot e. ecuta la „fără frec
pentru misite prin consimţămmt prin Centrul de librării Deva, organizează In Valea Jiului, în cat. Pentru totdeauna... venţă“ o ştie oricine. O
Vremea găSlîsc la oricare unitate perioada 15—24 noiembrie a.c., „Zilele cărţii ştiinţifice şi teh-
varja- C.E.C. în cazul în care scris, o puteţi solicita ori mce“. Cu acest prilej, principalele librării vor amenaja expo Bercea Aurelia a încer ştiau de fapt şi Iulius
regiu- v-ati hotărît să deveniţi cînd la oricare unitate ziţii interioare, vitrine şi vor organiza microexpoziţii de carte cat să-ş£ ascundă fapta, Huszar din Hunedoara,
precipl- C.E.C. cu vînzare în sălile de apel ale unităţilor economice, în în susţinînd în faţa organe condamnat la 6 luni în
loaie şi depunător prin consimţă- treprinderile, instituţiile şi şantierele Văii Jiului.
mila in mînt scris, puteti depune Dacă se economisesc lu lor procuraturii şi mili chisoare, şi Rusalim Ti-
eratura la serviciul financiar al nar, prin reţinerile pe © După ce joi, la clubul din Vulcan a avut loc ultimul ţiei că soţul ei s-a si cula, din Topliţa, reci
tea în- bază de consimţămînt scris, spectacol concurs din cadrul „Dialogului hunedorean“, miine nucis. Pînă la urmă, în divist, condamnat pentru
ad, iar unităţii unde lucraţi, prin va avea loc aici faza orăşenească a actualei ediţii a Festiva
de. Lo- ghişeul C.E.C., iar în lipsa 500 lei din retribuţia dv., lului naţional „Cintarea României“. faţa probelor evidente, furt din avutul personal
ceaţă ; pe un libret de economii s-a stabilit — inclusiv la 1 an şi 6 luni, ambii
r sem- acestuia direct, un astfel cu depuneri „pe termen“, O Azi şi miine, are loc la Institutul de mine din Petro prin recunoaşterea învinu urmăriţi pe bază de man
lei. de consimţămînt, prin care şani, cea de-a XV-a Conferinţif naţională a cercurilor ştiinţi
unbrie: solicitaţi să vi se vireze la cu dobîndă de 5 la sută, fice studenţeşti, organizată de U.A.S.C.R. Conferinţa se va des itei — că a comis infrac dat. Ştiau, dar credeau
i cerul C.E.C., chenzinal sau lu se vor realiza următoarele făşura pe şase subsecţii, în cadrul cărora numeroase colec ţiunea de omor calificat. că îşi vor pierde urma.
r sem- tive de studenţi sau proaspeţi absolvenţi din 14 institute de A fost arestată, urmînd Acum nu mai cred.
ie. nar, o anumită sumă de economii : după un an — învăţămînt superior din ţară, vor susţine 185 de comunicări
icoroa- bani din retribuţia pe care 6 161,90 lei; după trei ani — Rubrică realizată cu sprijinul
U. Vor o primiţi. 19 425,30 lei ; după cinci ştiinţifice.
(Me- Inspectoratului judeţean de interne
Liana în conformitate cu TI.C.M. ani — 34 048,25 lei ; după CONSTANTIN IOVĂNESCU şi Procuraturii judeţene
nr. 2037/1969, instituţia sau zece ani — 77 503,90 lei.