Page 55 - Drumul_socialismului_1980_11

TT
f>3 ® DUMINICA, 16 NOIEMBRIE 1980

Cultură şl sport cunoaşte printr-un limbaj In zori É zi, printre îngrijitorii din zootehnie (III)
soiislicat şi prin parafra­
zarea sau citarea abun­
dentă a unor autori străini, (Urmare din pag. 1) cep ziua de lucru cu mul­ ta curînd. încercăm să
Vorbim frecvent despre ierlilizînd viata şi relaţiile ei prin calitatea şi clari­ sul. Şi mulg fără să se aflăm cine din conducerea
civilizaţia stadioanelor, sportive, cultura realizea­ tatea gîndirii proprii şi a Se face o bună furajare a spele pe mîini, fără mă­ unităţii ar fi trebuit să
CA, despre publicul sportiv ză o zonă speciiică, dis­ atitudinii care rezultă din animalelor fiecare primind car să stropească ugerul participe azi la programul
BRIE (sau nesportiv), despre ju­ tinctă, a civilizaţiei con­ ea. Iar Mircea Lucescu îşi sate 8,5 unităţi nutritive. vacilor cu apă. Bidonul în de grajd, dar ne este im­
cători şi atlefi cu o com­ temporane. exprimă cu limpezime niş­ Ceea ce nu se face este care se depune laptele nu posibil deoarece nu s-a
portare loială (sau penibi­ Un exemplu tipic dc ci­ Sotizarea vacilor eu lapte e acoperit cu tifon, astfel făcut o planificare. Pe îa
pentru eo* te opinii ţaţă de care ia
totiil“ — e- lă), despre premii iair- vilizaţie sportivă, de fe­ imediat şi atitudinea cu­ după producţia ee o dă eă laptele nu se strecoară. ora şapte, soseşte medicul
play, spirit de echipă, ricită .sinteză dintre cul­ venită. El pledează pentru fiecare, ceea ee nu permite De halate nu mai vorbim, veterinar, iar pe ia opt,
nătaten tură şi- sport, nl-l oferă de ® hrănire şl o întreţinere fiindcă nu are nimeni şi Otilia Cionadi, preşedinţia
id tradiţii şi aşa mai depar­ instaurarea aici, la noi, a diferenţiată. Aici, la Bîr-
mizicti te, dar destul de ret nc diva timp, chiar în a- unor tradiţii sportive ri­ nici nu li s-a spus că ar cooperativei. Conducătoarea
»atriei dovedim pătrunşi de ade­ sc mc ne a celor din marile eea s-a amenajat o mater­ fi obligatoriu aşa ceva, Se unităţii trece eu pas as­
vărul că toate acestea centre culturale. El ple­ nitate, dai- i o-a dat altă aduc apoi furajele — co­ pru prin grajduri, preţ
mlniiwJ la destinaţie, boxele pentru
Invitaţie în sini rezultatul interieren- Cons@mnârî dează pentru loialitate, ceni de porumb — din de cîteva minute, apoi
■Bor tei mai mari sau mai mici disciplină, entuziasm, ge­ viţei s-au construit la un care li se dă viţeilor mici, dispare nu se ştie unde,
tocânitoarea capăt de grajd şi nu în
dintre cultură şi sport. nerozitate. Ei ne reamin­ ee, bineînţeles, nu mănîncă fiindcă deşi am căutat-#
pria ţara Sint două noţiuni dilate ceasta pagină, cronicile teşte ceea ce sîntem dis­ mijlocul acestuia unde ar aşa ceva. în iesle se pune mai apoi, n-am găsit-o. îa
tneca în aparentă la o anume săptămlnale ale lui Mir- puşi prea des să uităm: avea mai multă căldură. îa nimereală, aşa că multe ziua aceea au lipsit cUk
distantă, in realitate însă cea Lucescu. Scrise iluerU sportul este o întrecere, S/Tai sînt încă geamuri fără vite rămîn flămînde. Lip­ unitate inginerul şef $
F.C.M. Bra- toată lumea simte intr-un şi direct, intr-o limbă de sticlă şi uşi care nu se în­ contabila şefă ceea ee *
nanm Bucu- nu o înfruntare. Lăsaţi co­ chid cum trebuie. sesc numeroase geamuri.
;>rîza a n-*). iei sau altui relaţia dintre o exemplară corectitudine piii pe stadioane, spune Abia acum se lucrează la Întregit imaginea noastră
¡iun« dtrec- ele, chiar dacă nu lofi şi demnitate, ele trădează Mircea Lucesc u. Şi dărui- despre haosul ce domneşte
Braţov — vorba ceea — de la ® Haosnl Ia el acasă introducerea apei în graj­
pot s-o exprime foarte ti-fe cărţi, aş adăuga eu. duri, şi după ritmul cum în sectorul zootehnic,
prompt şi concret. Sinteza poşlă, cultura autorului, Vom avea în felul acesta
— Sado- Sectorul zootehnie sî se munceşte, nu sînt spe­ şi în cooperativă în gene­
i.m cel Mâ­ superioară şi ideală, aş eu alîl mai mult cu cit generalii de oameni În­ C.A.P. Pestişu Mare. Din ranţe ca treaba să fie ga­ ral.
ini 1475 Ul­ zice, dintre cultură şi scopul său nu este acela tregi şi deplini ia minte îngrijitorii care ar trebui
sport se realizează insă de a-şi etala cultura, ci şi ia trup, capabili să rea­ să fie prezenţi la grajduri
ii pentru cei
pe tărîmul civilizaţiei. Mai de a comunica nişte idei. lizeze în fapt acel ideal Ia 6 — ni s-a spus că la ÎN LOC DE CONCLUZII
exact : dacă e adevărat Căci, spre deosebire de de civilizaţie nouă, supe­ această oră începe progra­
luării Romă- că civilizaţia se defineşte credinţa unora — chiar a rioară, luminoasă şi priel­ Am publicat, timp de trei zile consecutiv, consta­
itacol pre- mul, dar n-a fost stabilit tările raidului efectuat prin sectoarele zootehnice ale
iiuleţul Hâr­ prin cultura pătrunsă în unora care, in ciuda stu­ nică omului, spre care as­ nimic in acest sens —- cîtorva cooperative agricole de producţie reliefînct
toate compartimentele vie­ diilor aproximative, se pirăm cu toţii. anul lipseşte, nu se ştie
tie : „Sincer ţii şi ale relaţiilor inter- pretind oumeni de arlă — din ce cauză. Oamenii se şi lucrurile bune întîlnite, dar şi aspectele negative
cerni eră pe umane, însemnează că, cultura unui om nu se re­ RADU CIOBANU care se poate uşor deduce, nu sînt puţine. Evident,
ucţie a Btu- apucă de treabă. Unii cu­ vrem să dăm o finalitate practică acţiunii noastre
raericane răţă gunoiul întîi, alţii în- desfăşurate sub titlul „Cum se desfăşoară stabuiaţia,
„Ziua de producţie“ a personalului cum sînt îngrijite animalele ?“ şi în acest scop inten­
ţionăm să organizăm o masă rotundă cu factorii de
>IEMBRTF răspundere din consiliile unice agroindustriale vizate
în articolele noastre, cu care prilej îi invităm să răs­
n limba ma­ pundă Ia următoarele întrebări : I. De ce a început,
ri cu aşa de multe lipsuri, stabuiaţia ? 2. Ce măsuri
administrativ-bogată în realizări s-au luat, imediat după critica prin ziar ? 3. Ce se va
a economică întreprinde, în perspectivă, pentru buna desfăşurare a
leton : ..Mîn-
ij ude cată“ — (Urmare din pag. 1) rea inginerului Ioan Dră- ® In organizarea casei de cultură, ieri, la cooperativa iernării animalelor ? Scopul acestei discuţii este, ca
ghiţă, ' şeful compartimen­ ..Mureşul", secţia croitorie, a avut loc o expunere pe teme şi a acţiunii noastre In general, organizarea unei
hnico-ştiinţî- stabulaţii cît mai bune, creşterea producţiei în sec­
inginerul N. Brusturean a tului plan-dezvoltare, într-o medicale din domeniul endocrinologiei. Azi, la căminul
n uzi cal fol- reuşit să înlăture unele de­ brigadă şi acţionează in­ cultural din Almaşu Sec, va avea loc un simpozion pe te­ torul zootehnic, îmbunătăţirea furajării şi îngrijirii
fecţiuni care imobilizaseră tens la montatul geamuri­ ma Momente din istoria judeţului Hunedoara — în isto­ animalelor, în care sens în judeţul nostru există posi­
mdial
de mulţi ani instalaţia de lor la hala de forjă şi la ria patriei", iar mâine, Ia Sucursala judeţeană a Băncii Na­ bilităţi suficiente.
sudură automată sub strat turnătoria de oţel. Cînd ţionale se va desfăşura un ..Cadran politic internaţional“.
de flux. „Am legat în pa­ noi ajunsesem la forjă, teh­ © Vineri, a ieşit de sub tipar şi s-a difuzat în unităţile
ralel două convertizoare de nicienii Zaharia Talagi, economice din municipiu, foaia volantă „Să acţionăm cu
IA¡
sudură, ca să obţinem cu­ Graţian Faur, Ştefan Malic toate forţele umane şi mijloacele materiale pentru valori­
rentul de sudare necesar — tocmai încheiasem această ficarea superioară şi economisirea tuturor resurselor dispo­
subliniază tînărul inginer. operaţie. Se îndreptau spre nibile".
dintre cîm- © Răspunzînd criticilor medierile necesare la cele
Răzbunarea De asemenea, am reparat turnătorie. ® Ieri, in sala casei de cultură a avut loc, în cadrul
lxta) ; nu­ pupitrul de comandă al in­ Din discuţiile purtate am Festivalului naţional „Cântarea României", faza zonală a 'apărute în ziarul nostru, două cazane, iar la data
iaua de ar- stalaţiei şi... merge. Pe a- mai reţinut că la U.U.M.R. concursului artiştilor amatori din comerţ, cooperaţia de Comitetul de partid al în­ de 30 octombrie a.c„ noua
ABBA <Si- treprinderii de lianţi Deva, centrală termică a intraâ
rietenil mei, ceastă cale a crescut pro­ Crişcior, acolo unde este consum şi turism. Au participat brigăzi artistice, grupuri
Mijlocaş la ductivitatea muncii cu 15— nevoie, în zilele de miercuri satirice şi montaje literare din judeţele Alba, Arad, Caras- ne informează că s-au luat în funcţiune, asigurînd eăâ-
istructorul) ; 20 la sută, dar cîştigul cel şi joi, în limita posibilită­ Severin, Hunedoara, Sibiu şi Timiş. măsuri pentru întărirea dis­ dura pentru cele 560 de
Secretul ni- mare este calitatea. Rezul­ ţilor, cadrele tehnico-ingi- ciplinei în rîndul comu­ apartamente şi pentrţj
rea) ; Ţara nereşti şi administrative, © Marţi, 18 noiembrie. Consiliul municipal de educaţie niştilor, a întregului per­ instituţiile şi unităţile din
(7 Noicm- tă o sudură de foarte bu­ politică şi cultură-socialistă, va organiza Ia I.M.C. Bir cea
e
sa din tren nă calitate. Am mai pro­ intervin cu promptitudine, ® dezbatere P tema „Conducătorul — specialist şi om po­ sonal muncitor şi pentru zona centrală a oraşului.
UPENI : Vis iectat pentru instalaţie un pun umărul la bunul mers litic'. Participă cadre de conducere din toate unităţile e- folosirea la maximum a © însuşindu-şî eriticile
ural) ; Şapte sistem de absorţie a fluxu­ al producţiei. Desigur, re­ fondului de timp. Astfel, adresate de ziarul rostra
ac) 5 VUL- oonomice ale municipiului, în viitor, cei ce încalcă
idămînt la lui, deja aflat în lucru la zultatele obţinute pînă în © Sala sporturilor găzduieşte azi, de la orele 11, me­ privind unele deficienţe în
uncitorcsc) ; sectorul SDV. Iar acum mă prezent se pot evalua. Cele ciul de volei dintre Corvinul Dacia Deva şi Constructorul disciplina muncii vor fi activitatea de întreţinere
masă (Lu- frămîntă o altă idee : cu­ prezentate credem că sînt puşi în discuţia colective­ a fondului locativ de stat
>NEA : A- răţirea mesei de lucru cu concludente. Dealtfel, con­ Arad, din divizia B-tineret. Tot ord, de la orele 10, se va lor din care fac parte şi,
.rabla (Mi- desfăşura etapa a l!l-a a campionatului judeţean de şah în acelaşi timp, vor fi cri­ din oraşul Vulcan, între­
la : Duios jet de aer comprimat“. tribuţia efectivă a acestui dintre Voinţa Deva şi Energia Deva. prinderea de gospodărie
;a (Mim oi - O altă parte din persona­ personal se regăseşte în e- ticaţi la gazetele de perete. comunală şi locativă Pe­
)ASA: Nu- ml lul tehnico-administrativ eficienţa muncii întregului GHEORGHE GOSTIAN De asemenea, organizaţiile
Uuncito, ; de partid din atelierele troşani ne tace cunoscsfi
eia dispărută s-a organizat sub conduce- colectiv. că a luat măsuri pejJtr-8
i ; BRAD : - a —® — e — e — ® vizate in articol vor dez­ executarea lucrărilor de
■e prieteni bate aspectele sesizate în reparare a instalaţiilor ¡sa­
; GURA- Marfă există suficientă, dar între magazii şi adunări generale deschise
>ul din Ro- şi vor stabili măsuri în nitare din apartamente, ©
I-II (Mine- instalaţiilor din subscîîs»
IE : Drumul spaţiile de desfacere este o mare diferenţă consecinţă. Urmează ca în rile blocurilor şi pentrus
)•; Moarte cel mai scurt timp să se
seriile I-Xl împrejmuiască incinta în­ curăţirea acestora, detaşâiâ
iagiu-bAi : (Urmare din pag. 1) zile şi 2000 kg de zahăr. riana Medveschi ne pre­ tăm pe cei în drept să ia treprinderii, iar fiecare om în acest scop şi muncitori
trebuie (Ca- După o zi, la conducerea vine să nu aşteptăm după măsurile ce se cuvin. calificaţi de la alte secţii
; haţeg : s-a terminat. Nu se ştie întreprinderii primim lă­ cafea că nu are. Insistăm, Ferite de ochii lumii nu al muncii să poarte ecu­ din oraş. Sîntem informaţi,
Mulul, bies- son.
cînd mai primesc. La ra­ muriri cum că există in­ dar degeaba. „Miroase a sînt numai mărfurile amin­ de asemenea, că activita­
- seriile I-ÎI cafea, au făcut cele de la tite. Ne-am convins la u- • Consiliul popular al
AZI : Sosea ionul mezeluri căutăm un­ dicaţii să nu se vîndă în­ tea agenţilor de prestări
lăret : CA- tură topită. Acelaşi rezul­ treaga cantitate de marfă, film aici adineauri" (iată nitatea nr. 322 (local fa­ oraşului Călan ne infor­ de servicii se desfăşoară te
dtn tren ; tat. 'Dar în magazie ? Ei, să se scoată eşalonat pen­ unde era bucătăria pu­ milial), unde pe un ton nu mează că, în urma criti­ conformitate cu graficele
iră) ; Prin aici lucrurile se schimbă. tru a nu favoriza unii blică). Ne interesăm de prea familial ospătară A- cilor formulate de ziar existente, aceştia consta­
ilui (11 Iu- responsabilă; lipseşte, e lexandra Neagoie ne spune privind asigurarea căldu­
[A : Omul N-ai loc să te învârteşti de cumpărători puşi pe sto­ rii în blocuri, s-au revi­ tând şi fixînd termene de
toarce (Mu- saci cu zahăr. Sînt alît de carea mărfurilor. Ora de la şcoală; greu depistăm eă n-are decît bere şi şam­ remediere a deficienţeîoff
Eu, tu şi mulţi îneît nici măcar în vînzare, în fiecare zi tot înlocuitoarea acesteia şi panie, cînd i-am solicitat zuit şi reparat instalaţiile din apartamente, atît pen­
ia) ; GHE- frigider nu se poate um­ alta, să o stabilească ges­ ne intrăm în atribuţiuni. un pahar de vin roşu, la toate cele 4 centrale tru cele ce cad în sarcina
i Express bla după untură topită. tionarii şi să se descurce în dulapul de lîngă ara­ deşi la numai 2—3 metri, termice existente în oraş locatarului, cît şi pentra
Rozalia Sohler, responsa­ fiecare cum crede că e gaz — o pungă cu cafea, după glasvand, trona o şi că în prezent acestea cele ce revin întreprinde­
bila unităţii, se arată mîh- mai bine. în spatele a- „e pentru noi, am adus-o ladă din care doar o sin­ funcţionează la capacitatea
ssBisaasa nită că nu am venit de la cestei dispoziţii, după pă­ din vecini, de la alimen­ normală. în ce priveşte rii de gospodărie.
■Ai început la ea după zahăr rerea noastră, intr-adevăr tară, ce n-avem voie !“, în­ gură sticlă de cabernet e- extinderile de la C.T. 3 şi ® întreprinderea d« re­
ra desfăcută. „Dacă aţi fi
că are... cît lumea, apoi o fiecare se descurcă cum treabă Maria Buse, înlo­ luat loc la masă, să aş­ C.T. 4, lucrările se află ţele electrice Deva ns
muştruluieşte pe subalter­ poate. Unii „nu au pre- cuitoarea ; dar vecinii nu teptaţi, vă serveam“, vine în curs de finalizare, iar răspunde că în urma pu­
abil pentru nă că, nu se orientează??!! ambalatori sau pungi“, mai aveau cam demult a- pînă la 20 noiembrie a.c. blicări! notei „Aveţi era-
980 : vreme Adică e posibil ca pentru alţii „nu vînd cu kilogra­ cest produs. Tonul agresiv replica, însă n-am mai vor fi terminate şi puse în vîntul“, reprezentantul uni­
ă, cu cerul unii să existe zahăr iar mul", dar toţi au maga­ de la început s-a mai putut continua discuţia tăţii s-a deplasat in satul
ui izolat vor nici cu şefa unităţii Ma­ funcţiune, asigurîndu-se ast­ Boz, comuna Brănişca, la
ii slabe, sub pentru alţii nu ? ziile pline, în timp ce estompat cînd am găsit fel necesarul de încălzire
ie şi burni- La magazinul similar din cumpărătorii cred că zvo­ lingă maşina de măcinat ria Bărbulescu, din cau­ şi apă caldă la nivelul locuitorii Petre Oprea« şi
uila slab la Piaţa Victoriei (unitatea nurile se adeveresc. Ei nu cafea, o altă pungă, con- za a două persoane străi­ prevăzut în normative. Aurel Ştef de la nr. 60,
it. Tempera- ştiu întotdeauna, şi nici ţinînd marfa Solicitată, iar ne de unitate care-şi fă-
i ii cuprinsă nr. 18) căutăm zahăr şi Totodată, sîntem informaţi constatînd realitatea faptei
şl 2 grade, făină de porumb. în sală nu li se .spune, că maga­ în biroul deschis (??) al cusei’ă apariţia dincolo de că termoficarea oraşului şi, lor. S-a dispus astfel fac­
tre 5 şi 10 nu găsim nici măcar două ziile gem de mărfuri. şefei trei cutii de bom­ sala destinată servirii. respectiv, transformarea turarea suplimentară a
icaiă dimi- boane de ciocolată, produs
kg cît am solicitat. Expli­ Probabil unii ştiu dar sînt Am reliefat aici doar centralelor în puncte ter­ cantităţii de 160 kWh în
caţia ne-o dă Aurelia Ghe- puţini aceştia. epuizat de cel puţin o cîteva dintre „încurcătu­ mice se va executa în contul perioadei f august
)arele 2 zile: viza, care înlocuia şefa de în timpul raidului ne­ săptămînă. Ne miră faptul rile" care se produc pe primăvara anului 1981, 1979 — 1 august 1980.
zire, cu ce- unitate. „N-avcm putere am abătut puţin de pe că nu s-au topit de atîta traseul parcurs de unele imediat după încetarea fur­
Toros. Vor de preambalare, nici pungi traseul magazinelor ali­ căldură, biroul fiind supra­ produse spre marea masă © La problemele ridicate
ii slabe sub nizării căldurii. cu prilejul unei mese ro­
ie şi lapo- nu prea avem şi nu scoa­ mentare, după cîteva ore, încălzit cu un radiator, a cumpărătorilor. Nu con­ © în legătură cu acelaşi tunde organizate de ziarul
tem. Cine scoate cu kilo­ în căutarea unei cafele re­ chiar dacă nimeni nu avea testăm faptul că uneori se nostru la Călan, Î.C.R.T.I.
gramul în sală nu proce­ confortante. în apropiere nevoie de el... Probabil articol publicat de ziarul
jme Închisă, dează bine“ (Dar cine pro­ — cofetăria „Nufărul“. La şefa venea cam friguroasă produc goluri în aprovizio­ nostru, Consiliul popular Deva, ne face cunoscut
rit. Vor că- nare, dar de data aceasta, al oraşului Simcria, ne că a luat măsuri pentru
sub formă cedează bine, cei ce vînd intrare pe uşă ne izbeşte după o zi de absenţă din am văzut, nu aprovizio­ răspunde că, după multe onorarea promptă a co­
poviţă. Vin- cu sacul pe uşa din spate?) un miros de cafea, (semn unitate. Pentru toate a-
derat cu in- (sic !). Aşa se explică exis­ că sîntem norocoşi) şi un cestea, ca şi pentru faptul narea era de vină, ci vîn- insistenţe, delegaţii Combi­ menzilor unităţilor comer­
—00 ltm/oră. că Oiga Katona îşi ţinea zarea, pentru că, nu se natului de utilaj greu din ciale din localitate şi
: serviciu : tenţa în magazie a unei ciorchine de vînzătoare Cluj-Napoca, împreună cu pentru completarea sorti­
cantităţi de 5000 kg făină lingă sobă. Tntuindu-ne cizmele în dulapul de la putea altfel, şi-a făcut loc
do porumb primită de trei scopul, vînzătoarea Ma­ vitrina cu produse, invi­ şi aici birocraţia. constructorul, au făcut re­ mentelor de mărfuri.