Page 54 - Drumul_socialismului_1980_11
P. 54
Pag i DRUMUL SOCIALISMULUI NR
MUNCA — terenuiafirmării personalităţii iniţiativă a Comitetului
® Salutăm o binevenită
municipal Deva al U.T.C.
ESTE UN ADEVĂRAT că, un adevărat exemplu. împreună cu veterana fer partid a primit-o în rîn- şi jumătate şl un băieţel Despre ce este vorba ?
EXEMPLU. MERITĂ ! Merită! mei, Floarea Draia, îngri durile sale. Continuă de numai 2 ani), să cons fncepînd de Ia 1 noiem
In acest mod au vorbit jeşte un lot de 40 vaci să participe cu toa titui o prezenţă notabilă brie,serile eulturai-dis- DUS
Moment important şi şi alţi membri de partid, şi ¡unind de la care rea tă puterea sa de muncă în organizaţia de tineret tractive care au loc ia ne
săplămînal la Clubul ti
încărcat de emoţie în care au subliniat ca lizează cea mai bună pro şi la activitatea organiza a I.C.S.M.I. (al cărei se nerelului din incinta 8,30 Tot fa)
viaţa organizaţiei de bază lităţile utecistului Lau- ducţie pe fermă. în zece ţiei U.T.C., care, ele fapt, cretar este), să-ţi îndepli casei de cultură sînt or 3,05 Film 5
P.C.R. nr. 2 cisterne de la renţiu Gruiţă, exemplu în luni din acest an a ob a recomandat-o pentru a neşti cu responsabilitate ganizate şi coordonate Pii : J
pis-odu
I.M.M.R. Simeria. Se dis muncă, de comportare în ţinut 25 500 litri de lapte li primită în rlndurile mandatul de membră e de tinerii din organiza 3,40 Omul
cuta cererea de primire iamilie şi socfeiale. Cînd (din întregul lot doar 15 partidului. comitetului U.T.C. pe co ţiile U.T.C. ale unităţi 10.00 Viaţa.
în rîndul membrilor de i s-a dat ciivlhtul, Lauren- vaci sînt în laclaţie) pe merţ — şi toate acestea lor economice din muni 11,45 BUCUI'J
partid a lînărului sudor ţiu Gruiţă era puternic care ferma i-a livrat sta ÎMPLINIRI cînd încă nu a îm cipiu. Urmarea ? în locul, 32.30 De str
13.00 Telex
Laurcnţiu Gruiţă. Ca de emoţionat. N-a putut spu tului. stereotipclor şl, oare 13,05 AJbuu
iiccare dată in asticl de ne prea multe cuvinte, Mereu fruntaşă în mun Multă vreme, Biro Vio plinii 27 de ani — consti cum, monotonelor seri de TI mişc
reiate.
împrejurări, oamenii discu decît că se va strădui în că, ca şi-a cîşligat pre rica — vhr/.ătoare la ma tuie înlr-adevăr, elemente dans, aici se înlîmplă 11,88 Wocxli
tau cu răspundere dar şi continuare să întărească ţuirea şi stima tuturor gazinul „Ulpia“ din Deva care te impun atenţiei adevărate seri cultural- bucluc
cu multă bucurie. prin lapte înaltul titlu de membrilor cooperatori de — a stîrnit printre cole celorlalţi. educative în timpul că 14,lî CAlftto
— Cum, să nu te bucuri, membru al partidului, la terma zootehnică. Cu gele sale o curiozitate Pentru tînăra Biro Vio rora dansul se împleteş mea -
spunea tovarăşul Alexan dacă, bineînţeles, aduna vinte de fauclă au pentru apropiată de invidie. Să rica un asemenea program te armonios cu momen 15.00 Telesi
6 Fot
dru Abraham, Secretarul rea generală va aproba Cornelia Trii şi membrii lucrezi săptămînă de săp- exprimă pasiune pentru . tele distractive, recita şov
organizaţiei de bază, cînd cererea lui. Cererea i-a C.A.P. de la cultura marc tămînă în două schimburi, muncă. O muncă perse lurile de muzică popu re?)
asemenea tineri ca Lau- ¡ost aprobată. care o văd deseori pre să frecventezi cu regula verentă, graţie căreia a lară, uşoară şi iolk, cu Tn»
ta
renţiu Gruiţă vin cu cerere zentă njutîndu-şi, în cli ajuns să tie cunoscută în 17,15 Şah
să-i primim în rlndurile CU DRAGOSTE pele de răgaz, mama, care ritate de metronom cursul 17.30 Ecran
membrilor de partid ? Ce Şl PASIUNE este şi ea membră coo de calllicure pentru mese toate unităţile I.C.S.M.I. vernil
rerea sa este întărită prin peratoare, dar pe care ria de vînzător (organizat şl apreciată sincer pentru re —
ttma
lapte de muncă, prin în intre îngrijitoarele—mul puterile au cam lăsat-o. de Direcţia comercială}, felul în care ştie să-şi Raport 1.8,40 Micul
treaga sa comportare. Deşi gătoare de la ferma zoo Pentru meritele sale în să le ocupi şl de gospo pregătească reuşita în mici
10.00 Tcleji
tînăr, dovedeşte multă tehnică a C.A.P. Ilia s-a muncă, pentru dragostea orice treabă pe care « 10.30 Anteu
maturitate în lot ceea ce impus, în ultimul timp cu care îşî îndeplineşte dărie, de cei doi copii începe. utecist nici“,
¡ace. Este fruntaş în mun un nume : Cornelia Trif. îndatoririle, organizaţia de (o leliţă in vîrslă de 5 ani VASILE PÂŢAN zcntai
gliita
20.30 Film
al tfti
proiecţii de scurt me ţară,
poaie mal mult ca iu diour
alte domenii de activitate, i traje documentare. Totul 33,20 Tcleji
lucrătorilor din transportu într-o a tmoslcră tine
rile feroviare li se cere o rească. Pînă acum, pri — Sl
bună pregătire profesiona mele gazde au lost ti
lă, siguranţă şi promptitu LUNI, 1
dine in intervenţii, execuţii nerii de la Ţcsătoria de
de calitate ireproşabilă. mătase, I.E. Mintia şi 16.00 Emis
Sînt criterii pe care tinărul E.M. Deva. Urăm viaţă gliiar
electrician Cornel Kepede, 18,50 1001
de la Depoul C.r.R. Sime lungă frumoasei iniţia 10.00 Tclej
ria le îndeplineşte din plin. tive ! 19,20 Actif.
19.40 Rom:
© Şi în această toam drie
épis o
nă elevii şi studenţii 20,30 Orizc
Să al pe lingă cine creste hunedoreni au fost ală 21,15 Prog
fie
turi de ţăranii coopera
9 tori, de alţi oameni ai clori
Cu ani in urmă colecti numără printre veteranii curca inline, poimîinc la muncii din unităţile e- 21.40 Ouïr
22,05 Telc.
vul de la întreprinderea din a doua generaţie. dilcrilele intervenţii dacă j conomice ale judeţului,
de utilaj minier din Pe Tmărul Gabor este şeful nu echipa de electricieni in bătălia pentru slrîn-
troşani era formal în marc unei echipe de electricieni, din secţia mecano-ener- gerea şi depozitarea roa
parte din meseriaşi cu 16 in total, toţi tineri gclică. Tocmai de aceea delor ogoarelor. Asllel,
multă vechime în muncă, şi buni meseriaşi, cum îi cîţiva dintre ei nu s-au în perioada 1 septem
pricepuţi, talentaţi. Pe mă recomandă şclul şi cole mişcat de lingă maşină brie—8 noiembrie, peste
DEVA :
sură ce s-au scurs anii, în gul lor de muncă. Pentru în primele zile, au lucrat 22 000 de elevi din şco puri (Pal
treprinderea s-a dezvoltat aceşti oameni strungurile alături de specialiştii fur Animatorii întrecerii lile judeţului şi 1 200 de panterei
foarte mult, oamenii au carusel, maşinile de fre nizori, au ,,pierdut“ multe studenţi au participai NEDOAR
mai îmbătrînit, vechii me zai şi alezat, toate cele ore în atelier, dar nu za Tinerii de Ia întreprin i se alătură o altă reali in 13 C.A.P. şi 16 I.A.S., gint (Fia
derurgisti
seriaşi au lăsat locul ti peste 200 de maşini, de darnic. Samoilă Gabor va derea mecanică Orăştie se zare, „Dispozitivul de rec la recoltarea, sortarea şi indienii <
nerilor. Dacă atunci greu funcţionarea cărora răs ti trimis şi la specializare, afirmă nu numai prin tificat păpuşa fixă a strun însilozarea porumbului, deschider
găseai intr-un atelier un pund, nu mai au taine la locui unde se lac a- modul în care îşi îndepli gului S.R. 320“. legumelor şi lruclclor. PETROŞi
tînăr, astăzi cu mare greu ascunse. Doar cele ce ceste muşini, aşa ca să nesc sarcinile de serviciu, Dispozitivele au fost şipurilor
cailor si
tate găseşti un vîrstnic. constituie apariţii de ulti ştie totul despre ele. ci şi în activitatea de crea concepute şl realizate de Valoarea totală a lu brie) ;
Colectivul nu duce in mă oră ale tehnicii, insă Şi dacă şeiul dc echi ţie tehnică. realizările cu un colectiv format din ti crărilor efectuate se ri (Republii
Dintre
nerii meseriaşi Ioan Mariş,
de glork
să nici acum lipsă de nici acestea, dacă ne pă a ajuns să cunoas care utcciştii de aici se Stelian Stoica, Doinei Bar- dică la peste 12 500 000 ?.ile (Mu
pricepere şi talent. Aceas orientăm după dorinţa lor că atilca, datorează totul mîndresc amintim „Pompa bu, Ioan Şendroni, Nicolae lei. Un aport deosebit CAN :
ta pentru că „decanii** de a învăţa, de a se de colectivului in care s-a pentru extragerea şi ali Simina şi Eugen Burza în actuala campanie de frontieră
Stop cai
nu au modelat numai me prinde cu lot ceea ce este formal ca om şi specia mentarea cu ulei a maşini care, avîndu-I în frunte toamnă au avui-o elevii ceai ărul)
talul, ci şi caracterele nou. Noua maşină de fre list, dar mal ales primei pe inginerul Francisc Pe- ventură
„mînjilor“ abia intraţi pe zat şi alezat cu masă ro sale calfe, Ladislau Galik, lor unelte“ — pompă exe truţescu, responsabilul co de la liceele nr. 1 şi 3 nerul) :
recon
piese
poarta întreprinderii. tativă, ale cărei avansuri acum maistru în secţie, pe cutată din Prin utilizarea misiei de creaţie tehnico- Deva, nr. 1 Hunedoara, Anastasi
diţionate.
Un asemenea meseriaş merg pe bază de celulă care l-a urmat pas cu pas ştiinţifică a comitetului liceele agroindustriale toresc);
am găsit in persoana Umă iotoclectrică, a sosii re în meserie, a învăţat tot acesteia, in lucrările de U.T.C., sînt animatorii Ilia, Haţeg, Geoagiu, cei furaţi co
URICAN
rului electrician Samoilă cent. Au venit să o mon ce s-a putut de la el, cum reparaţii şi întreţinere, nu întrecerii utcciştilor de la (7 Noi
Gabor. Tînăr, dacă ne re teze specialiştii de la dealllel ii învaţă şi el numai că se scurtează du de la Liceul ,, Aurel Singur
ferim la vîrsta sa abia Oradea, cei care au pro acum pe mai tinerii săi rata staţionării utilajelor I.M. Orăstie în muncă. Vlaicu“ Orăşlie şi Liceul (Steaua
LAZĂR OCNEANU
trecută de 30 de ani, dat dus-o, dar aceştia vor colegi. in reparaţii, dar se şi eco metalurgic Călan. BARZA
dos —
ca vechime in meserie se pleca. Cine se va des CONSTANTIN IOVÂNESCU nomisesc lunar aproxima secretarul comitetului U.T.C. nil) ; i
tiv 100 litri de ulei. Ei de la l.M. Orăştie
oaselor
pe Nil
(Flacăra)
j Am adus deseori, în primul nostru interlocutor. J Omul ca
¡- această pagină, nume şi Inerte personaje din fauna trîntorilor De cele mai multe ] sa dc ci
}| chipuri de tineri, care la ori actele de încălcare a * Blestemi
t; locurile lor de muncă, în legilor ţării, delictele so- | temui ii
(Popular
> uzine, abataje, pe schelele chiar deloc. Exemplele din a dezertat definitiv şi de mamei lui, de la care vîrşit şi profesional, ajun- ci ale pe care le fac unii " odată 1
' şantierelor sau pe ogoare, continuare ne vor edifica. la I.L. Deva, „unde era „ciupeşte“ zilnic bani de gînd la categoria maximă tineri, au ca punct de por- I LAN :
! se remarcă zilnic prin Ioan- Costel Micloviţ are prea greu“. Deocamdată, buzunar. de încadrare. La reco- nire tocmai faptul că nu J (Casa d
I dăruire şi pasiune în 32 de ani. Radiază de să deşi are trei copii, se Aceste cîteva exemple mandaţia întreprinderii, sînt încadraţi în muncă. i cenuşa
nie) ;
muncă, sînt animaţi de nătate. Este de profesie complace în situaţia de de trai parazitar, de com acum urmez şcoala teh De aceea, consider că nu « păianjen
cutezanţă revoluţionară, strungar. De aproape patru întreţinut al soţiei, care portare contrară nu nu nică de maiştrii, la seral. trebuie umblat „cu mă- J reşul) ;
de dorinţa de a contri ani, de cînd a părăsit munceşte la săpat şanţuri, mai normelor de viaţă ale Iar dacă între atîţia oa nuşi“ cu astfel de oameni, j Ovidiu
bui prin faptele lor la ultimul loc de muncă la „Teleconstrucţia“. Şi el, societăţii noastre socialis meni care înţeleg să Am relevat în rîndu- * LARI :
, propăşirea societăţii noas (Şantierul energomontaj la fel cu ceilalţi de teapa te, dar şi legilor tării, trăiască şi să muncească rile de faţă cîteva exem- ] (Munciţi
tre socialiste. Mintia, unde a lucrat ca lui era „tocmai pe punc le-am pus în faţa a nu cinstit şi demn se mai ple de paraziţi care sfidînd ,
De astă dată vom su sudorj se tot încadrează tul de a se angaja“, dar meroşi tineri care mun găsesc şi asemenea ele cele mai elementare nor- |
pune atenţiei dumnea- în muncă dar nu mai încă nu ştia unde. cesc în unităţile econo mente, poate o vină avem pie ale * eticii socialiste, * iVf
1 voastră cîteva personaje reuşeşte. Din ce trăieşte el şi noi, că nu facem front ale bunului simţ, se corn- ¡j
din strania tagmă a trîn- şi familia ? Din diversele comun împotriva lor, nu plac în postura de trîn- 1
| torilor. oameni tineri, voi- ciubucuri şi sforării pe 1rs fala opiniei tineriior : luăm întotdeauna atitu tori ai societăţii, cît şi J Timpu
iG noiei
. nici care de luni şi ani care le face. Vrea să dine fermă împotriva opiniile unor tineri mun- } relativ
I de zile refuză sistematic muncească, zice, dar nu chiulangiilor, care trăiesc citori faţă de ei, nu doar •> variabil,
; să muncească. găseşte un loc „potrivit“. După absolvirea şcolii mice ale municipiului în mijlocul nostru. din dorinţa de a-i supune i cădea p
Sînt mai multe catego- pentru el. „Nu ştie“ că profesionale, Vast Ioan, Deva. — Intr-adevăr, în timp oprobiului public, ci, mai 3 formă t
1 rii de trîndavi — „între- locuri de muncă există din Deva, a lucrat doar — Nu înţeleg cum pot ce majoritatea tinerilor ales, din dorinţa de a-i j ţa. Vint
moderat
| -prinzătoru“ care trăiesc destule, cum dealtfel, nu cîteva luni în profesia unii oameni să se com din această ţară se stră trezi la realitate, de a-i * tura ml
j din tot felul de expedien- ştie să-şi achite obliga aleasă, cea de strungar, placă în această continuă duiesc să-şi fundamenteze face să înţeleagă că tot > intre ir
• te, cei care trăiesc din ţiile la asociaţia de loca ca apoi să se plictisească stare de lîncezeală, cum viitorul printr-o activita ce se realizează în aceas- I iar ma:
grade.
1
I banii părinţilor sau cel tari, unde restanţele la de muncă şi dă dea bir pot lăsa zilele să treacă te utilă, sieşi şi societăţii tă ţară, se realizează prin ' neaţa ş
care stau pe spinarea plata taxelor comune se cu fugiţii. De atunci au una după alta fără să noastre, din păcate mai muncă, că nimănui nu-i {
| soţiei şi copiilor, îneeîn- ridică la aproape 2 000 de trecut doi ani şi tinărul facă nimic — releva Avei continuă să trăiască prin este permis să trăiască Pentri
3 du-şi zilele şi nopţile în lei. de 20 de ani refuză să se Lobonţ, electrician la tre noi şi asemenea ti pe spinarea societăţii, | Vreme
rul ma
| alcool — dar toţi au La cei 28 de ani ai săi, mai încadreze în muncă, Termocentrala Mintia. Mie neri cărora munca li se fără a da nimic în schimb. J cădea ţ
I aceeaşi trăsătură comună, Ilie Nate, n-a realizat preferind să-şi macine nu-mi ajunge timpul. pare o corvoadă, care nu Pentru că este, într- 5 formă
viţă.
b toţi indiferent de moti- prea multe în viaţă. A frumoşii ani ai tinereţii După absolvirea şcolii înţeleg rostul muncii, nu adevăr, necesar ca trîn- »
S vele pe care le invocă, au venit de cîţiva ani în ju prin cafenele şi restau profesionale m-am anga înţeleg ce a însemnat şi torul, în orice ipostază - La m
' aceeaşi mentalitate de deţul nostru, a lucrat cît- rantele oraşului. în loc jat la termocentrală şi ce înseamnă astăzi mun s-ar afla el, să fie luat J cu ceri
| ploşniţă care înţelege să va timp prin diferite lo să muncească într-un co în paralel cu serviciul, ca pentru umanitate — de guler şi trimis să | dea pr
* sugă cit mai mult de la curi de muncă, unde a tot lectiv, unde ar avea po am urmat cursurile liceu sublinia, la rîndul său, muncească. * de plot
tul va .
| societate şi să dea în încercat să se califice dar sibilitatea să cîştige cin lui seral. • Fiecare zi Trai an Vi şa, coleg de tensific
5 schimb cit mai puţin sau n-a reuşit. De cîteva luni stit, trăieşte pe spinarea mi-era plină. M-am desă- muncă şi de şcoală cu MIRCEA LEPĂDATU (Metcoi
A. Pro
' a r A rer»9* * j»«*w t txuatm t v moar m jmcsmo • zintv