Page 53 - Drumul_socialismului_1980_11
P. 53
încheierea vizitei de stat a tovarăşului
TARILE, UNlŢi-VÂ \
Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa
Elena Ceauşescu, în Norvegia
Sosirea în Capitală
. T o v a r ă ş u l Nicolae IJcie Verdeţ, de alţi tovarăşi cătorului partidului şi sta
Ceauşescu, preşedintele Re din conducerea de partid tului nostru, tovarăşul
publicii Socialiste România, şi de stat. Nicolae Ceauşescu, dedica
împreună cu tovarăşa Ceremonia sosirii s-a des tă înfloririi continue a pa
Elena Ceauşescu, s-au îna făşurat pe aeroportul Oto- triei, creşterii prestigiului
poiat, sîmbătă la amiază, peni. României socialiste pe are
în Capitală din vizitele de Mii de bucureşteni,' oa na mondială. Totodată, au
stat efectuate în Siiedia, la meni ai muncii din între fost manifestate cu vigoare
invitaţia Maiestăţii Sale prinderi şi instituţii, pre satisfacţia deplină faţă de
Regele Cari al XVI-lea zenţi pe aeroport, au fă rezultatele fructuoase ale-
Gustaf şi a Reginei Silvia, cut tovarăşului Nicolae vizitei întreprinse de tova
Danemarca — la invitaţia Ceauşescu şi • tovarăşei răşul Nicolae Ceauşescu şi
Maiestăţii Sale Regina Mar Elena Ceauşescu o primire' tovarăşa Elena Ceauşescu
gareta a Iî-a şi a Alteţei entuziastă, plină de dragos în cele trei ţări nordice ale
Sale Regale prinţul Henrik, te. în aclamaţiile entuziaste Europei.
şi Norvegia — la invitaţia ale mulţimii şi-au găsit o T o v a r ă ş u l Nicolae
Maiestăţii Sale Regele Olav vibrantă şi elocventă ex Ceauşescu şi tovarăşa Elena
al V-lea. presie sentimentele de pro Ceauşescu au răspuns cu
Anul XXXIII, nr. 7163 DUMINICĂ, 16 NOIEMBRIE 1980 4 pagini — 30 bani La sosire, tovarăşul fundă stimă şi înaltă apre prietenie călduroasei şi en
Nicolae Ceauşescu şi tova ciere nutrite de întregul tuziastei manifestări de
răşa Elena Ceauşescu au nostru popor pentru acti bun venit făcute de cetăţe
Ziua de producţie a personalului fehnico-ingineresc şi fost salutaţi dp tovarăşii vitatea neobosită a condu- nii Capitalei. (Agerpres)
administrativ - bogată în realizări, cît mai eficientă Sîmbătă, 15 noiembrie, Plecarea din Oslo niile de interes comun.
Norvegia, în folosul ambe
s-a încheiat vizita de stat lor ţări şi popoare, s-a des Continuitatea dialogului ro-
efectuată în Norvegia de făşurat prima vizită româ mâno-norvegian la nivel
In fiecare săptămînă, viu“ care este contribuţia raşe mici asincrone, de
■miercurea şi joia, cadrele efectivă în producţie a ca montarea bobinajelor- din preşedintele Republicii So nească la nivel înalt la înalt- va fj asigurată prin
tehnico-inginereşti şi per drelor tehnico-inginereşti motoarele arse etc., operaţii cialiste România, tovarăşul Oslo. vizita pe care o vor face în
sonalul administrativ de la şi a personalului adminis care nu mai sînt executate Nicolae Ceauşescu, împreu .Aşa cum se menţionează România, la invitaţia tova
U.U.M.R. Crişcior închid trativ, împreună cu tehni de muncitori cu înaltă ca nă cu tovarăşa Elena şi în comunicatul dat pu răşului Nicolae Ceauşescu,
birourile şi îmbracă salo cianul Alexandru Lazăr, lificare. Treptat, tovarăşele Ceauşescu, la invitaţia Ma blicităţii, relaţiile bilatera Maiestatea Sa Regele Olav
pete de lucru, muncind e- de la serviciul plan-dezvol- vor reuşi să execute lucrări iestăţii Sale Regele Olav al le dintre cele doriă ţări se al V-lea, precum $i primul
fectiv alături de muncitori, tare, ne-am deplasat la mai mai complexe. în prezent V-lea. dezvoltă favorabil, şi s-a a- ministru Odvar Nordli.
direct în producţie. Mai e- multe locuri de muncă. ne sînt de mare folos“. Sub semnul dorinţei de firmat de ambele părţi ho
xact, 90 de oameni, dintre La sectorul electric, în La atelierul de tratangen mai bună cunoaştere reci tărârea fermă de a promo La ora 9,30, ora locală,
care 25 sînt ingineri şi sub- schimbul I (miercuri, 12 te termice trebuia să-i gă procă, de continuă dezvol avionul prezidenţial a de
ingineri, au fost repartizaţi octombrie a.c.), erau la lu- sim pe inginerul Vasile tare pe multiple planuri a va şi întări în continuare colat, îndreptîndu-se spre
la diferite locuri de mun Lungu şi pe tehnicianul relaţiilor dintre România şi cooperarea în toate dome Bucureşti.
că : atelierul electric, depo Mihai Mureş. Dar pînă la
zitul de materiale, la sec La U.U.M.R. Crişcior ora 13 nu apăruseră la a-
ţia I lăcătuşi, debitare, raa- telier (directorul ne-a asi
şini-unelte, întreţinere, tur gurat însă că sînt acolo ! ?).
nătorie şi sudură, la forjă cru trei muncitoare de la L-am întrebat pe şeful bri
etc. contabilitate. „Lucrez pen găzii, Teodor Şimon, ce au
— Indicaţia dată de to tru a doua oară aici — ne făcut concret cei doi tova
varăşul Nîcolae Ceauşescu, spune Maria Botici. îmi răşi şi cum înţelege măsu
secretarul general al parti place. în prima zi am de ra luată. „Data trecută au
dului, la recenta plenară a cupat T-uri, iar acum izo ajustat 1G0 de piuliţe pen
C.C. al P.C.R-, ca persona lez bobine pentru rotoare tru vagoneţi şi 10 roţi cli-
lul tehnico-ingineresc şi de locomotive electrice lam- chet de perforator (lucrări
administrativ din unităţi pate. Deja am terminat bo de categoria a IlI-a). Au
le economice să lucreze o binele pentru două rotoare, tras cu nădejde la pilă.
zi pe săptămînă în produc pînă la „şut“ mai facem Mai de folos ne-ar fi dacă
ţie, se înfăptuieşte şi la două". „Ceea ,ce fac eu fa ar concepe un sistem de
noi cu succes — apreciază ce şi tovarăşa Botici — in încărcare şi descărcare a
Ioan Oprişa, directorul în tervine în discuţie bobina- cuptoarelor de tratamente
treprinderii. în consiliul toarea Hortensia Novac. A termice. Pentru că zilnic C.S. Hunedoiara cuptorul şi treimi pregătitor tic la lamino ml de profile mici.
oamenilor muncii din 28 învăţat repede şi lucrează noi ridicăm 7 000 kg de pie Foto: VÏÏ1GÏL ONOlU
octombrie a.c., am hotărît cu spor“. Maistrul Traian se pe braţe. Sau să găsim
să lucrăm direct în pro Luca, urmărind îndeaproa împreună o soluţie prin
ducţie, două zile pe săptă pe activitatea noilor repar care să reducem consumu ÎN ZORI DE ZI. PRINTRE ÏNGRUâTORü DIN ZOOTEHNIE (!!!)
mînă, în aşa fel incit să tizate, a ţinut să precizeze: rile de energie electrică. Să
nu dereglăm celelalte acti- „Deocamdată execută ope îmbine, altfel spus, pregă desfăşoară stabuîaţîa
■“-Uăţi. Măsura a fost bine raţii mai simple, cum sînt: tirea profesională, gîndirea
gîndită, iar de aplicarea ei izolarea unor bobine pen tehnică, cu munca con î n g r i j i t e a n i m a l e l e
răspundem cu toţii. tru rotoare, confecţionarea cretă“. ■
Pentru a constata „pe unor bobine pentru moto- Am găsit la U.U.M.R. Continuăm relevarea as
Crişcior un exemplu eloc şi Dumitru ITariga, ■ şeful ntil n-are halat. Tot cu
vent de punere în valoare pectelor constatate cu pri fermei zootehnice, pre apă rece ca gheaţa se
:
a pregătirii de specialitate, lejul raidului efectuat prin zenţi şi ei în grajd, su • spală şi ugerele animale
de îmbinare a gândirii teh sectoarele zootehnice ale praveghează îndeaproape lor, ceea ce, cum recu
nice cu realitatea muncii cîtorva cooperative agri respectarea programului a noaşte şi dr. Petru Ne-
cole. Astăzi înfăţişăm ceea
concrete, aşa cum arăta fişat în fiecare adăpost de grilă, nu favorizează cur
şeful de brigadă. Este vor ce am întîlnit în grajdu animale. Mai întîi se în gerea laptelui, dimpotrivă.
ba de inginerul Nicolae rile unităţilor agricole din lătură gunoiul apoi se Apoi se trece la furajarea
animalelor
cu
grosiere.
Bruslurean, de la serviciul Sîntandrei. Deva, Bîrcea trece la muls. Se lucrează Facem un mic calcul care
Mică şi Pestişu Mare.
proiectare, .repartizat pen igienic, laptele se strecoa ne relevă că fiecare ani
ră prin tifon la golirea în
tru „ziua în producţie“ la în frunte — canistre. Există instalaţie mal primeşte doar 5.3 uni
atelierul de debitare. Spe conducerea do muls, dar nu se folo tăţi nutritive, faţă de 7,3
cialitatea lui — în utilaj şi cooperativei seşte deoarece în această cît ar trebui să mănînce.
tehnologia sudurii. în scurt perioadă de trecere de la Cocenii de porumb se pun
timp, dînd dovadă de com de La ora cinci şi treizeci păşunat la stabulaţio, fiind în iesle netocaţi deoarece
îngrijitorii
de
minute,
petenţă, pasiune şi dragos la sectorul zootehnic al şi multe animale gestanle, maşina M.T.M.F. are mo
te pentru meseria aleasă,
C;A.P. Sintandrei erau pre producţia de lapte este torul ars şi abia recent a
U.U.M.R. Crişcior. Echipa de lăcătuşi confecţii metalice, LIVIU BRAICA zenţi la loturile ce le au mică. Se trece apoi la fu fost trimis la rebobinat, do
condusă de comunistul Ioan Matei, realizează lucrări de cea
mai bună calitate. în primire. Aronim Ocoş, rajare. folosindu-se gro parcă în vară n-a fost
(Continuare în pag. a 3-a) preşedintele cooperativei siere şi sfeclă. netratate vreme de aşa ceva. De
însă. deoarece tocătoarea fectă este şi instalaţia de
nu funcţionează de cîteva muls. în prezent folosirea
Marfă există suficientă, dar între magazii zile. In jurul adăposturi ei nu se pune cu necesi
lor se înalţă munţi de gu tate, dar asta nu înseam
nă a se ţine doar ca de
este
general
şi spaţiile de desfacere este o mare diferenţă noi şi dezordine în întreg cor.
în
multă
sectorul zootehnic. Furajare la voia
De la un timp încoace, Dintr-o situaţie compara am putea enumera şi unităţi alimentare din zo Igiena — lipsă la apel
purtătorii de zvonuri au tivă a desfacerilor la prin alte produse de primă na centrală a localităţii, întîmplării
lansat, aşa, o vorbă, cum cipalele produse alimenta necesitate care au cunos unităţi mult frecventate Tot la cinci şi treizeci Citim pe o hîrtie afişată
că n-ar prea fi produse re pe zece luni din acest cut creşteri mari. Aceasta de cumpărători. Precizăm de minute a început pro pe uşa unui grajd al
alimentare în unităţile de an, faţă de aceeaşi peri fiind situaţia aproviozio- că, după ce cunoşteam si gramul de grajd şi la sec C.A.P. Bîrcea Mică: Pro
specialitate, că acestea sînt oadă. a anului trecut, se nării, am dorit să aflăm tuaţia redată mai sus, ne torul zootehnic din Sîntu- gramul începe la ora cinci-
pe cale continuă de îm vede clar că aproviziona şi cum parcurg aceste pro aşteptam să găsim cîte halrn, aparţinător C.A.P. si treizeci de minute. Iar
puţinare. Să recunoaştem, rea Petroşaniului, ca să duse drumul din depozite ceva din cele căutate. Dar Deva, oră la care au sosit pe o alta : azi participă la
dacă în anumite perioade ne referim doar la una pînă la cumpărător, cum să vedem constatările. La şi medicul veterinar Pe muncă în zootehnie tova
întradevăr se produc go dintre localităţile Văii se face că în anumite pe unitatea nr. 4 — alimen tru Ncgrilă şi brigadierul răşul Tiberiu Bâsarab,
luri în aprovizionare, a- Jiului, a cunoscut progre rioade găsim mai mult, tara căutăm zahăr. Euge Iulius Păcurar. Se proce preşedintele cooperativei.
cestea se datorează şi u- se vizibile. Redăm cîteva alteori mai puţin sau de nia Smeu, supraveghetoa dează la prima operaţie a La ora cinci şi cincispre
nor asemenea zvonuri de cifre aflate de la conduce loc. re în sala de autoservire, fiecărei zile — evacuarea zece minute toţi îngriji
natură să deruteze popu rea I.C.S.A.-A.P. La zahăr împreună cu ofiţer din ne spune că a fost, dar gunoiului —, apoi, îngri torii sînt prezenţi şi odată
laţia. să o determine la o s-a înregistrat un plus de cadrul biroului economic jitorii. după ce şi-au stro cu ei soseşte şi T. Bâsarab,
aprovizionare excesivă, de 282 tone, făină albă, 85 to al miliţiei Petroşani am CONSTANTIN IOVĂNESCU pit mîinile cu apă rece se însoţit de Tudorel Bejan.
foarte multe ori netrebuin- ne, carne de vită, porc, pornit într-o zi, in chip de apucă de muls. Mulg cu TRAIAN BONDOR
cioasă şi păguboasă. oaie, pui, 40 tone, şt cumpărători, prin cîteva (Continuare în pag. a 3-a) hainele cu care au venit (Continuare in pag o 3-a)
de acasă, deoarece nici u-